Page 14 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2
IM PRE6ĂTIREA C0MB8ESULUI AL XIII-LEA AL P.C.B. înfăptuirea propunerilor
oamenilor muneii
15,(Kl T(
Activitate intensă pentru primul examen hidroenergetic (Urmare din pag. 1) 3, care constituie în pre 15,05 Pi
15,30 Vi
zent
al
principal
punctul
în
nerală din 13 februarie a.e. transportului pe verticală. su
P.i
Constituită doar cu cîte- rective ale forumului co vizionarea mai bună eu angajat ca, împreună cu am propus să fie îmbună Propunerile se înfăptu 15,50 La
vn luni în urmă, Antre muniştilor români din materiale, Vasile Mogojan, oamenii din subordine, să tăţită această activitate. iesc, sînt puse în practici-, P<
au
priza de construcţii hidro toamna acestui an. inginer şef mecanic, recla sprijine efectiv comitetul Nu doar la general, ci am au efecte economice bune, 16.00 En
energetice Păclişa are sar — Pînă acum s-a depus ma lipsa unor utilaje de de partid în munca sa arătat concret ce trebuie nebănuite. Din totalul de gei
cini de anvergură şi de un mare volum de mun mare capacitate, a unor vastă, complexă, din peri să ni se aducă şi, mai a- 238 măsuri şi propuneri lor
mare răspundere, urmînd că în cele trei brigăzi ale piese de schimb şi calita metrul larg al amenajării, les, cînd şi cum trebuie scadente, ale oamenilor 20.00 Te
lor
să realizeze nouă hidro antreprizei, în special în tea slabă a unora dintre să pună mai dîrz umărul să ajungă materialele în muncii şi organelor de con 20.20 Ac
centrale pe Rîu Mare, în cea de la Ostrovu Mic acestea, şi atenţiona asu la realizarea importante subteran. Ca urmare a ducere colectivă, un nu no
aval de Clopotiva, începînd unde, pînă la sfîrşitul a- pra intensificării pregăti lor lucrări pe care le au materializării propunerii măr de 229 au fost reali col
or{
de la Ostrovu Mic şi pînă cestui an, va trebui să pu rilor de iarnă, inginerul de executat, să raporteze noastre, producţia pe ex zate, adică peste 96 la su 20,35 îrn
la Haţeg. Organizaţia de nem în funcţiune prima Florin Mirea, instalatorul şi ei, constructorii hidro- ploatare s-a intensificat, tă. Pentru celelalte, mai tiv
partid de aici cuprinde 300 hidrocentrală de pe întrea Gheorghe Seu şi maistrul energeticieni de pe Rîu există plusuri de minereu. complexe, s-au prevăzut 21,10 Ţa
cîn
de comunişti, apreciabilă ga amenajare din Retezat Nicolae Iordache făceau Mare-aval, rezultate bune In ce ne priveşte, brigada alte termene. PO]
forţă, care acţionează ener — considera Nicolae Pan- apel la angajare mai di în cinstea Congresului al noastră îşi depăşeşte sar Eficienţa participării di 21.20 Coi
gic, mobilizîndu-i pe cei tea, directorul A.C.I-I. Pă namică la muncă şi întă XTII-lea al partidului. cinile lunare cu 10—15 la recte a oamenilor la con pol
a
lalţi oameni ai muncii la clişa. Pregătirile pentru rirea ordinii şi disciplinei Considerînd activitatea sută. ducerea întreprinderii se lui
activitate perseverentă, acest prim examen al nos la fiecare punct de lucru, de transport drept proble Minerul Petru Barna, şe regăseşte din plin în cele 21,45 Tel
fructuoasă. tru aici trebuie însă inten gospodărirea chibzuită a mă capitală pentru îmbu ful unei brigăzi de la sec aproape 11 milioane lei (pa
Coi
Participanţii la conferin nătăţirea volumului mare ţia minieră Teliuc, ne-a producţie marfă suplimen 22.20 Te
ţa de dare do seamă şi a- CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ de lucrări de la cele nouă spus: „Am propus la adu tară, în plusurile de 12 200 lor]
