Page 10 - Drumul_socialismului_1984_10

^«g. % DRUMUL SOCIALISMULUI N

ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R.

Argumente pe o platformă caldă Potenţialul agricol al comunei — 15.00 Telex
15,03 Omul
15.20 Sludim
tot mai bine valorificat! poca N
A trecut relativ puţin de producţie. Responsabili­ coordonare a producţiei, . i». — Tiu.
. >0 Desene
timp de eînd la secţia oţe- tatea cu care comuniştii sing. Gheorghe Năboiu, de 16.30 închidi
lăria Martin nr. 2, din din această secţie au privit la . liala de turnare, ing. Comuna Ilia este, între tate economice din ce în ce că pe care comitetul comu­ lui
cadru] Combinatului side­ necesitatea redresării grab­ Mihai Cheţan, şeful atelie­ comunele judeţului, o per­ mai bune. Sînt rezultatul nal de partid trebuia să-l 20.00 Telejui
rurgic Hunedoara, au avut nice a situaţiei este reflec­ rului intensificare, oameni formeră : a fost decorată unui stil de muncă cores­ corecteze la timp şi cu ho- 20.20 Ţara îi
nă Coi
loc adunările generale pen­ tată de cele 31 propuneri care au început drumul îm­ o dată cu Ordinul Muncii punzător promovat în con­ tărîre. în zootehnie, com­ lea al
tru dări de seamă şi ale­ pe care membrii de partid plinirii lor ca meseriaşi în clasa I, de două ori cu ducerea tuturor treburilor plexul de vaci de lapte de 20,35 Film s
ncret (
geri în cele cinci organi­ le-au făcut în adunările această secţie, „de jos“, de Ordinul Muncii clasa a II-a comunei de către comite­ la Bacea a făcut paşi mari nu au
zaţii de bază constituite la generale de dare de seamă şi o dată cu Ordinul Mun­ tul comunal de partid. pe linia asigurării bazei ţie a s
mc Tv.
nivelul schimburilor. Au şi alegeri. Iată cîteva din­ la ucenicie. Acelaşi drum cii clasa a IlI-a, pentru Aşa cum se cere într-un furajere, a modernizărilor. 21,25 Stagiul
fost tot atîtea prilejuri de tre acestea. Maşinistul de îl străbat astăzi mai tine­ rezultatele obţinute în în­ forum comunist, conferinţa Dar el încă nu a ajuns o muzica
Bărăştean,
Gheorghe
rii
leviziui
aprofundată analiză, în şarjare Tănase Răguşan a Ioan Tănase, Gheorghe Ghi- trecerea socialistă între co­ a delimitat cu claritate reu­ unitate model pentru fer­ 22.20 Telejui
şitele dar nu a lăsat la
mune pe ţară. Ultima dis­
spirit critic şi autocritic, a prezentat o soluţie concre­ tincţie — Ordinul Muncii adăpostul lor neajunsurile mele zootehnice ale celor­ 22.30 închide
modului în care cei peste tă privind îmbunătăţirea ţuică, mai ieri ucenici ai clasa a II-a — a obţinut-o care mai există. Dezbate­ lalte unităţi cooperatiste. lui.
elevi
Producţiile pe cap de ani­
profesionale,
şcolii
450 de comunişti din aceas­ structurii metalice a încăr­ comuna în întrecerea pe rile, la care au participat mal furajat pe care le ob­
tă secţie şi-au susţinut prin căturii, obţinîndu-se în practicanţi la O.S.M. 2, anul trecut. comuniştii Dimitrie Ioschici, ţine sînt o dovadă conclu­
fapte de muncă mandatul, acest fel o constanţă a nu­ astăzi topitori şefi şi elevi Nicolae Răbulea, Maria Mi-
menirea lor de a fi forţa mărului de cărucioare cu ai şcolii de maiştri. în cursul conferinţei pen­ hăilescu, Lenica Popa-Vişi- dentă a justeţei acestei
călăuzitoare a întregului fier vechi pentru fiecare Sincere, calde, chiar emo­ tru dare de seamă şi ale­ nescu, îoachim Roşea, Ioan observaţii făcute în dezba­
terile la conferinţă.
