Page 98 - Drumul_socialismului_1984_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 360 • VI!

In pregătirea Congresului al XIII-lea al P.C.R.

ADUNĂRI Şl CONFERINŢE DE DĂRI DE SEAMĂ 15,00Telex
15,05Kitra şi mei
15,1540 de ani
nouă
15,35Desene anin
15,50 i A volan —
P , Titru corid
Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID 1«,00 Emisiune în
Kt auto
mană (părţi,
I 10,30 închiderea
lui
20,00 Telejurnal (
Opţiunea minerilor de frunte: Mandatul organului nou ales - 20,20 Actualitatea
lor)
mie
1 20,35Cintec nou
cărbune mai mult, de cea mai populară
I străbun -
consolidarea realizărilor, rezolvarea 20,50împliniri şi
ve — AzzAf ji
bună calitate! sarcinilor economice ale comunei 21,25 Confirmarea
cea
politicii int
a statului \
lui nostru
într-o atmosferă muncito­ — Ioan Ciungan, Constan­ Proiectului de Directive ale 21,45 Mamaia ’84
rească angajantă, minerii tin Ionescu, Teodor Zaha- Congresului al XIII-lea al Delegaţii la conferinţa dul de stat pe bază de eţ arăta : „Se fac eforturi 22,20 Telejurnal (
comunişti participanţi la rescu, Mihail Apetrei, Au- partidului, trebuie să ară­ organizaţiei comunale de contracte şi achiziţii. mari din partea unor ce­ lor)
conferinţa pentru dare de relian Pipan — au arătat tăm că mai sînt multe de partid Luncoiu de Jos au Pe primele 8 luni, în tăţeni pentru redarea în 22,30 închiderea
lui.
seamă şi alegeri de la cu justificată mîndrie că perfecţionat în munca noas­ dezbătut în spirit critic şi comparaţie cu anul trecut, circuitul agricol de tere­
I. M. Livezeni şi-au expri­ mina Livezeni s-a situat tră, a tuturor — spunea autocritic, mai cu seamă, au crescut efectivele de a- nuri, dar aceştia nu sînt
mat adeziunea lor totală la anul acesta printre frun­ tovarăşul Petru Puşcaş, se­ modul în care locuitorii co­ nimale la bovine şi porci­ sprijiniţi cum se cuvine
Hotărîrea Plenarei C. C. al taşii întrecerii socialiste cretarul comitetului de munei contribuie la realiza­ ne. In această perioadă cu utilaje. în domeniul
P.C.R., din iunie a.c., de pe Valea Jiului, pe ţară. partid al minei. Capitolul rea planului dezvoltării eeo- livrările de produse au zootehnic a crescut morta­
a propune Congresului al S-a reuşit o depăşire a cu privire la dezvoltarea noinico-sociale în profil te­ atins 78,9 la sută la bo­ litatea la animale, în spe­
XTTI-lea al partidului rea­ sarcinilor de plan cu peste bazei de materii prime şi ritorial. Obiectivele sale au vine, 60 la sută la lapte cial la tinci-etul bovin. Cu BUCUREŞTI i:
legerea tovarăşului Nicolae 25 000 tone cărbune de energetice pune şi în faţa vizat creşterea efectivelor de oaie, 78,9 la sută la car­ toţii trebuie să facem front programul elimin
La ordinea zilei
comun pentru a preveni
Ceauşescu în funcţia supre­ bună calitate, cu cele mai minerilor de la Livezeni de animale, folosirea efi­ tofi, din planul anual. Din­ o astfel de situaţie". tură; 7,00 Itadioj
Urmind chemări
mă de secretar general al mari realizări. înscriindu-se sarcini precise. Pentru a cientă a suprafeţelor agri­ tre comuniştii care s-au Nicolae Vasiu spunea : ?ului Nicolae.
Partidului Comunist Ro­ minerii din brigăzile con­ crea o bază temeinică rea­ cole, a păşunilor şi fîne- evidenţiat pot fi menţionaţi: „Modesta producţie de lap­ Congresului al
mân. duse de Mircea Secrieru, lizării acestora, în a- ţelor, realizarea planului Aron Nistor, Maria Petros, te se datoreşte, în primul laptele noastre c
de contractări şi achiziţii.