legeri a organizaţiei de SI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE hidrocentrale de pe Rîu narea generală din august tone minereu de fier mar
partid de la antrepriză au Mare-aval, comuniştii Au a.c. prelungirea liniei de fă livrat, 5 880 tone fier
adus în dezbatere, cu o- DE PARTID rel Pîrău şi Petru Borcilă troleu cu circa 1 km, pînă în minereu marfă, 1 070
biectivitate şi înaltă răs reclamau necesitatea con la zăcămîntul Nădăştie- tone dolomită ş.a., obţinu
pundere muncitorească, re sificate la maximum, pe materialelor, iar Dumitru stituirii unei autobaze pro Ocoliş. S-a realizat, fiind te în primele 8 luni ale BUCII,
zultatele obţinute, dar mai toate planurile activităţii, Preda, şeful brigăzii nr. 2 prii a A.C.H. Păclişa, pu rezolvate problemele trans anului. Pe două decade din program
ales sarcinile ce le revin la toate lucrările pe care Păclişa şi Oliver Vaida, ţind astfel să-şi organizeze portului de materiale (ba septembrie s-au realizat La oreln
în acest an şi în conti le avem de executat. Deşi adjunctul şefului brigăzii mai bine activitatea de last, ciment etc.), şi eva peste prevederi 110 tone tură; 7,
nuare, angajîndu-se să le sînt sub nivelul sarcinilor nr. 3 Orlea, considerau transport, iar Valentina cuarea sterilului din esca- fier în minereu şi 1 416 Urminel
lui Nico
materializeze la nivelul din această primă etapă necesară completarea for Udrea arăta că trebuie ac vaţiile subterane". tone dolomită. greşului
real al posibilităţilor teh de puneri în funcţiune, for ţei de muncă şi intensifi ţionat cu mai multă exi Unele propuneri făcute Procesul construcţiei so le noasi
nice, materiale şi umane ţa de muncă şi mijloacele carea lucrărilor şi la bri genţă şi răspundere din de oameni declanşează, la cialiste a conturat o expe Revista
rul mei
de care dispun. Exprimîn- tehnice trebuie folosite in găzile lor, angajîndu-se, în partea fiecărui constructor rîndul lor, alte idei opti rienţă bogată şi distinctă de ştiri
du-şi deplina adeziune la tegral şi cu eficienţă ma acelaşi timp, să dea tot pentru gospodărirea valo me, coăstituie, am putea în direcţia participării oa aseultăti
Hotărîrea Plenarei C.C. al ximă, materialele mai te sprijinul brigăzii nr. 1 pen rilor materiale cu care lu spune, seînteia necesară menilor muncii la condu tin de
şi •-
P.C.R. din luna iunie a.c. meinic puse în operă, iar tru trecerea cu succes a crează, economisirea seve unor reacţii şi mişcări no cerea unităţilor economice, r,
privind realegerea, la cel calitatea lucrărilor situată primului examen, de la ră a materialelor, combus vatoare. De pildă, Ioan Bă a societăţii. Este rezulta V - ,11
de-al XIH-lea Congres, permanent în centrul aten Ostrovu Mic. tibilului şi energiei, în lan, şef de formaţie la in tul real, firesc şi dialectic, 11.05 Vi
a t o v a r ă ş u l u i Nicolae ţiei. Comitetul de partid, Comuniştii constructori scrierea riguroasă în indi stalaţia pentru rambleiere al concepţiei revoluţionare Publicit;
hidrolog
Ceauşescu în funcţia supre birourile organizaţiilor de catorii noului mecanism hidraulică, a propus ca la a t o v a r ă ş u l u i Nicolae <le ştiri
mă de secretar general al bază să vegheze exigent de hidrocentrale au folosit economico-financiar. mijlocul distanţei suitori Ceauşescu, ctitorul demo cial-poli
partidului, comuniştii care prilejul conferinţei pentru Conferinţa a adoptat un lor, cu înălţimea de peste craţiei muncitoreşti, care moara I
