Page 13 - Drumul_socialismului_1984_10

PROLETARI PIN TOATE TARILE, UNITl-Vfll PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI
jfrfv,, XIB-LEA ĂL P. C. R. - ÎN DEZBATEREA

OAMENILOR MUNCA

SCRISORI DE LA CITITORII ZIARULUI

Prin aplicarea „Vom urmări cu răspundere creşterea

0RG4V Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P,C producţiei vegetale şi animale"
înaintate producem într-o atmosferă de pu-_ îndeplinirea lor cere efor­
cetăţenii
piese turnate ternică mobilizare, de Jos, turi, pricepere, cunoştinţe,
dar condiţiile materiale de
Luncoiu
comunei
peste capacitatea în deplin consens de gînd, care beneficiem nc dau cer­
voinţă şi acţiune cu toţi
titudinea că lc vom îndepli­
fiii patriei, au primit cu ni. Rezultatele obţinute în
viu interes Proiectul de Di­ anul 1983, cînd comuna
rective ale Congresului al noastră a ocupat locul trei
De la început aş vrea XlII-lea al partidului cu în întrecerea pe judeţ între
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ şă spun că îmi desfăşor privire la dezvoltarea eco- localităţile neeooperaţiviza­
activitatea
obiectiv
intr-un
României
a
te, constituie o bună bază
nomico-socială
nou, creaţie a penultimu­ în cincinalul 1986—1990 şi dc plecare.
lui cincinal şi, implicit, ă orientările dc perspectivă Fără îndoială, o contri­
Toate forţele — mobilizate la strîngerea Celei mai fertile epoci din pînă în anul 2 000. Dezbă- buţie de seamă la înfăptui­
istoria patriei noastre, nu­
tîndu-le
în
adunările
rea
de­
obiective
importantelor
mită pe drept „E p o c a dări de seamă şi alegeri, economice îşi va aduce ac­
recoltei si la însămînţări I Nicolae de Ceauşcscu". Este în unităţi socialiste, cămi­ tivitatea politico-educativă
noua
vorba
platformă
ne culturale, şcoli, acestea
Vom
acţiona
culturală.
şi
siderurgică din oraşul Că­ ne mobilizează la noi fapte în aşa fel ca fiecare cămin
In zorii zilei de miercuri, în primele rînduri şi acum, vel calitativ a lucrărilor lan, secţia turnătorie III. de muncă. cultural să devină un pu­
3 octombrie a.c., în zona în aceste zile de maximă agricole de toamnă. Primele piese au fost tur­ Din Proiectul de Directi­ ternic centru al educaţiei
Consiliului unic agroindus­ concentrare a tuturor for­ Prioritare au apărut şi nate aici în 1981 — primul ve am înţeles că şi în vii­ revoluţionare, al ridicării
trial Haţeg ploua. Dar pe ţelor la efectuarea lucră­ pentru această zi do mun­ an al actualului cincinal.' torul cincinal se va pune gradului de cunoştinţe a-
la ora 7 norii s-au împrăş­ rilor de recoltat, arat, pre­ că lucrările de recoltare a în 1982 am realizat o pro­ un accent deosebit pe con­ gricole ale cetăţenilor. în
tiat şi primii care au în­ gătit teren şi semănat". cartofilor, porumbului, a- ducţie de 8 385 tone, iar tinuarea în ritm susţinut a acest sens, vor fi organi­
ceput ziua de lucru au Intr-adevăr,- faptele con­ ratul, pregătitul terenului în 1983 — 16 327 tone. dezvoltării agriculturii, ca zate seri de calcul, simpo­
fost mecanizatorii. firmau promptitudinea cu şi semănatul păioaselor dc Anul acesta — anul 40 al ramură de bază a econo­ zioane, dezbateri, schimburi
„De altfel — ne spunea care lucrătorii ogoarelor, toamnă. Astfel, pe ansam­ libertăţii patriei şi al celui miei. Astfel, şi la nivelul de experienţă, vor fi popu­
Ilie Ştefănie, inginerul şef mecanizatorii în special, blul consiliului, pînă mier­ de-al NIII-lca Congres al comunei noastre producţia larizate şi urmărite rezul­
al consiliului — începerea răspund chemărilor şi în­ curi se recoltaseră cartofii partidului — întregul nos­ globală agricolă va spori tatele iniţiativei — „Fieca­
lucrului la mijitul zorilor demnurilor adresate de se­ de pe 301 ha din totalul tru colectiv s-a angajat c ă într-un ritm mediul anual re cetăţean, un contractant
şi încheierea lui în noapte cretarul general al parti­ de 530 ha ocupate cu a- realizeze o cantitate de de 5,4 la sulă. Fiind situaţi activ cu statul". Deplasă­
a devenit programul obiş­ dului, tovarăşul Nicolae ccastă cultură. peste .18 000 tone produse într-o zonă necooperativi- rile brigăzilor ştiinţifice,
nuit al activităţii tuturor Ceauşcscu, privind efec­ La C.A.P. Sălaşu de Jos, turnate. Deşi capacitatea zată, vom . acţiona ca pe su­ cursurile universităţii eul-