„Susţinînd cu înflăcărare Mircea Valache, Gheorghe nul 1984 va trebui să Tănase Poenar din Podele, rînd păşunii slabe. De a- Mo Revista prese
această propunere, noi, Ciobanu, Ion Cojocaru, Va­ depăşim 600 000 tone căr­ Deşi terenul nu oferă Valeria , Benea, Ioan Tod, ceea, consider necesare fierul melodiilor
letin de ştiri ; 9,
minerii de la Livezeni, a- lentin Păduraru, Gheorghe bune extras, iar în ul­ cele mai bune condiţii, Ioan Benea a lui Ioachim lucrări de ameliorare pe elem ascultătorilu.
semenea tuturor minerilor Liţcan, Gheorghe Nicoară. timul an din acest cincinal, fiind aşezat în pantă, prin din Luncoiu de Jos, Ileana păşune, care este supusă letin de şti ,i<
Văii Jiului, ai ţării întregi, Cu realizări însemnate 750 000 tone. Sînt sarcini efectuarea la timp şi de Mandula, Octavian Ivan, unei puternice eroziuni, Şi viaţa. Ti te
Pace ; io } 25 ...das
avem garanţia sigură a în­ s-au prezentat minerii de deosebit de mobilizatoare, bună calitate a lucrărilor concomitent defrişîndu-se o 11.00 Buletin do
făptuirii tuturor programe­ la Livezeni şi în ceea ce dar pe deplin realizabile. agricole s-au obţinut în Ioan Faur, Avei Petruţ, parte similară din păduri, Vreau să ştiu; Jl
lor de dezvoltare economi- priveşte extinderea meca­ Vom acţiona unitar, cu ultimii doi ani producţii Ştefan Nagy din Luncoiu unde se găseşte păşune ta te ; 12,00 Bu Iriţi
12.05 La zi int j
co-socială a patriei, de ri­ nizării în abataje, în pe­ abnegaţie şi dăruire pen­ bune : 2 450 kg grîu/ha, de Sus, Sabin Benea, So­ foarte bună". şi literatura < i
dicare a României socialiste rioada la care se referea tru creşterea producţiei de 2 600 kg porumb, 20 000 kg fia Mihoc, Graţiana Paş- 12,30 Din como
pe noi trepte de progres darea de seamă fiind intro­ cărbune, aşa cum ne în­ cartofi, 16 000 kg legume. cău, Pasc Benea din Ste- Paraschiva Dose afirma : rului; 13,00 De )
15.00 Student ci
şi civilizaţie, programe duse în subteran patru deamnă permanent „Mine­ Darea de seamă a eviden­ jărel ş.a. „Nu ne mulţumeşte reali­ Buletin de ştiri; 1
care au la bază concepţia complexe de susţinere şi rul nostru de Onoare", tova­ ţiat că, prin folosirea ju­ Comuniştii, darea de sea­ zarea planului economic reportaj 1981. Cc
novatoare, profund ştiinţi­ tăiere mecanizată a cărbu­ răşul Nicolae Ceauşescu, dicioasă a pămîntului s-a mă au arătat că la nivelul în profil teritorial. E ne­ XIII-lea al P.C.R
siuiie in viitor $
fică a iubitului nostru con- nelui, alte două asemenea la a cărui realegere în reuşit să se acopere ne­ comunei au fost şi unele cesar să ne mobilizăm cu donate economice
ducător“, se sublinia în complexe fiind pregătite funcţia supremă în fruntea cesarul de consum al popu­ neîmpliniri.. în realizarea toţii pentru a-1 îndeplini letin de ştiri ; r
darea de seamă prezentată pentru a-şi începe activita­ partidului subscriem prin laţiei la o serie de produse unor indicatori de plan se pînă la sfîşitul anului. Toţi patrie ; 17,45 R<
gela
Ido van ;
conferinţei. tea în stratul 5, panourile faptele noastre zilnice do vegetale, asigurîndu-se, în constată o anumită înceti­ cetăţenii trebuie să înţe­ serii * Radi o jur
— Dezbatem în aceste 3 şi 4 — sud. S-a evi­ muncă. acelaşi timp, livrarea de nire care a făcut ca loca­ leagă că e necesar să se zică, informaţii.
zile Proiectul dc Directive denţiat şi faptul că planul GH. I. NEGREA însemnate cantităţi la fon­ litatea să ocupe locuri ridice la nivelul celor frun­ 20.00 Radiojurnal
culturală * La si
ale celui de al XIII-lea la lucrările de pregătiri a modeste în întrecerea cu taşi". 22.00 O zi într-o
Congres al partidului. Din fost realizat cu o depăşire Noul organ ales va tre­ Rezultatele trag
întregul conţinut al acestui de 91,4 metri, la săpări cu celelalte aşezări ale jude­ bui să desfăşoare o muncă 23.05 Bijuterii
document, care jalonează 168,1 metri, la betonări cu ţului pe primul semestru susţinută pentru consolida­ 23,35—3,00 Non st
căile. dezvoltării patriei 83,8 metri. al acestui an. rea realizărilor comunei,
noastre în viitorul cincinal Toate acestea — am re­ Nu s-a reuşit punerea în să depună eforturi stă­
şi în perspectivă, pînă la ţinut din cuvîntul comu­ cultură a tuturor terenuri­ ruitoare pentru realizarea
sfîrşitul acestui secol, se niştilor Nicolae Novac, lor care, cu ani în urmă, obiectivelor din Programul
desprinde gîndire.a revolu­ Ştefan Cseller, Ioan Moldo- au fost cultivate cu ce­ unic şi din programul de DEVA : Vreau
ce am aripi (Pal
ţionară a tovarăşului van, Arpad Kadar, Dumi­ reale, cartofi, legume. Nu autoconducere şi autoapro- zile au amintii
Nicolae Ceauşescu, contri­ tru Pănoiu, Mircea Preda, toate gospodăriile populaţiei vizionare teritorială. HUNEDOA r> \ : 1
buţia sa hotărîtoare la Nicolae Buciuman, Florian respectă planul de cultură într-un singur glas, de­ sub spin?