colectiv muncitoresc, facto­ şarjă şi, implicit, a timpu­ ţionante au fost cuvintele geri a organizaţiei comu­ Brumar, Ioan Cionca, Şte­ In cohferinţă s-a subli­ BUCUREŞ'
rul determinant în tradu­ lui de elaborare a şarjelor. viitorului oţelar, Ioan Ciu- nale de partid, delegaţii fan Ciolănel, Axente Guţea, niat cu putere faptul că programul '
La ordinea
cerea în viaţă, la fiecare botăraşu, elev în anul al participanţi la dezbateri au problema obţinerii unor tură; 7,00 R
făcut multe referiri la acest
loc de muncă, a sarcinilor II-lea la şcoala profesio­ renume. Este, cu adevărat, producţii superioare nu Urmînd clici
ce revin oţelarilor hunedo- C.S. HUNEDOARA nală : „Noi, practicanţii o mîndrie îndreptăţită. Re­ CONFERINŢE este numai a celor care lui Nicolae <
greşului al 7
reni din documentele de de astăzi, vom fi, în curînd, DE DĂRI DE lucrează nemijlocit în agri­ le noastre i
partid, din cuvîntările se­ oţelari. Sîntem uteeişti, iar zultatele obţinute în dez­ cultură, ci şi a celorlalte Revista pre;
cretarului general al parti­ mîine vom fi şi noi comu­ voltarea economico-socială SEAMĂ SI ALEGERI unităţi economico-sociale de rul melodii!,
dului, tovarăşul Nicolae La fel de importante au a comunei în cei doi ani şi ÎN ORGANIZAŢIILE de ştiri ; s
fost şi soluţiile oferite de nişti. Avem de la cine jumătate la care se referea pe raza comunei al căror ascultătorilo
Ceauşescu, sarcini care au Teodor Fiţiu, topitor şef la învăţa şi meserie şi cum darea de seamă a comite­ DE PARTID personal trebuie mobilizat de ştiri; 10,i
ca dominantă cerinţa de a cuptorul nr. 5, schimbul C, să ajungem oameni. Mode­ tului comunal de partid la lucrările agricole în vîr- cloric; 10,30
le; 11,00 Bu
da patriei oţel mai mult, referitoare la mai buna lele noastre sînt şi Mircea confirmă că acest renume Persida Alba, Nicolae Creţu, furile de campanie, pentru 11,05 Sîntem
de mai bună calitate. a asigura realizarea lor 11,35 Publici
gospodărire a materialelor Ungureanu, şi Vasile Go­ a stat mereu la inima co­ Remus Crăciun, Anania letin de ştiri
Despre modalităţile con­ şi a spaţiilor productive, goaşă, şi Simion Tuşa, şi... muniştilor, a organelor de Partenie-Vasiu şi Ioan Cră­ în timpul optim Or, din moara foiclo
crete în care comuniştii sau de maistrul zidar Leon- De la ei ştim că ne aş­ partid şi de stat, a cetăţe­ ciun au atras atenţia asu­ acest punct de vedere, co­ gazin tehnic»
din cadrul secţiei O.S.M. 2 teaptă un drum nu tocmai nilor comunei şi că nu şi-au pra faptului că există în mitetul comunal de prrtid Av.-
dovedesc situarea lor în tin Curteanu, care a cerut uşor. Calitatea oţelurilor precupeţit eforturile pentru anumite sectoare şi la anu­ şi consiliul popular comu­ 13,0 univers
Club
„miezul de foc“ al tuturor celor de la controlul teh­ a-1 apăra. în toată această mite niveluri pericolul auto- nal au acceptat cu uşurinţă tin de ştiri;
nic de calitate mai multă este în continuă creştere. perioadă — se spunea în motivaţiile privind neparti- împlinire; li
problemelor pe care le im­ exigenţă la recepţia mate­ Reţetele de oţel calmat, de mulţumirii şi că acesta tre­ ciparea la muncă a unor ta economic;
plică realizarea producţiei rialelor refractare folosite cord metalic, cel pentru darea de seamă — unităţile buie grabnic înlăturat. Ast­ conducători de unităţi şi de ştiri; 17,0;
de oţel — oglinda vie a ca­ centralele nucleare sînt mai şi subunităţile economice fel, în agricultură, ramura instituţii. Practic, s-a arătat tră; 17,35 Te
