Page 101 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 101
© MIERCURI, 31 OCTOMBRIE 1984 i ctg. 3
Manifestare eu largi
WSBBBESBHi M î n d r i a p a r t i c i p ă r i i
viziune valenţe educaţionale
* 9
...Caut din ochi printre realizarea unui angajament nu concep că aş putea li a acţiona in spirit revolu
schele un om. Se numeşte asumat“. altfel decit un exemplu bun ţionar. Cind ne-am asumat SĂPTĂMÎNA CULTURAL-EDUCATIVĂ
îuJturii sovic- Cheorghe Ionel şi e dul Le-am adresat acestor pentru ceilalţi. Aşa am în acest angajament am con
elecliuni din „OMAGIU LUI CKsŞAN"
Iul dc deschi- gher in formaţia de lucru patru comunişti o întreba ţeles şi înţeleg eu răspun tat pe puterea de angajare
pe care o conduce loan re : ce v-a determinat să derea de comunist" - spu a fiecărui om şi in primul
în limba Mora. Omul e undeva sus, vă asumaţi un asemenea ne Ştefan Barna. rînd a noastră, a comuniş Manifestări complexe în istoria patriei noastre".
i (parţial co- la peste 15 m şi are in angajament insufleţitor şi Pentru mozaicarul Petru tilor". cunoscute sub forma săptă- Ea a fost urmată de spec
mişcări agilitatea celui o- să vă racordaţi toată ener Furdean era de neconceput Intre forţele mobilizate mînilor cultural-educative tacolul artistic „A patriei
al (parţial co
bişnuit cu înălţimile. gia la înfăptuirea lui ? ca, in cinstea marelui eve- pentru înfăptuirea anga sînt organizate în aproape cinstire" prezentat dc şcoa
li dc la marea ...Aştept un moment de jamentului asumat la blo toate comunele judeţului. la generală.
populară eon- răgaz să pot privi miinile cul Ş A se numără ş! o Odată iniţiate, eforturile Au avut loc, de aseme
Horca, Cloşca factorilor educaţionali s-au
n. zidarului şi miinile lui se mare parte a membrilor or nea, întîlniri ale cetăţeni
f orum al parti- lasă greu surprinse in po ganizaţiei de tineret din îndreptat spre a le da lor cu membrii brigăzii
marclc forum ziţie statică. Zidarul se nu cadrul brigăzii 2. „Tinerii personalitate, sporind în ştiinţifice, evidenţiindu-se
O nouă etapă meşte losif Mihaly. aceştia, spune comunistul felul acesta atractivitatea dezvoltarea eeonomico-so-
a înfăptuirii Gheorghe Ionel, şi el tinâr, acţiunilor, valenţele lor cială de azi a localităţii,
ului partidu- ...Privesc printre picături educaţionale. între aceste
dicării Româ- le ploii de scintei ale arcu se simt mobilizaţi cu toată a ţării, rod al politicii în
noi trepte de Ain obţinut un răspuns - nimeni politic care este energia lor la înfăptuirea manifestări, săptămâna cul_ ţelepte, profund umane a
şi civilizaţie lui de sudură chipul omu numitor comun Congresul al Xlll-lea al par angajamentului. Vor să tră tural-educativă ,,Omagiu
:i?tic. „Ce cu- lui. A dat deoparte pentru „Este un motiv de mîn- tidului, colectivul brigăzii 2 iască şi ei bucuria partici lui Crişan", aflată la a partidului şi statului nos
e dragostea ?“. citeva clipe masca de su să li rămas in urma altor VIII-a ediţie, organizată tru. Această dezvoltare va
Premieră Tv. dură. E un chip sever, în drie pentru noi toţi să par pării, să fie mindri de fi accentuată în lumina
e a studiouri- ticipăm la succesele brigă colective şi să nu-şi asume munca lor, de faptul de a de Consiliul comunal de e- prevederilor proiectului de
slovacc. văţat cu răspunderile. Omul zii noastre. Vom transfor un angajament insufleţitor. li coautori la această lu ducaţie politică şi cultură Directive âle Congresului
al (parţiail co- se numeşte Ştefan Barna. ma in succes acest angaja ,,La noi in brigadă asuma crare pe care ne-am propus socialistă Ribiţa, s-a impus, al XIIT-lea al partidului.