fundamentarea liniei poli­ Costina — sînt urmarea repartizat. legaţii la conferinţa pen­ sala A) ; ater:
roiu (Modern, sa
tice, la strategia dezvoltă­ stăruinţei şi răspunderii Această situaţie reflectă tru dare de seamă şi ale­ lamandra (Flacăr
rii multilaterale a Româ­ cu care au acţionat comi­ o insuficientă preocupare geri au exprimat în numele şoara No orie (A
niei — arăta comunistul tetul de partid, birourile din partea organului co­ lor, al tuturor cetăţenilor, TROŞAN1 : Scop
loacele
(Parîng);
Adam Ciornei. organizaţiilor de bază, în­ munal de partid şi consi­ adeziunea la Hotărîrea Ple­ ori start (Uniret
Făcînd o analiză temei­ tregul colectiv al minei liului popular, a coopera­ narei C. C. al P.C.R., ca la raţi-i la barierS
nică, în spirit critic şi pentru perfecţionarea con­ tivei de producţie, achizi­ al XIII-lea Congres, tova­ ieinbrie); LUPE
(Cultural) ; VUL
autocritic, asupra modului tinuă a activităţii produc­ ţii şi desfacerea mărfuri­ răşul Nicolae Ceauşescu să vitura fulgerătoa
în care a acţionat comite­ tive în toate sectoarele. lor, pentru urmărirea sar­ fie reales în înalta funcţie fărul); LONEA :
tul de partid, toţi cei 560 — Analizîndu-ne cu exi­ de secretar general al iubire — seriile
de comunişti de la mină genţă comunistă propria cinilor şi rezolvarea unor partidului, chezăşia sigură rul) ; AN1NOASA
(Muncitor*
iarna
pentru realizarea planului activitate, raportîndu-ne la Mircea Gligor şi Ueana Guia de la Secţia mobilă Brad, probleme cu oare se con­ a viitoarelor izbînzi ale CÂNI : Prea a
la producţia de cărbune, posibilităţile ce ne-au fost a l.p.L. Deva, lucrează la prelucrarea ramelor destinate pro­ fruntă locuitorii. patriei. luna mai (Reteza
cei care au luat cuvîntul asigurate, la prevederile duselor realizate în secţie. Comunistul Cornel Bocă- MINEL BODEA Serbările galanţi
roşie) ; ORAŞT:
(Patria); Revan
ra); GEOAGIU-I
omul zăpezilor!
„Să transformăm cunoştinţele transmise elevilor în trăsături cultură); (Dacia)
HAT
vesel
afacere murdară
Să mori rănit d.
de caracter şi comportamente înaintate 44 de viaţă (Casa d
SIMERIA:
SOr
(Mureşul) ; ILIA
călătoriilor (Lum
LARI: Curcubi
Comuniştii de la Şcoala trecut, toţi absolvenţii cla­ facem toţi, dar răspunde­ răspunzător de sarcinile care trebuie să ne înso­ Juşcă, Mariana Petruţ, Pe­ speranţe (Miner
generală nr. 4 Deva — selor a VlII-a au fost in­ rea pe care o deţin îmi ce-i revin, dacă se implică ţească şi în familie, şi în tru Voica, Traian Costea,
unitate de învăţămînt pri­ tegraţi în treapta I de li­ cerea mie, personal, mult cu întreaga-i capacitate şi societate. Problema exem­ Ioan Faur, fiecare partici­
mar şi gimnazial cu cel ceu, angajamentul de mun­ mai mult. Atîta timp cît putere de muncă în activi­ plului personal trebuie să pant la dezbateri a relevat ^REMS
mai mare număr de elevi că patriotică asumat de mai avem elevi cu note tatea de mare încredere pe ne fie în atenţie tot timpul. forţa de înrîurire a comu­
din judeţ — au făcut din organizaţia pionierilor pen- scăzute la purtare, cît se care o are, nu se poate să Fără aceasta, prezenţa pro­ niştilor în efortul de trans­ Timpul prob»
adunarea pentru dare de trul anul 1984 a fost onorat mai întîlnesc abateri de la nu obţinem rezultatele pe fesorului în actul educa­ formare a cunoştinţelor azi, 28 septen
seamă şi alegeri Un res­ în cinstea gloriosului ju­ conduită — fie ele cît de care le aşteptăm, nu se ţiei este formală, poate transmise în convingeri Vremea va fi
ponsabil forum al analizei bileu al libertăţii patriei, mici — nu putem să nu ne poate să nu ne onorăm d e v e n i chiar contrară ferme, în trăsături de ca­ răcoroasă noapl
