Page 18 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL Xlll-LEA AL P.C.R.
m

C o n f e r i n ţ e p e n t r u d â r i d e s e a m a 13,30 Tclc:

13,35 La s
tumî]
ş i a l e g e r i î n o r g a n i z a ţ i i l e d e p a r t i d 17.00 fnch:
Iiii
10.00 Tclcţj
lor)
Analiză cuprinzătoare, responsabili, întreaga comună — unită J9,20 Teici
19,50 Film
„Siifţ
orientare hotărîtă spre perfecţionare într-un singur front pentru realizarea Prod
filme
21.15 Raps
(colo
Comitetul comunal de mună, dar, firesc, dome­ toarea Victoria Trif şi al­ sarcinilor economico-sociale varie
partid Dobra a prezentat niul caro a concentrat cel ţii. împreună cu darea de 22.15 Telej
în conferinţă o dare de mai activ dezbaterile este seamă, ei au rcsubliniat lor)
seamă cuprinzînd, practic, producţia agricolă. în ju­ responsabilitatea organiza­ Pentru organizaţia comu­ Hunedoara şi Călan şi cu clar că organizaţia de 22,30 Mie i
(coloi
toate domeniile şi laturile rul acestei preocupări ma­ ţiilor dc partid din care nală de partid Băiţa, ulti­ întreprinderea de lianţi partid din comuna Băiţa ncuit.
vieţii economico-sociale, jore gravitează şi trebuie fac parte, a consiliilor de mii doi ani de activitate au Deva. Mai poate fi, de se compune din comunişti 23.00 l'nchi.
politico-educative şi cultu­ să graviteze întreaga sufla­ conducere ale unităţilor în însemnat mult, Băiţa fiind asemenea, enumerat faptul de nădejde, capabili să lui.
rale ale comunei, tratîn- re a comunei. Este o rea­ folosirea mai bună a pă- o comună în a cărei eco­ că efectivul de bovine pla­
du-le cu ponderea cuveni­ litate că toate unităţile mîntului, lucrarea lui prin nomie se împletesc armo­ depisteze lipsurile care fac
tă. Facem această remarcă cooperatiste au realizat respectarea riguroasă a re­ nios o seamă de sectoare nificat nu s-a realizat, că ca realizările comunei să
pentru că ea exprimă con­ producţii crescînde, de la gulilor agrotehnice, reali­ livrările la fondul de stat nu se ridice peste tot la
vingător responsabilitatea an la an, mai ales la cul­ zarea rotaţiei ştiinţifice a industriale, agricultură nu s-au ridicat la nivelul nivelul posibilităţilor.
cu care organizaţia comu­ turile păioase, porumb, culturilor, asigurarea bazei cooperatistă şi necooperati- planului pentru perioada Viitorul comunei este
nală de partid se ocupă cartofi şi legume. Coopera­ furajere în cantităţile şi vizată, prestări servicii şi expirată din acest an. optimist. Bogăţiile pe care BUCURE!