... Urmăresc policromia de ment pentru că lucrăm cu rea de angajamente cu s-o realizăm Înainte de ter dovedind un deosebit inte
sub tălpi şi-mi pare că men în cinstea Congresului res din partea locuitorilor Evocarea istorică realiza
paşii mi se plimbă pe un spor şi cu răspundere. In rajoase şi înfăptuirea lor partidului acestei străvechi vetre ro tă prin expuneri, dezbateri,
covor neşteşugit. Rigidita calitatea mea de comunist este un mod de a gindi şi mâneşti, care adăposteşte simpozioane cinematogra
tea suportului îmi aduce a- „Nici unul dintre noi nu casa memorială Crişan, fice, manifestări artistice
minte că de lapt calc pe se îndoieşte de laptul că acel dîrz conducător al s-a împletit permanent cu
un mozaic şi că aici a ne vom respecta angaja Răscoalei de la 1784. manifestările ce aduceau
l i : 6,00 Ra- lucrat şi el, mozaicarul mentul" - completează zi Aici, la fiecare pas, pă în atenţie împlinirile n-
dimineţii; 6,30 Petru Furdean. darul losil Mihaly. mântul vorbeşte de trece nilor socialismului — „Tri
ilei in âgricul- buna democraţiei", „Coloc
uliojurnal; 7,30 Numele celor patru co Numitorul comun de care rea răsculaţilor lui Horea vii de istorie" ş.a.
nările tovară- munişti din brigada a ll-a vorbeam este mîndria parti în drumul lor spre Alba
ae Ccauşescu, cipăriii. El îi uneşte strins Iulia, de încleştări ce vă Săptămîna culturală s-a
al Xlll-lca — de antrepriză a T.A.G.C.M. deau voinţa puternică şi încheiat, aşa cum a intrat
rc de muncă ; Deva este strins legat de in jurul comuniştilor pe toţi
tresei; 8,10 Cu- un angajament al colecti oamenii şantierului. comună a moţilor crişeni în tradiţie, în preajma ca
iilor; 9,00 Bu- „Am luat decizia asumă de a scăpa de asuprire. De sei memoriale şi la cămi
; 9,05 Răspun- vului ; să predea în cinstea aceea, una dintre manifes nul cultural din satul Cri
orilor ; 10,00 Congresului al Xlll-lea al rii acestui angajament - şan, unde formaţiile artis
;tiri; 10,05 In- partidului 3 din cele 4 scări spunea Florea Bărbulescu — tări a purtat genericul
muzică popu- in urma consultării cu co „Comuna Ribiţa — semni tice ale comunei au pre
lii ţările socia- ale blocului 5 A de pe bule ficaţii ale existenţei sale zentat izbutite spectacole.
irmaţii corale; vardul Decsbal din Deva. muniştii din brigada 2, cu
de ştiri; 11,05 Despre fiecare dintre ei conducerea brigăzii, cu cea
I copiilor; 11,35 subinginerul Florea Bărbu- :£i¥S-l a trustului. Nimic nu a ră
9 00 Bu^'u dc conducerea întreprinderii
ului lescu, secretarul comitetu mas la voia intîmplării. în cauză să ia măsurile
fol- lui de partid al brigăzii are Avem in t vedere chiar şi de rigoare pentru ca to i
emie- numai cuvinte de laudă. posibilitatea de a fi spri
fDe la varăşii de ta controlul ca
invita- Gheorghe Ionel „este un jiniţi de unităţi din oraş cu lităţii produselor să-şi în s
Je ştiri; exemplu de comunist pen meseriaşi, dar ne bizuim in mai \
înfrăţite; tru întreaga brigadă", losil primul rind pe forţele noas deplinească in cele
♦eauşescu, bune condiţii atribuţiile ce \
Coordonate Mihaly „este un bun orga tre, pe capacitatea de dă HĂRNICIE le sînt încredinţate.