lităţii şi eficienţei muncii la înzidirea rinelor bascu­ de pe raza comunei şi-au economică de bază a comu­ în conferinţă, doar -coope­ patria mea -
zi cal; 18,00 O
de partid — ne-au vor­ lante, oalelor şi trenurilor pretenţioase. Aşa trebuie realizat şi depăşit toţi in­ nei deşi rezultatele sînt rativa de producţie, achizi­ Radiocenaclu
să fim şi cu noi înşine
dicatorii de plan, ca şi pe
drian
bit chiar autorii faptelor de turnare, calitatea mate­ cei de eficienţă economică cele arătate prin dorea de ţii şi desfacerea mărfurilor într-o Păune;
oră;
de muncă prin care se ar­ rialelor respective influen­ — mereu mai pretenţioşi. seamă, ele nu exprimă pe s-a achitat de această obli­ „Flautul feri
gumentează că de calitatea ţând nemijlocit bunul mers Atunci şi numai atunci Agricultura comunei a li­ deplin condiţiile zonei şi gaţie patriotică a răspun­ zart (selecţii
oamenilor, de capacitatea al producţiei. De asemenea, vom putea spune : sîntem vrat la fondul de stat anul ale comunei S-au obţinut derii faţă de soarta recol­ Non stop mi
lor depinde însăşi calitatea ing. Vasile Abmdean, şeful schimbul de mîine ; oţelul trecut cantităţi suplimenta­ producţii de orz şi de grîu tei.
de
Hunedoara
oţelului. atelierului elaborare, a re­ mîini bune !“. este în re de cereai»-, lapte şi car­ mai mari ca în anul pre­ Renumeie cî.ştigat de co­
ne. Producţiile obţinute în
Maistrul oţelar specialist liefat necesitatea implică­ acest an la o seamă de cedent. Dar sînt — s-a spus mună de-a lungul anilor
în conferinţă — unităţi a-
Victor Petroesc, secretarul rii mai active a tuturor Cuvintele interlocutorilor cereale şi legume sînt su­ gricole şi comune care au trebuie păstrat cu grijă au
comitetului de partid al cadrelor de conducere — de noştri nu sînt simple de­ perioare celor de anul tre­ obţinut în acest an produc­ spus participanţii la dez­
uzinei nr. 3 — oţelării, ne claraţii ; ele îşi află acope­ cut. Contribuţia cu grîu la bateri. Comitetul comunal DEVA ; Ma
la şef de echipă la şef de rirea în rezultatele obţi­ ţii cu mult mai mari şi ele tria) ; Irapos
spunea : „în realizarea pro­ secţie — în perfecţionarea nute — luna septembrie a fondul de stat este supe­ nu au condiţiile comunei de partid nou ales are în seriile I-Il (
ducţiei planificate pentru calificării oamenilor mun­ însemnat redresarea pro­ rioară cu 256 tone celei a Ilia. Recolte nemulţumi­ aceasta un larg cîmp de DOAEA : Net
(Modern,
dar
acest an, colectivul secţiei cii din secţie, nu atît prin ducţiei, ajungerea „la anului trecut, iar la lapte toare obţine cooperativa a- afirmare. Lipsurile arătate romanţă (Mo
O.S.M. 2 s-a confruntat, cursuri şi alte forme teo­ plan". Astfel înţeleg oţe- prevederile de predări pe gricolă de producţie din de conferinţă sînt posibil Emisia conţii
pînă în luna august, cu larii hunedoreni să-şi ex­ 8 luni au fost depăşite cu satul Sîrbi, îndeosebi la de înlăturat, grabnic, cu Capcană neot
PETROŞANI
serioase dificultăţi care au retice, cît prin folosirea peste 1 000 hl. cultura fasolii. Şi aceasta, atît mai mult cu cît ele gerătoare (P
unor modalităţi practice, prime deplina loi aprobare
făcut să se înregistreze la fiecare loc de muncă". faţă de prevederile cuprin­ Toate acestea sînt rodul din cauză că nu toţi coo­ ţin de mai buna organi­ omul zăpezii
Aventuri
la
rămîneri în urmă nepermis se în Proiectul de Direc­ muncii tenace desfăşurate peratorii participă Ia lu­ zare a muncii în special — S"-Ule I-'"
de mari. Aceste dificul­ Tot despre nemijlocita de cei aproape 1 000 de co­ crările agricole. în dezba­ în agricultură, ţin de îmbu­ LI _ ' - .