vanpren
au luat cuvîntul în cadru] şi responsabil la aceste im a spune deschis cum au cuprinzător plan de mă 50 m, să se execute breşe arăta: „Avem un sistem De la 1
conferinţei — vorbind în perative majore ale mun muncit ei, cum ar trebui suri, a cărui materializare pentru odihnă. Era vorba, democratic de conducere club; 16
numele tovarăşilor din or cii noastre, să determine o să se mobilizeze fiecare în va asigura înfăptuirea, în special, de suitorii din unic în felul său — infi 16.05 Ra
16,25 Su
ganizaţiile de bază din activitate dinamică în toa continuare, cum ar putea conform graficelor, a tu tre orizonturile 12 şi 13. nit superior oricărei forme al XIII-
te brigăzile, la toate punc
care fac parte, al celor fi ajutaţi de comitetul de turor obiectivelor energe Analizîndu-se, s-a ajuns la de democraţie burgheză, un Coordon
lalţi oameni ai muncii din tele de lucru, de către fie partid. Aprobînd prevede tice de la Ostrovu Mic pî concluzia că adîncirea pu sistem democratic bazat Buletin
cadrul celor trei brigăzi — care constructor. rile din Proiectul de Di nă la Haţeg, constructorii ţului nr. 2 cu încă 50 m pe proprietatea socialistă tru pat
folcloric
au afirmat hotărîrea una In intervenţiile lor. rective ale Congresului al de hidrocentrale de aici este mult mai economicoa asupra mijloacelor de pro ’ Radii
nimă de a acţiona neabă Cornel Ivănescu, şeful bri XlII-lea, considerînd că şi contribuind, prin faptele să şi, în acest fel, va fi ducţie, în care oamenii internaţi
Radiojm
tut pentru materializarea găzii I Ostrovu Mic, so ei se vor număra printre lor de muncă, la dobîndi- rezolvată în totalitate pro muncii hotărăsc în deplină raia *
politicii partidului, a sar licita sprijin de la factorii principalii lor realizatori, rea în scurt timp a inde blema transportului dintre cunoştinţă asupra întregii 22,00 O
cinilor mobilizatoare ce le competenţi pentru supli alţi participanţi la dezba pendenţei energetice a cele două orizonturi, iar ca politici interne şi externe Rezultat
revin lor ca hidroenergeti- mentarea forţei de muncă teri — Roger Sânte, Ion ţării. efect suplimentar va fi de a ţării, asupra vieţii şi vii 23.05 Bi
cieni din proiectul de Di şi a dotării tehnice, apro Tofan, Mircea Rize — s-au DUMITRU GHEONEA grevat parţial şi puţul nr. torului lor". 23,35—3,0
cal.
DEVA
triaj ; Ii
.serii'- ,1
DO
dar *
romanţă
Toate forţele — mobilizate la stringerea Zile ale hărniciei şi Capcană
Emisia i
PETROŞ
gerătoari
recoltei şi la insâmînţări! responsabilităţii elevilor omul ză
Aventuri
(Urmare din pag. 1) recoltat merită cuvinte de — seriile
LUPENI
(Urmare din pag. 1) unde îşi au loturile per Bărăşti. Două combine Pentru ca în toate uni apreciere elevii claselor a şinilor (
sonale ! autopropulsate conduse de tăţile din Consiliul unic In acţiunea de recoltare Vil-a D (diriginte Ileana CAN : I
5—6 familii ale coopera Cît priveşte recoltatul Ioan Stan Şi Ioan Vasiu agroindustrial Haţeg să se s-au evidenţiat toate cla Ocolişan), a VI-a F (diri plinii (Li
Zică
ce
torilor. porumbului pentru boabe, şi şase tractoare cu re sele, cadrele didactice, per ginte Lucia Cîmpeanu), a rul); AIN
ritmuri
Din păcate nu a fost lucrarea a fost începută morci prevăzute cu echi înregistreze la lucrările de bune sonalul TESA. Terminînd Vil-a A (diriginte Marga (Muncite
de lucru
singura excepţie. Aşa cum marţi în C.A.P. Sălaşu de pament de mărire a ca toamnă este necesară o de recoltat parcela repar reta Daju), precum şi Departe