celor ce muncesc în cadrul tuarea cu maximă opera­ la recoltatul ultimelor recepţionată a turnătoriei prafeţe mai mici să prac­ tural-ştiinţifice cu tematică
S.M.A. Mecanizatorii sînt tivitate şi la un înalt ni- cinci hectare din cele 35 este în prezent de 9 000 to­ ticăm o agricultură inten­ agricolă vor trebui să cîşti-
cultivate pe tarlaua „Dra- ne, noi vom putea realiza sivă, modernă în condiţiile ge în pondere şi eficienţă.
în
tone
peste
000
prin
Zile ale hărniciei gila“ se aflau, agregat urma măsurile 18 tehnologice apli­ redării tuturor terenurilor Exprimîndu-ne încă o da­
cu
în
tractorului
combina de recoltat, con­ cate pentru sporirea rit­ posibile în circuitul produc­ tă adeziunea faţă de aceste
documente,
tiv. Aceasta şi cu sprijinul
că
subliniez
şi responsabilităţii elevilor dus de mecanizatorul Ti- mului de fabricaţie, des­ staţiunii de mecanizare ca­ toţi comuniştii participanţi
beriu Bal, aproximativ 40 făşurarea în „foc continuu re a luat fiinţă cu un an la conferinţa comunală de
11
de cooperatori, ajutaţi de a întregului flux dc pro­
La ferma Călan a I.A.S. aceştia au recoltat porum­ membrii familiilor acesto­ ducţie. şi jumătate în urmă în co­ partid au susţinut din toa­
Haţeg, încă la primele ore bul de pe 35 ha. Vor urma ra. La brigăzile din Băieşti Proiectul Directivelor mună. tă inima Hotărîrea Plena­
ale dimineţii am întîlnit alte 50 ha la ferma Chitici şi Ruşor, ale C.A.P. Pui, celui dc-al XlII-lea Con­ în acelaşi timp, va creş­ rei C.C. al P.C.R. cu privi­
în cîmp 950 elevi ai Liceu­ a T.A.S. Haţeg". am întîlnit însă abia cîto gres al partidului a fost te numărul animalelor, ca­ re la realegerea tovarăşului
lui industrial Călan. „Timp amplu dezbătut şi în ca­ re în 1986 va ajunge la Nicolae Ceauşescu, la înal­
de două zile, după cum nc B. CORNELII) MIRCEA DIACONU drul colectivului nostru şi 1 695 bovine, 1 020 porcine, tul forum al comuniştilor,
informează ing. Ion Cim'po- a produs o adevărată în­ peste 500 oi. Numărul loi in funcţia supremă de se­
rescu, directorul liceului, • (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) flăcărare în rîndul oame­ va spori considerabil pînă cretar general al partidului.
ELENA PLIC,
nilor muncii. Sarcinile care în anul 2 000. ' obiectivele pe secretar adjunct al
Desigur,
Hi stau în faţa industriei me­ care le înscriu aceste docu­ Comitetului comunal de partid
talurgice, în cincinalul mente sînt mobilizatoare. Luncoiu de Jos
1986—1990, privesc în
mod direct şi activitatea
din turnătorii. Cuvintele Democraţia muncitorească în acţiune
celui mai iubit fiu al na­
ţiunii noastre, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, anume:
MARTIN MAGHIARI, nfăptuirea propunerilor oamenilor
lăcătuş Ia turnătoria III
a C.S.V. Călan
muncii-permanenţă a autoconducerii
(Continuare in pag. a 3-a)
La întreprinderea minie­ intensificare şi mai accen­
ră Hunedoara-Teliuc l-am tuată a participării oame­
C.A.P. Deva. Pe „Dealul întrebat pe tovarăşul loan
Archiei“ (o tarla tic 27 ha) nilor muncii la edificarea
lucrează iHtcns la discuitul Bârna, secretarul comite­ socialismului, la făurirea
terenului mecanizatorii tului de partid şi preşe­ conştientă, liberă a viito­
Gavrilă Sălvan şi Ion Asi- dintele consiliului oameni­ rului lor.
mioncsel.
lor muncii din unitate : Expresia „în acest an" a
— Cum participă oame­ secretarului comitetului de
nii muncii la elaborarea partid exprima, cum aveam
Puternică angajare pentru recuperarea şi înfăptuirea procesului să aflăm, o permanenţă.
Oamenii muncii vin cu so­
de producţie, la conduce­
rea întreprinderii ? luţii şi propuneri concre­
restanţelor şi finalizarea lucrărilor la termen — Se ştie că sistemul te, nu doar în cadrul ce­
democraţiei muncitoreşti lor două adunări generale,
Brigada complexă elec- plin sarcinile ce ne revin — Ce realizări s-au ob­ selor umane şi tehnice, pe socialiste cuprinde în eta- în consiliul oamenilor mun­
tromontaj Deva a Antre­ din Proiectul de Directive ţinut ia principalii indi­ mai buna organizare a pa actuală — alături de cii k»u în biroul executiv