de toate problemele comu­ torii din C.A.P. Lăpuşnic, sortimentele cerute de o altele. Aşadar, o activitate Cauzele acestor neajun­ le conţine subsolul vor programul
nei — expresie a unui e- de pildă, între anii 1982— hrănire completă a anima­ diversă, complexă, cu mul­ suri, s-a arătat în darea determina o dezvoltare La ordinea
tură;
7,00
fort statornic şi harnic, 1984 au crescut producţia lelor etc. te probleme. Cum a acţio­ de seamă şi în dezbateri, rapidă a comunei, creşte­ Urmînd cin
inteligent şi rodnic. dc grîu de la 3 300 la 4 261 Bine echilibrată, confe­ nat comitetul comunal de au constat şi într-o serie rea puterii sale economice. lui Nicolae
greşului ăl
Comuna Dobra şi-a ex­ kg Ia hectar, cei din Do­ rinţa s-a ocupat cu insis­ partid, pentru rezolvarea de greutăţi obiective, dar Pentru noul organ ales le noastre
primat deschis opţiunea bra — de la 2 650 la 4 014 tenţa cuvenită de celelalte lor, a scos cu claritate în înlăturarea celor mai mul­ sarcinile cresc, răspunderi­ Revista pr
spre noi trepte de progres kg la hectar, iar la orz — domenii ale activităţii co­ evidenţă conferinţa comu­ te dintre ele stătea în po­ le vor fi tot mai mari. rui mclodi
şi bunăstare şi lucrează cu prima: de la 2 250 la 4 506 mitetului comunal de partid nală pentru dare de seamă sibilităţile oamenilor co­ Pentru a le putea face ţaţele trag
dc
Buletin
devotament pentru aceste kg la hectar, iar cea de a — dezvoltarea edilitar-gos- şi alegeri. munei. Luînd cuvîntul la faţă în bune condiţii este dienţa rad:
împliniri, ea devenind azi doua — de la 2 818 la 4 302 podărească a satelor, a ac­ La capitolul împliniri se dezbateri, comunistul Mir­ nevoie ca noul comitet de. ştiri; II
una din comunele cc-şi va kg Ia hectar. în 1983 C.A.P. tivităţilor cu caracter in­ poate evidenţia între alte­ cea Bordeanu spunea : comunal de partid să
cîştiga curînd statutul de Lăpuşnic a obţinut 30 825 dustrial, perfecţionarea vie­ le o producţie suplimenta­ „Faptul că nu nc-am rea­ strîngă cu pricepere şi con­ B~.'Etin uo
aşezare urbană, cu toate kg cartofi la hectar. Con­ ţii interne de partid, a ră industrială în valoare lizat planul la cariera de secvenţă într-un singur univers im
atributele specifice acestei ferinţa a relevat că, deşi nu muncii de servire a popu­ de 12 milioane lei în con­ calcar are mai multe cau­ front toate forţele comunei 12,35 Din
stări. Darea de seamă şi dispun de condiţii simila­ laţiei, în care un loc im­ diţiile economisirii unor ze, dar cele mai multe ne şi împreună să înlăture rului; 12,4!
radio-tv. ;
delegaţii care au luat cu- re, şi unităţile din Roş­ portant îl ocupă producţia materii prime şi materiale aparţin. Una dintre ele este orice greutăţi. El trebuie 3; 13,00 Met
vîntul au fost unanimi în eam şi Răduleşti puteau şi desfacerea mărfurilor, lipsa fermităţii faţă de in­ să acorde toată atenţia Buletin de
a aprecia că tot ce locui­ obţine rezultate mai bune. învăţămîntul, apărarea să­ însumînd peste 4,5 mili­ disciplina în produc­ sectoarelor şi activităţilor zică popul
zuela
„Oî
torii comunei au dobîndit Şi în zootehnie, care nătăţii cetăţenilor etc. oane lei. Mai poate fi nului“; 17,
pe toate planurile este do­ deţine mai bine de o trei­ evidenţiată şi producţia de ţie, alta o s este în modul economice la care se ma­ social-cctăţi
urmă.
nifestă
rămîneri
în
d
e f e c t u
care
toate
la­
Pentru
vada elocventă a justeţii me din producţia agricolă, turi, conferinţa aceste adoptat orz obţinută în acest an şi-au făcut datoria unele zică de p
a
înregis
Noi
politicii partidului de dez­ s-au obţinut unele creşteri, o hotărîre la fel de cu­ cadre tehnice cu atribuţii De asemenea, va trebui să populară; 1
voltare armonioasă a tutu­ care însă nu exprimă nici prinzătoare, sintetizînd, în de agricultura comunei, în urmărirea şi suprave­ acorde o atenţie sporită 20,00 Radio
*
