Page 1 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 1
£«$ 1
a Însămînţarea orzului — finalizată neîn-
fîrziat pe toate suprafeţele planificate!
a Ritmul de lucru la semănatul griului
să fie intensificat!
ORGW ai COMITETULUI JUDEŢEAN HUtIEDOflRft Al I
ii 0 cerinţă imperioasă—organizarea schim
U L A R J U
burilor prelungite şi a două schimburi la
arături şi pregătirea terenului!
Anul XXXVI, nr. 8 363 MARŢI, 2 OCTOMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani
m întreaga recoltă de cartofi, legume,
PROIEGŢUL DE BIECTiVE ALE COMRESUUII
sfeclă şi porumb strînsă şi înmagazinată în
ĂL X8 1 8 -LEÂ AL P. C, B. - PROGRAMUL IZBIM! timpul cel mai scurt!
VIITOARE, ĂL PEISPEOTiVEI LUMINOASE
Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, lucrătorii ogoarelor judeţului nostru
Ă DEZVOLTĂRII Şi BUNĂSTĂRII răspund prin fapte de muncă îndemnurilor şi chemărilor adresate de secretarul
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind efectuarea cil operati
vitate maximă şi la un înalt nivel calitativ a lucrărilor agricole de toamnă. Edi
ficator în acest sens este şi bilanţul activităţii desfăşurate duminică pe ogoare.
fe baza sporiri eficientei muncii— au pregătit patul germinativ pe aproape 3 500 hectare şi au însămînţat cu culturi
Mecanizatorii au efectuat în această zi arături pe mai mult de 1 500 hectare,
de toamnă peste 3 400 hectare.
Cooperatorii şi locuitorii satelor din zonele necooperativizate au participat la
nivel ie «ala fot mm ridicat strîngerea recoltei de cartofi de pe 236 hectare, a sfeclei de pe 45 de hectare şi a
porumbului de pe mai mult de 1 400 hectare. De asemenea, s-au preluat şi trans
Pentru cincinalul 1986—1990, se realizează ridicarea nive sebită pentru asigurarea bu portat peste 260 tone cartofi de sămînţă de la unităţile producătoare.
Proiectul de Directive ale lului de trai. nei stări de sănătate a popu Pentru încadrarea însămînţărilor în epoca optimă se impune în continuare un
celui de-al XI 11-lea Congres Cum vor evolua, potrivit laţiei, şi pe calea alimenta ritm susţinut de muncă în toate unităţile agricole la strîngerea recoltei şi elibera
al partidului prevede un ritm prevederilor din Proiectul de ţiei raţionale, ştiinţifice, iar rea terenurilor, la efectuarea arăturilor şi asigurarea unui larg front de lucru la
Directive ale celui de-al XIII-
mediu de sporire a venitului pe de altă parte grija pen semănat, folosind tractoarele cu randament maxim, organizînd lucrul în schim
naţional de 7,6—8,3 la sută, lea Congres, principalele tru creşterea durabilităţii u- buri prelungite şi în două schimburi.
componente ale nivelului de
ritm superior celui de creş trai şi calităţii vieţii ? nei investiţii făcute de cetă Iată citeva fapte de muncă întîlnite duminică pe ogoare de către reporterii
tere a produsului social. A- ţean, pentru exploatarea e- ziarului.
ceastâ devansare este o con conomicoasă a acestei inves
tinuare a prevederilor Direc tiţii, în folosul cetăţeanului
tivelor ce direcţioneazâ dez şl al economiei naţionale.
voltarea economico-socială a O altă componentă — pres Mobilizare generală a tuturor
ţării în actualul cincinal, tările de servicii — trebuie
ilustrînd convingător latura să sporească în cincinalul ur forţelor la strîngerea
calitativă a activităţii econo- mător substanţial, cu 68-76
mico-sociale. la sută. Aceasta, pe calea recoltei si la însămîntări!