. Buletin- de ruire a celor ce lucrează V
Universitatea nizator şi mobilizator prin la blocul 5 A şi în primul \ Maria Radu din Călan
intece ; 17,40 forţa exemplului personal". ŞOFERUL
omâne ; 18,00 rînd pe comunişti". t a închis de mulţi ani fi INDISCIPLINAT
.£0,00 Radiojur- Ştefan Barna ,,a rezolvat Un angajament pe cale lele cărţii de muncă. In \
"ugestia dv... ; de a deveni realitate împli ciuda vîrstei, a rămas a- Vasile Cutean este şofer \
îtr-o oră ★ Ra- cele mai grele probleme de
.,00 Rezultatele sudură la structurile de re nită. A lost posibil de asu s ceeaşi harnică lucrătoare la cooperativa agricolă de \
îoexprcs; 23,05 mat şi este înfăptuit zi de zi comercială, cum era apre producţie din Turdaş şi in
peretei; 23,30— zistenţă ale unor lucrări şi ceas de ceas cu perse i ciată de colegii de la această perioadă, cind se \
p muzical. de mare îndrăzneală tehni verenţă comunistă pentru că I.C.S. mixtă. adună roadele ogoarelor, \
că", cum a lost clădirea de înfăptuirea lui răspund \ Zi de zi se trezeşte la ar avea mult de lucru.
m&mmss®a complexului „Central". Pe comuniştii — forţa politică i ora trei dimineaţa, Iră- Dar V. Cutean nu se prea \
.MAS cea mai avansată a socie i minlă 40 kg făină şi la ţine de treabă. Zile in şir
sOTEasseas tru Furdean „execută numai tăţii. ora cind oamenii muncii se allă sub influenţa al
lucrări de calitate şi este ION CIOCLEI de la Combinatul siderur coolului. In această stare
exemplu de mobilizare la Cei patru constructori intr-un moment de răgaz. Foto N. GHEORGHIU gic „Victoria" intră in
luciul (Patria); nu poate urca la volan,
închis oraşul schimbul I, ea le oleră aşa că maşina stă in
IUNEDOARA : i gogoşi cu brinză. In cite
irille I-Il (Mo- curtea unităţii agricole, \
A); Febra au- Dale mozaicate livrate • Cu forţe sporite va ore de lucru, mode nelolosită.
n — sala B); * lează, coace şi vinde circa s
ristina (Flacâ- 300 de gogoşi.
itit la proeria la eliberarea terenului IGNORIND REGULILE \
*) , O- partenerilor externi NEGRU PE ALB 1
orll .*a- BUNEI-CUVIINŢE
-tca vine la Şl TOTUŞI...
n i r e a) ; (Urmare din pag. 1) iri atelier se lucrează or şi efectuarea arăturilor!
iubiri (7 No- donat, fiecare om îşi cu Un vechi dicton latin Pretindem, pe bună
JPENI : Valul bunătăţirea calităţii produ noaşte atribuţiile. Activita spune că „vorba zboară, dreptate, celor ce vind la
al); VULCAN: selor, am introdus în acest tea este bine coordonată. (Urmare din pag. 1) In tarlaua „între văi" se ce-i scris rămine". tejghea amabilitate, ţinu s
miile (Lucca- an în fabricaţie noi sorti tă vestimentară, prompti
;A: întimplări Şefii de echipă formatori aflau “ la recoltatul sfeclei Negru pe alb, cu litere tudine, seriozitate. in-
Minerul); PE- mente de dale, care au fost dale Didina Lung, Miron nă în prezent ani ogorît o furajere peste 20 de coo de-o şchioapă, pe un pa
gul (Muncito- bine primite pe piaţa ex Muntean, Vasile Irimie, suprafaţă de 150 de ha din peratori. Transportul sfe nou afişat „la vedere“ în tr-ufi cuvint, servicii pe
rOASA : Am ternă. Oferim partenerilor Viorel Dehelean, Olga But cele 206 ha prevăzute şi clei la baza furajeră îl e- cantina restaurant „Side- măsura condiţiilor create.