tăţi ţin de neritmicitatea legătură dintre cele două tive ale Congresului al munişti din Ilia, care s-au teri s-a arătat că faptul se nătăţirea stilului de muncă şii. (Culţi
CAN : Mlezt
în aprovizionarea tehnico- feluri de calitate — a oţe­ XIIT-lea al partidului — situat mereu în fruntea datorează şi stilului de în conducere al organelor pîinti (Luccaf
şi organizaţiilor de partid.
materială, dar şi de unele lului şi a oamenilor — prin fapte de muncă. cetăţenilor în bătălia pentru muncă defectuos al cadrelor Grăsuna Till
cauze interne, în principal ne-au mai vorbit sing. Ioan dezvoltare, pentru producţii din conducerea C.A.P. Bre­ ION CIOCLEI PETRILA: 1
diamantul
şi
abateri de la disciplina Onciu, de la punctul de MIRCEA DIACONU agricole mari, pentru rezul­ tea Mureşană, ştii de mun­ resc); URIC»
nică, vă rog
BRAD: Chit
(Steaua roşie
Peste 1700 tone legume valorificate ZA : Transpo
ORAştie
:
CAMPANIA AGRICOLA Di TOAMNĂ: De la ferma nr. 1 a A- strîngerea acestora adu- Teodoroiu (Patria
zice
(FI
sociaţiei horticole Deva, cîndu-şi-o cei peste 300 GIU-BAl : Sr
dă nouă (Cai
condusă de ing, Georgeta elevi ai şcolii generale HAŢEG; Visi
(Urmare din pag. 1) Părăsim C.A.P. Bretea (Dacia); BR
Mobilizare puternică Strei, cînd înserarea înce­ Vlad, s-au recoltat şi va­ nr. 2, care participă la Păun ; CAL»
gul brazdelor, adunau tu­ puse să pună stăpînire pes­ lorificat, pînă acum, mai recoltat. în continuare, la comandă
ferma mai are de recoltat
SIMER
tură);
berculii scoşi la suprafaţă flaţi cu plugurile în braz­ In două ceasuri le dăm ga­ te cîmpuri. Nu înainte însă mult de 1 700 tone legume. valorificat peste 400 (Mureşul); II.
de mecanizatorul Ioan Cri- dă, cei doi tocmai încheiau ta şi pe acestea, aşa că pu­ de a mai nota numele coo­ în aceste zile, inclusiv şi şi revoluţia
şan, sortîndu-i şi strîngîn- de arat o parcelă de 17 ha tem raporta terminarea în- peratorilor Vaier D;ivid, ieri, forţele au fost con­ tone legume — morcovi, GHELARI: N
du-i, apoi, în sacii de plas­ pe care urmează să se în- sămînţârii orzului pe în­ Dumitru Mohan, Ionaşcu centrate la strîngerea şi pătrunjel, sfeclă roşie, dragoste (Mi
tic. Erau tineri şi bătrîni, sămînţeze grîu, urmînd să treaga suprafaţă planifica­ Munteanu, Nicolae Giredea livrarea producţiei de varză, mărar şi alte pro- |
bărbaţi şi femei. în mijlo­ se mute imediat în altă tă". şi Ioan Bordei, pe care i-arn varză, sfeclă roşie şi fa­ duse.