tezat);
ne informa tovarăşul Ion Jos şi Sîntămăria-Orlea, pacităţii au recoltat şi tizată, elevii simt satisfac mulţi, foarte mulţi elevi rănit dir
Dumitru, preşedintele iar de miercuri în C.A.P. transportat miercuri peste implicare mai responsabilă ţia muncii împlinite, a lu din celelalte clase. ţă (Stea
C.U.A.S.C. Haţeg, rezulta Pui. Fiind vorba despre 200 tone furaje. Imediat, a tuturor organelor de T3E: Zic
tele bune obţinute în suprafaţa relativ mare ce pe suprafaţa eliberată au conducere, a specialiştilor crului bine făcut. Efortul La C.A.P. Simeria, par triaj ; Ei
(Flacăra)
C.A.P. Sîntămăria-Orlea o deţine această cultură — intrat la arat trei trac şi, nu în ultimul rînd, a în aer liber îi face mai ticipau, în ziua raidului De patri
optimişti,
încrezători
mai
de cooperatorii de aici, 1564 ha — este cît se toare, iar în urma acesto fieeăi-ui cooperator în în forţele lor. Dovedind a- nostru, la recoltat cartofi, do cultu
între care se remarcă prin poate de clar că apare ca ra, încă trei tractoare e- parte, ştiut fiind că nu 350 elevi ai liceului indus american
BRAZI:
hărnicie Marin Radu, Mi- imperioasă cerinţa de a chipate cu discuri şi bare mai de modul în care ei ceeaşi promptitudine, poa trial din localitate. După lor; CAI
lidora Ciora, Petru Udrea, se acţiona cu forţe spo nivelatoare făceau ca o- muncesc depinde soarta te conducerile fermei şi cum ne spunea profesoara dc cultu
Dânilă Resedea ş.a. sînt rite, cu răspundere la în gorul să arate ca o gră actualei recolte şi a celei I.A.S. vor acţiona în con Maria Şerban, „practica mori răn
viaţă
umbrite de atitudinea altor cheierea în cel mai scurt dină. viitoare. secinţă la transportarea productivă în cîmp a în Dragoste,
cooperatori, ca Emilia Tu- timp a lucrării. grabnică din cîmp a între ceput la această unitate mina); i
doran, Cornel Merinţoni, Un adevărat model a gii cantităţi de porumb. din data de 18 septembrie". vorba di
rul).
Ioan Purece, Oneasă Vă- ceea ce se cheamă „flux Cum sînt folosite tractoarele? La ferma Strei a I.A.S. „Aproximativ 100 elevi, a-
lean, care au... uitat unde continuu" în executarea Haţeg i-am găsit la recol daugă tovarăşul Josin Blaj,
conduceri
Dacă
majoritatea
dc
tipul
IFRON,
tractor
Un
se află tarlaua „Troian", lucrărilor din actuala cam lor unităţilor agricole se preo condus de mecanicul de utilaje tatul sfeclei de pe 14 ha directorul liceului, mai
dar ţin foarte bine minte panie îl oferă complexul cupă cu întreaga răspundere Gheorghe Bara, de la între pe cei 800 elevi ai Şcolii lucrează la recoltatul ro
de folosirea judicioasă a trac prinderea dc execuţie a lucră şiilor la C.A.P. Tîmpa, iar
toarelor din dotare, există şi rilor de îmbunătăţiri funciare, generale Călan. „Şi aici — alţi 100 strîng cartofii la Timpul
situaţii cind acestea nu sînt a fost găsit transportînd mun după cum ne spune prof. azi, 5 oc
LEGUME PESTE PREVEDERI utilizate raţional, făcîndu-se ri citori in cupă pe ruta Romos — Petru Bora, director ad ferma Uroi a I.A.S. Min mea va :
sipă de combustibil sau comi- halta Geoagiu (!). In plus, tia". şi in st;
Colectivul de muncă îndeplinind şi depăşind ţînd abateri de la normele mecanicul nu avea nici permis junct — în trei zile bune S-au evidenţiat elevii cla schimbăt
pc
drumurile
al fermei nr. 3 a Aso prevederile la venituri şi de circulaţie citcva din ca dc conducere. Un caz de iro de lucru vom încheia re selor a IX-a F (diriginte dea prec
publice.