muncii de instruire şi edu­ planul de producţie al şco­ punem întrebarea spre ce statutul de cinste pe care scopului dorit. Este o pro­ racter şi comportamente neaţa cu cert
noros. Vor căd
care, de angajare matură lii a fost îndeplinit sută anume laturi ale muncii îl deţinem I". blemă pe care biroul or­ civilizate, rolul determi­ caic care vor i
la efortul comun de pre­ la sută. După asemenea educative trebuie să ne Cornelia Golda : „în şcoa­ ganizaţiei de partid va tre­ nant pe care-1 are organi­ racter de aversă
gătire a tinerei generaţii. rezultate onorabile, s-ar îndreptăm atenţia şi să lă s-a făcut deseori afir­ bui s-o aibă permanent zaţia de partid în întreaga sufla slab la i
uncie v- 'ensif
Unitatea de pionieri de la putea crede că la Şcoala găsim acele răspunsuri maţia : „Cum este învăţă­ în atenţie în munca pe activitate a şcolii. O or­ din sectorul ve
această şcoală a fost, în generală nr. 4 Deva nu care, puse în practică, să-şi torul şi dirigintele, aşa este care o desfăşoară în rîndul ganizaţie care îşi onorează vest pînă la 50 i
fiecare an, evidenţiată ca există neîmpliniri şi că dovedească eficienţa. Ne-am şi clasa". Aprecierea pro­ comuniştilor". cu probitate politică sta­ peraturfle mini
cuprinse între t
fruntaşă, formaţiile artis­ dezbaterile din adunarea realizat de pe acum anga­ priei activităţi trebuie să Viorica Rişcuţia : „Să nu tutul în şcoală, o organi­ de, iar cele nu
tice de aici au fost încu­ de dare de seamă şi ale­ jamentul de muncă patrio­ ne-o facem cu rigoare şi uităm o clipă emblema pe zaţie ai cărei membri şi-au 13 şi 18 grade,
nunate, în fiecare ediţie geri nu ar fi avut ce tică pentru întregul an, dar care o purtăm — aceea de exprimat cu căldură. în dimineaţa.
a Festivalului naţional perioada care a mai ră­ severitate nu numai după educator comunist. Să fim unanimitate, adeziunea la La munte : V
„Cîntarea României" cu critica. Dar, spiritul critic mas pînă la Congresul al numărul elevilor de frunte, mereu animaţi de dorinţa bilă şi răcoroas
titlul de laureat pe ţară, şi autocritic al comunişti­ XIII-lea al partidului, tre­ ci şi după numărul celor perfecţionării, a cunoaşterii. Hotărîrea Plenarei C.C. al temporar noros.
P.C.R. cu privire la reale­
rezultatele obţinute pe li­ lor s-a relevat şi de această buie să fie de maximă mo­ din urmă, al celor pe care Numai aşa vom putea răs­ gerea tovarăşului Nicolae ploi locale, iar 1 j
altitudine
m
nia pregătirii teoretice şi dată, dezvăluind mobilul bilizare pentru ca acest i-am salvat de la" eşecuri punde — prin fapte — ce­ vor fi şi sub f<
practice a elevilor sînt meri- antrenării la efort al între­ angajament să fie onorat şcolare, contribuind la re- rinţelor educative pe care Ceauşescu, la cel de-al poviţă şi ninsot
tori, relevînd totodată inte­ gului colectiv al şcolii. şi sortimental". integrareş lor în activitatea ni le-a încredinţat socie­ XIII-lea Congres, în înalta va sufla mode
tensificări de -
resul pentru perfecţionarea Maria Secoşan : „Darea Raveca Barbu : „In mun­ instructTv-edueativă. Aici tatea şi pe care ni le-am funcţie de secretar general km/li din vest ţ
profesională — individuală de seamă a evidenţiat şi ca politico-educativă nu ne se probează calităţile de asumat cînd ne-am angajat al partidului. (Meteorolog dc
şi colectivă — a cadrelor carenţele din munca edu­ putem permite pauze. Dacă educator ale profesorului în slujba şcolii". Dănuţ Petru).
didactice-; în anul şcolar cativă. Desigur, educaţie fiecare comunist se simte şi învăţătorului, calităţi Felicia Danciu, Cornelia LUCIA LICIU