Sporul de venit naţional diversificării prestărilor, pre
ce se preconizează a fi rea cum şi pe cea a extinderii Răspunzînd acestor impe Alexandru Brejan şi alţii oferă şi tractoristul Silion
lizat în cincinalul viitor va activităţii de turism şi agre rative, duminică şi luni au fost prezenţi la recolta Vlaic, de la C.A.P. Toteşti.
fi consecinţa firească a dez ment. mecanizatorii din Consiliul tul cartofilor, la arături şi în noaptea dc sîmbătă spre
iar
voltării producţiei materiale La noi în judeţ, unde pres unic agroindustrial Ilia pregătirea terenului, front duminică, la lumina faru
asigurat
avînd
ieri,
şi creşterii eficienţei econo au acţionat cu toate for rilor, el a pregătit patul
Pentru desfacerea de măr tările de servicii pe locuitor ţele la însămînţarea orzu de lucru, mecanizatorul germinativ pe o suprafaţă
mice în toate sectoarele de furi cu amănuntul prin co nu ating încă o cotă prin lui, reuşind să încheie a- Viorel Vlăic'oni a trecut la- de 12 hectare. La strîngerea
activitate. Venitul naţional merţul socialist se prevede o care să ne putem compara ceastă lucrare pe întreaga însămînţarea griului. In grabnică ă recoltei de car
astfel sporit va asigura creş creştere de 9-10 la sută faţă cu judeţele avansate din a- suprafaţă planificată. De ginerul şef al C.A.P., Eufro- tofi o contribuţie meritorie
terea veniturilor populaţiei, de anul 1985. Sînt de sem cest punct de vedere, preve asemenea, duminică şi ieri sina Bufnea, ne spunea că şi-o aduc tractoriştii Teo
şi
unitatea mai are de strîns
Mihuţ
dor Nioodim şi Miron Flu-
Petru
tractoriştii
a retribuţiei reale, ca urma nalat în această privinţă două cartofii de pe 6 hectare şi ieraş de la C.A.P. Toteşti,
elemente calitative şi anu derea respectivă din proiec Anton Cioană au lucrat cu
re a productivităţii superioa toată răspunderea la pregă s-a trecut intens la recolta Ion Brăila şi Cornel Nicu-
me : corelarea judicioasă a tul de Directive impune în
re a muncii, a- eficienţei e- desfacerii cu amănuntul a primul rînd ,un studiu atent tirea terenului şi însămîn tul porumbului. La semăna lescu de la C.A.P. Ostrov,
ţarea orzului, asigurînd rea
conomice ridicate. mărfurilor alimentare cu pre ai cererii de prestări a popu lizarea prevederilor planului tul secarei a lucrat şi trac Romulus Cozac: de la C.A.P.
şi
Sarmizegetusa
Pe
alţii.
Corespunzător şi pe baza- vederile programului de ali laţiei şi, în funcţie de aceas la C.A.P. Sălaşu dc Jos, toristul Filimon Bile de la ogoarele A.E.I. Peşteana au
Victor
C.A.P.