Muncitoresc) ; narii, dar şi Elena Trif, Dar care-i respectul ce-l s
de peste hotare dale diver vom continua pe măsură feetuau cu atelajele uni rurgistul" din Hunedoara
ungă cavalca^ Margareta Bartoc, Dorina ce se eliberează terenul de tăţii şi cele proprii coopera stă scris : „Este interzisă datorăm şi noi, clienţii,
>lă (Retezat) ; se în format de 20x20, 25x Curtean sînt cei mai har coceni. torii Remus Irimie, Vichen- celor puşi să ne ser \
rcau să devin 25, 30x150, în colorit alb, nici şi conştiincioşi. Cu to cu desăvîrşire consumarea vească ?
i roşie) ; GU- După ce au încheiat de te Benţa, loan Moga şi băuturii in faţa cantinei“.
Spectacol la roşu, verde şi grade dife ţii, in numele celor peste tăiat cocenii de porumb alţii. * Chiar dacă afară nu mai Ne-am pus întrebarea
Minorul) ; O- rite de finisaj : şlefuite fin 100 de lucrători ai schim de pe .IO de ha, mecani La C.A.P. Hărău, ieri, \ este cald, la intrare, une aceasta in momentul in
ndi (Patria) ; zatorii Gheorghe Burlea- cea mai mare concentrare ori chiar în părculeţul din care am asistat la urmă
căra); GEOA- sau lustruite. Pînă la a- bului, s-au angajat să pro nu, Dumitru Saivan, Au- \ toarea scenă: cifiva tineri
mul tren (Ca- ccastă dată nu am primit ducă suplimentar la export de forţe umane s-a aflat faţa cantinei, mulţi sînt din oraşul Brad ce cum
ă); I-IATEG : gustin Olaru şi Dumitru în ferma legumicolă, unde \ cei care vor să demonstre. păraseră bere de la un
îriile I-ll (Da- nici o reclamaţie de la in perioada rămasă pînă la Andreuea au intrat ieri cu se recoltau rădăcinoasele \ ze cu tot dinadinsul că.„ punct stradal s-au instalat
Inimă since- partenerii noştri externi. cel de-al Xlll-lea Congres combinele şi patru remorci şi varza. Se aflau la lu Şi scrisul zboară I
Elegie (Casa în tarlaua „La Tău", ho cru peste 30 de membri \ să o consume la o masă
Dimpotrivă, au crescut so al partidului peste 1 000 mp Probabil că frigul Iernii
ilMERIA: Ho- tă rîţi să elibereze îi) acea cooperatori din echipele in modernul bar „Union".
licitările, fapt care ne dale mozaicate de cea mai i care se apropie va H ln* Cu toate că ospâtarele
ureşul); ILIA! zi 6 suprafaţă cît mai mare conduse de Aurora Eun- ghefa" şi mentalitatea
/edeţl fotbal ? bucură. bună calitate. de teren, pentru a asigura can şi Valerin 7,oira. No consumatorilor, care igno Marinela Barafh şl Romi-
front de lucru celor de la tăm pe cooperatoarele *Eli- \ ră Interdicţia la care ţa Dogan i-au Invitat poli
şi
ticos
insistent
nu
să
arat. O altă formaţie de sabetn Petcan, Valcria Ma ne-am referit. consume băutura aici, a-
„Vom produce oţelul tarlaua „Broşter". acţionat A- ieu şi Ana Preda, care — \ CUM ÎŞI FACE C.T.C.-uî ceştia nu s-au sinchisit,
mecanizatori
în
a
Erau
lexandru Andreucă. loan sublinia Andrei Dima, in \ DATORIA ? privindu-le peste umăr.