cul lor, Maria Tănăsoni, tarla de 15 ha. „Dacă mer­ In brigada Plopi, toate găsit dimineaţa sortind car­ sole verde. Zilnic se re­ Pentru recolta anului
preşedinta cooperativei, se gem bine pînă se întunecă, forţele erau concentrate în tofii pentru sămînţă şi i-am coltează şi sînt predate viitor, ferma a cultivat
dovedea şi de această da­ mai putem ara vreo cinci „Luncă". Aici se aflau pes­ reîntîlnit spre seară, cînd beneficiarilor mai mult 18 hectare cu spanac, sa­
Timpul
pr
tă nu doar o bună organi­ hectare" — răspund cei doi te 60 de elevi de la şcolile doar întunericul i-a îndrep­ de 40 tone produse, o lată şi ceapă verde. azi, 4 oc!
zatoare, ci şi o energică şi mecanizatori. din Bretea Română şi din tat spre casele lor. importantă contribuţie la Vremea va
harnică femeie a satului, Pe Marcel Petruţa, ingi­ Plopi, veniţi — în frunte caldă, cu ec
zolat vor c;‘;
pentru care pămîntul, mun­ nerul şef al unităţii, îl gă­ cu directorul Simion Ccacu formă de av
ca acestuia, nu mai are de sim pe tarlaua „Calea lui şi învăţătoarea Ionelia Tă- turile minim'
mult taine. Aşa că exem­ Lazăr", unde supraveghea tulescu — să sprijine coo­ se între 12 ş
maxime
cele
plul ei i-a „molipsit" şi pe ca semănatul orzului să se peratorii la recoltatul car­ grade.
ceilalţi cooperatori, care, în execute conform tehnologi­ tofilor. Pe o parcelă alătu­
La munte.
frunte cu Nica Luţ, briga­ ei stabilite, menită să asi­ rată un grup de peste 25 in general <
diera de cîmp şi soţul ei, gure o producţie bună în de oameni, în frunte cu bri­ temporar no
Simion, cu Nicolae Anei, anul viitor. „Mecanizatorul gadiera. Elisabeta Păun, re­ ploi locale s
verstr/
lintu
secretarul comitetului de Traian Boglea — zice ingi­ coltau sfecla furajeră. Diz- derat clin ve
partid al cooperativei, venit nerul şef — îşi cunoaşte bi­ locaseră, decoletaseră şi a-
Pentru
un
împreună cu fiul său. Nicu ne meseria. Este, de fapt, dunaseră în grămezi, pînă zile : Vreme
specialistul nostru la semă­ la acea oră, sfecla de pe
— se aflau într-o adevăra­ ncral caldă i
tă întrecere la recoltat. Pî­ nat, am încredere în el, dar mai mult de 2 ha, din cele bător. V or ;
le care vor
nă la acea oră, printre cei totuşi, este necesar să ve­ 5 ha cultivate. ter de avei.s-
mai harnici s-au dovedit a rifici în permanenţă den­ Pe tarlaua „Iîalingâ" îi intervalului,
izolate
fi soţii Nica şi Ion Vîrvu- sitatea şi adîncimea implan­ găsim, în jurul orei 17, pe veni intensific
ou
ian, Nelu Mureşan, Lina tării seminţei, pentru a fi mecanizatorii Puiu Răescu sud-estfe, pi
Dumbuleu, Gheorghe Boan- sigur că ai făcut o lucrare şi Adrian Bradea, care, cu Temperaturi
ta-Cîrlanu, Neluţu Beica şi de calitate. Terenul aici, discurile, pregăteau ultime­ fi cuprinse
grade, iar e
Ion Ciacu-Loati. vedeţi, este pregătit grădi- le hectare de pe o ’* tre 16 şi 22
în drum spre locul unde năreşte şi sperăm să obţi­ ce urmează să fie ţa, ceaţă io-
se semănau ultimele supra­ nem o recoltă corespunză­ cu grîu. Ne-am log de ser
Petru).
feţe cu orz, întîlnim pe toare. A mai rămas de se­ seama că erau preocupaţi Mecanizatorul Traian Boglea, cooperatorul Tiberiu Cincu şi inginerul Marcel Pctruţa
mecanizatorii Tiberiu Bă- mănat o suprafaţă de 4 ha să efectueze o lucrare de au dus greul bătăliei la semănatul orzului, închcin<l-o cu succes marţi după-amiază. i
găianu şi Vasile Goga. A- din cele 24 ha prevăzute. calitate.