Şerel,
iar
aceloraşi principii economice mentaţie ştiinţifică a popu ta, o dezvoltare, încă în a- respectiv a celor 45 de hec Cimenti a continuat însă continuat în ritm susţinut
vor spori veniturile reale a- laţiei şi introducerea îrv fa cest cincinal, a celor solici tare. Tractoriştii Petru Po- mînţarea orzului la C.A.P. arăturile şi pregătirea te
le ţărănimii. bricaţie şi la desfacere a u- pescu şi Ion Vasiu au efec Sîntămăria-Orlea. renului, lucrări efectuate de
tate mai Insistent. tuat aceleaşi lucrări la tractoriştii Ion loani, Aurel
Menţinerea în cincinalul ur nor bunuri de folosinţă în Se impune, de asemenea, C.A.P, Sălaşu de Sus. Formaţia, de mecanizatori Stănimirescu, Gheorghe So-
dc la A.E.I. Bărăşti, din
mător a stabilităţii preţurilor delungată cu caracteristici valorificarea mai bună a ex Duminică a fost o zi care-i amintim pc Gheorghe caci şi Ionel Moldovan. Tot
şi tarifelor va face ca veni tehnice superioare şi consu perienţei dobîndite afîf în ju obişnuită de lucru şi pentru Hi nea, Pascu Ciurar, Iancu duminică, la C.A.P. Densu.ş,
turile reale ale populaţiei să muri mai reduse de materia cooperatorii şi mecanizato Vasiu, Ion Făţan, Gheorghe Unirea şi in alte unităţi
deţ cît şi în localităţi din rii din Haţeg. Aici, tracto din C.U.A.S.C. Toteşti s-au
îndeplinească un rol impor le şi energie. Aceasta reflec riştii Mihai Cocioabă, An Ciobanu, Eugen Varga, An transportat peste 100 tone
tant între pîrghiile prin care tă, pe de o parte, grija deo (Continuare in pag. a 2-a} drei Bora, Mihai Dohotaru, tonică Crăciun, Gheorghe îngrăşăminte chimice.
Jurjuţ şi alţii, a acţionat
cu toate forţele la însilo- Brigada de reporteri t !
zarea furajelor, la arături N. TIRCOB j
în întîmpinarea Congresului al XlII-lea al P.C.R. şi pregătirea terenului pen M. LEPADATU
tru msămînţări. .
Un bun exemplu îl (Continuare în pag. a 2-a)
Perseverenţă şi responsabilitate pentru reducerea
consumurilor de combustibili şi energie
— Cimentul şl varul sînt care le-am înregistrat în reuşit să creştem gradul de ■ buştibili convenţionali- pes
materiale realizate cu mari ultimii ani la acest capitol valorificare a materiilor te. 7,300 tone, la corpuri de
consumuri de energie şi dovedesc pe deplin eficien prime, materialelor, com măcinare , 323 tone, iar la
combustibili. Vă rugăm să ţa acţiunilor şi măsurilor bustibililor şi energici. cărămizi refractare şi ba-
precizaţi, tovarăşe inginer aplicate. Acţionînd stărui Comparativ cu aceeaşi' pe , zice-mai ţnult de 1100 tone.
Vasile Deac, în calitate de tor, la fiecare loc de mun- rioadă a anului trecut,' în —, Economiile sînt con
director al întreprinderii cludente. Care sînt factorii,
pentru lianţi Deva, cum dp. bază în obţinerea lor ?
acţionează colectivele uni I. L. D E V A -i-. S-a pus acce.ntul pe
tăţii în vederea reducerii asigurarea condiţiilor teh
consumurilor de energie şi nice care să permită creş
combustibili, ce realizări că în parte, pentru evitarea 1984 producţia a cres terea producţiei orare a u-
concrete s-au obţinut în fa cu desăvîrşire a risipei, cut cu 5" 000 tone Ci • tilajelor petţte cea planifi-.
bricaţia acestor sortimen sporirea valorii unitare a ment, deşi faţă de plan cată, îndeosebi la, cele mari
te ? materialelor fabricate, ca sîntem restanţieri, iar la consumatoare de energie şi
— Reducerea consumuri urmare a executării unor consumuri am realizat im combustibili. La morile de
lor specifice, sarcină majo revizii şi reparaţii de ca portante economii. Spre făin&x producţia , a fost cu
ră pe întreaga economie, litate la instalaţii şi uti exemplu, în lunile care au
preocupă în înalt grad pe laje, modernizarea unor li trecut din acest an, la e- LIVlU BRAICA Pregătirea patului germinativ pentru insăminţările (le
toţi oamenii muncii din în nii tehnologice, supraveghe nergie electrică am econo toamnă o. face cu întreaga răspundere şi tractoristul losif
treprindere. Rezultatele pe rea atentă a producţiei, am misit 5 900 MWh, la com- (Continuare in pag. a 2-a) t'iincntj, (le Ja C.A.P. Sintămâria-Orlca.