de care are nevoie ţara“ Asimionesei şi Vasile Bob, ginerul şef al unităţii — \ Resturi de ţigări, chi
care eu două M.I.G. şi un obţin rezultate bune la Această întrebare o O- brituri arse, bileţele şi
babil pentru \ dresează, în scrisoarea pahare goale de ighe-
mbrie 1981 : (Urmare din pag. 1) lui de cost cu peste 60 lei Ifron, fertilizau cu îngră recoltatul şi livratul verzei.
11 In general la o tonă de oţel■ electric şăminte organice o supra \ pe care a trimis-o ziaru ţată, care formează un
cerul varia- faţă de 40 de ha, ce ur Porumbul s-a recoltat \ lui nostru, inginerul miner covor aproape alb de-a
vor semnala 97,7 la sută, înseamnă că ini livrai partenerilor interni şi aici dc pe 46 de ha din Tovie Pleşa, din Deva, lungul trotuarului de lingă
e slabe. Vin- ţiativa oţelarilor comunişti externi. mează a fi însămînţată în \ chioşcul stradal la care
lab la mode- din secţia noastră dă roade Vorbind în numele oţela primăvară cu cartofi. cele 51 ha cultivate şi, ieri, vizind activitatea contro
torul n orclic. \ lului de calitate de la se servesc langoşe şi berc
minime vor bune. Apoi, ne-am îndreptat rilor din secţie, alirm cu toa — Noi am încheiat re o formaţie de cooperatori, Abatorul de păsări Şoimuţ sint, de asemenea, do
re 2 şi 7 gra- mai perseverent atenţia in ve tă convingerea că înţelegem coltatul porumbului pe toa in frunte cu Sofia Dîmpu \ al întreprinderii de stat vezi ale lipsei de bună-
naxirne între derea reducerii consumului bine esenţa prevederilor din
Dimineaţa proiectul de Directive ale te cele 53 de ha cultivate acţiona la eliberatul tere i „Avicola" Mintia. Nemul cuviinţă. Cine-I depistează 1
va produce de electrozi pe tona de oţel — preciza Toma Lenghel, nului de coceni şi trans ţumirea sa porneşte de la pe aceşti indivizi care nu I
elaborat. De la 12 kilogra Congresului al Xlll-lea al inginerul şef al C.A.P. Bîr- lapul că în pungile cu păstrează ordinea şi cu
me pe tonă, cit consumam partidului, care se referă la portul lor din eîmp O al I
Temea va ti înainte, slntem în prezent sub producţia de oţel. In lumina său. Am eliberat de coceni tă formaţie de cooperatori, pioduse congelate a găsit răţenia In locurile pu
cu cerul 51 de ha, astăzi şi mîine \ pui cu... cinci picioare şl I
is. Izolat va 10 kilograme pe tonă. Şl acestor prevederi sîntem ferm vom încerca să tăiem şi să condusă de Marin - Bud, cu patru capete (!) Deoa blice, Ignorind observaţii
Vint mode- reducem în continuare con hotărîţi să producem oţelul le ce li se foc, din păcate, <1
Temporar se sumul de electrozi pe tona de de care ţara are nevoie, cu transportăm cocenii de pe brigadieră la cultura mare, rece am mai primit ase
■aţă. cele două. hectare care au au lucrat la reeditatul sfe menea sesizări, invităm doa- de către vinzători ?
oţel, ceea ce înseamnă la cheltuieli materiale tot mai
ora actuală scăderea preţu mici. mai rămas neeliberate. clei furajere.