Iată
ciaţiei horticole Deva, beneficii. zurile de acest fel înregistra sire a combustibililor a oferit coltatul". Florin Florea), a IX-a G de ploaie
şi c,'i.s.~'<
şi tractoristul C. Sima, care a
condus de ing. Nistor Cei peste 1 200 elevi te în ultimele zile. fost depistat plimbîndu-se prin „în continuare, au adău şi mulţi alţii, însoţiţi de ţite de
Giura Dorin, a înregistrat de la liceele „DecebaJ" şi Tractoristul Simion Rabcea oraşul Simeria cu tractorul gat tovarăşele Minodora maiştrii Eftimie Adam, Iu- ce şi cu
fost
dină.
rezultate demne de laudă pedagogic şi de la şcoala de Ia A.E.I. Bcriu a tractorul 41 HD 1590, proprietate a între Toma, secretara organiza lius Piscoi, Viorel Neag, derat, Vii
circulînd
cu
depistat
ci
pajişti,
de
prinderii
tractînd
la producţia de legume, generală nr. 6, care au 41 HD 2850 cu o singură re o singură remorcă, ccl în cau ţiei de partid şi Adriana Petru Dan, Aurel Săbău, cărl loexi
recoltînd şi valorificînd participat şi participă morcă, din dispoziţia directo ză „motivind" că a fost tri Ivaşcu, director adjunct Nicolae Vasiu. de 40—30
şi
nord-
pînă acum, peste 1 750 zilnic la strîngerea recol rului unităţii, Nicolae Cibian. mis de ia canton să aducă riile mini:
prevederilor
Potrivit
legale,
dale de beton dc Ia Haţeg <?).
tone produse, depăşind tei, au o contribuţie me N. C. a fost amendat. De ase Acum, cînd se cere econo cu munca educativă, ele NOTA REDACŢIEI: Pen se intre
cu 50 de tone producţia ritorie la lucrările ce se menea, a fost amendat şi ing. misit cu severitate combusti vii au fost solicitaţi de tru a-şi desfăşura activi cele. max
Eugen
planificată pe acest an. desfăşoară în aceste zile nr. 4 Lăzărcscu, şeful a fermei bilul şi în agricultură există C.A.P. Strei la sortatul şi tatea în bune condiţii, se grade.
Orăştie
La raui
din
I.A.S.
Şeful fermei ne spunea în fermă. Simcria, deoarece a trimis în un volum apreciabil de produ însilozatul cartofilor, unde cere ca la locurile de mun instabilă,
Pentru recolta din anul cursă pentru a transporta car se cc trebuie transportate, se rar noroi
că se vor. obţine supli tofi pc tractoristul Gheorghe impune să se acorde atenţie de ani de zile tot şcoala cipitaţii i
viitor, aici s-au cultivat maximă folosirii judicioase, Ia că în cîmp, conducerile
care
Burbuleasă,
poseda
nu
mentar cel puţin 300 to în această toamnă 15 hec permis de conducere, iar trac întreaga capacitate a tractoa noastră face această mun unităţilor agricole să asi ele ploaie
ploaio,
îi
ne legume, concomitent tare cu legume. torul prezenta grave defecţiuni relor, inclusiv a celor ce sînt că”. Pentru conştiinciozita- gure elevilor apa potabi cări elcc
tehnice şi tracta o singură repartizate să efectueze trans sufla din
remorcă. porturi. tţja cu care au acţionat la lă necesară. 50—70 im