prizei electromontaj Sibiu ale Congresului al XlII-lea catori de plan ? muncii şi întărirea disci­ alte forţe ale societăţii ca: al acestuia — unde îşi au
îşi aduce o contribuţie în­ al P.C.R. şi ne exprimăm — De la începutul anu­ plinei la fiecare punct de partidul, statul, organiza­ reprezentanţii lor — dar
semnată la finalizarea şi adeziunea la acest . docu­ lui şi pînă în prezent, Ia lucru. ţiile de masă şi obşteşti şi în oricare altă zi, cînd
punerea în funcţiune a lu­ ment de excepţională în­ ■producţia globală prevede­ Tovarăşul Rusalim loan ş.a. — şi forumurile de­ consideră necesar.- S-au:în­
crărilor de investiţii din semnătate teoretică şi prac­ rile au fost depăşite cu Mucea s-a referit la prio­ mocratice care sînt adu­ registrat, pc perioada care
judeţ. Colectivul acestei tică, ce fundamentează în 4,3 milioane Ici, la produc­ rităţile perioadei următoa­ nările generale semestriale a trecut din 1984, 46 pro­
unităţi, deşi numeric este mod realist strategia dez- ţia netă cu 266 000 lei, be- re. Arăta că prin măsurile ale oamenilor muncii. Dez­ puneri. în ce priveşte
restrîns —• 150 de oameni, luate la F.P.R. Baru acti­ baterile ce au loc cu a- structura lor, 42 vizează
din care aproape jumăta­ vitatea s-a intensificat, ceastă ocazie, cît şi pro­ probleme economice, de
te sînt comunişti — exe­ Ritm ;i calitate In realizarea s-au creat condiţii de fi­ punerile oamenilor muncii optimizare şi creştere a
cută lucrări importante la nalizare la termen a lu­ constituie extfmple con­ extracţiei minereului de
noile obiective economice, INVESTIŢIILOR crărilor dc montaj la trans­ crete ale participării di­ fier — ceea ce înseamnă
reparaţii capitale la insta­ formatorul de 16 MVA recte la conducerea între­ un procent de peste 91 la
laţiile existente, alte acti- - (respectiv cele din etapa prinderii. în şedinţa de lu­ sută.
vităţi cu caracter special, voltării viitoare a patriei ncficiul cu 300 000 lei, am a Il-a), iar la „Vîscoza cru a consiliului oameni­ — După cum sc ştie,
11
aferente sistemului ener­ — spunea ing. Petre /Kiri- redus cheltuielile materia­ Lupeni toate capacităţile lor muncii din 30 august E.M. Ghelari a început a-
getic naţional în profil te­ ţescu. în spiritul acestora, le la 1000 lei producţie care urmează să se pună 1984, de exemplu, s-a a- nul 1984 cu o producţie
ritorial. al orientărilor, şi indicaţii­ globală cu 2 lei. Deci, rea­ în funcţiune în acest an nalizat activitatea organe­ mai-mică, sub prevederile
Am discutat cu inginerii lor date în repetate rînduri lizări bune. Cu toate aces­ vor fi predate la timp be­ lor de conducere colectivă planului — nc-a relatat
Petru Kiriţescu şi Rusalim de secretarul general al tea nu sîntem mulţumiţi neficiarului. De fapt, lu­ din Exploatarea minieră minerul şef de brigadă
loan Mucea, şefi adjuncţi p a r t i d u l u i , tovarăşul de activitatea noastră, pen­ crarea este executată în Ghelari şi modul în care Constantin Trifon. împreu­
dc brigadă, despre modul Nicolae Ceauşescu, colecti­ tru că n-am reuşit să ţi­ proporţie de 75 la sută. au fost îndeplinite propu­ nă cu ortacii mei am ob­
în care se acţiohează aici vele noastre şi-au mobili­ nem „pasul" peste tot, să Urmează staţia de 110/20 nerile făcute de oamenii servat că una din cauze
pentru îndeplinirea sarci­ zat forţele de care dispun, avansăm în ritmurile pro­ kV de la Băiţa, alimenta­ muncii în acest an. în lu­ era aprovizionarea slabă a
nilor trasate colectivului, au intensificat ritmurile dc puse. Este şi motivul pen­ rea cu energie electrică a mina Proiectului de Direc­ locurilor de muncă din
în ce etapă de execuţie se - muncă pentru a preda la tru care conducerea bri­ zonei de prospecţiuni geo­ tive ale Congresului al subteran. La adunarea ge-
află obiectivele cu terme­ termen lucrările încredin­ găzii şi comitetul de partid logice Vadu-Dobrii, linia XlII-lea al partidului, care
ne de predare în lunile ră­ ţate, a recupera, unde este pun lă ora actuală accen­ L. BRAICA reflectă amplificarea şi a- MARIN NEGOITA
mase din an: cazul, restanţele acumu­ tul pe valorificarea la în­ dîneirea democraţiei mun­
1
— Ne-am însuşit pe de­ late. treaga capacitate a resur­ (Continuare în pag. a 3-a) citoreşti, se întrevede o (Continuare in pag. a 2-aj)