ror localităţilor ţării, a o- pe departe posibilităţile de esenţă, tot ce trebuie şi de 3 000 kg la hectar, su­ gherea producţiei". cooperativei agricole de culturală 22,0(
<lv ;
rîentărilor şi grijii neabă­ care dispun unităţile, pri­ cum trebuie să înfăptu­ perioară cu 500 kg celei producţie, jalonîndu-i o 2c,î0 Muzici
tute pe care secretarul ge­ ceperea şi hărnicia oame­ iască comitetul de partid planificate, creşterea supra­ Despre faptul că nu s-au structură de producţie a- Buletin de
neral, tovarăşul Nicolae nilor. realizat efectivele de bo­ decvată, punînd accent mai Non stop î
Ceauşescu, le manifestă în cadrul conferinţei s-a nou ales. Lucrările confe­ feţei agricole cultivate cu vine, comunistul Nicolae mare pe dezvoltarea zoo­
rinţei au relevat cu putere
pentru binele oamenilor. făcut puternic simţită pre­ conştiinţa comuniştilor că legume la gospodăriile Iovan, spunea în dezba­ tehniei. în general noul
Pe această realitate deose­ ocuparea organizaţiei co­ de capacitatea lor de lucru populaţiei, ca şi o seamă teri : „Este vina noastră organ va trebui să-şi îm­
bit de revelatoare, precum munale de partid de a ge­ de realizări edilitar-gos- că nu am luat atitudine bunătăţească stilul de mun­
şi pe impresionantele per­ neraliza experienţa bună şi de influenţare depinde faţă de acei cetăţeni care că, să caute a se afla per­
spective fundamentate de cîştigată de unităţile de decisiv înfăptuirea viitoa­ podăreşti prezente în mai au posibilitate să crească manent în mijlocul oame­ DEVA : M
proiectul de Directive şi-au frunte şi de a produce un relor sarcini ce revin co­ toate satele comunei. animale în gospodăriile lor nilor, ajutînd acolo unde tria) ; Impc
întemeiat comuniştii de aici adevărat reviriment în zoo­ munei Dobra. Realeasa, La capitolul neîmpliniri- dar nu fac acest lucru. se simte nevoia. seriile I-II
hotărîrea de a susţine re­ tehnie, necesar şi posibil. Eugenia Lazăr, secretarul lor poate fi enumerat fap­ Preferă să vîndă fînul la Exprimîndu-şi adeziu­ DOARA : Ni
alegerea, la cel de-al XlII- Despre căile acestui drum comitetului comunal dc tul că la cariera de cal­ preţuri ridicate. Nu tre­ nea deplină la realegerea dar (Moder:
romanţă (SI
lea Congres, a tovarăşu­ au vorbit, în cuvîntul lor, partid, exemplu în străda­ la cel de al XlII-lea Con­ r
lui Nicolae Ceauşescu, în Traian Suba, preşedintele nie, hărnicie şi pricepere, car planul nu se realizea­ buie să mai fim îngădui­ gres a tovarăşului Nicolae C Ut.u . _
suprema funcţie de secre­ C.A.P. Lăpuşnic, Mircea a exprimat convingător, ză, nelivrîndu-se o impor­ tori cu asemenea consă­ Ceauşescu, în funcţia su­ PETROŞAN
tar general a] partidului. Jivan, inginerul şef al cald şi ferm, acest angaja­ tantă cantitate de cal­ teni". „Faptul că în comu­ gerătoare (
Rînd pe rînd au fost a- C.A.P. Dobra, Trandafir ment comunist. car contractat cu combi­ na noastră se desfac măr­ premă de secretar general omul zăpez
la
Aventuri
nalizate toate laturile e- Mihoc, inginerul şef al al partidului, delegaţii la — seriile I-I
senţiale ale muncii din co­ C.A.P. Răduleşti, coopera­ CORNEL ARMEANU natele siderurgice de la furi industriale şi alimen­ conferinţa comunală de LUPENI î
tare de zeci de milioane partid şi-au exprimat tot­ sinilor (GSt!
CAM : Mie-
Certitudinea rezultatelor superioare — anual trebuie să ne deter­ odată convingerea că a- plinii (Luce
mine să ne punem foarte
ceastă opţiune a întregului Zică ce vc
noi
serios
întrebarea
ANIN
rul);
dacă
angajarea fermă in muncă a tuturor oamenilor contribuim în aceeaşi mă­ partid sigură că prevederile Departe dc
garanţia
este
cea
(Muncitore;
mai
sură la fondul de stat" — tezat); B
Conferinţa organizaţiei te oscilatorii — C.A.P. Je- conferinţei. Acest proces tă sferă trebuie să intre din Proiectul de Directive rănit din a
comunale de partid Mărti- ledinţi. Două din cele trei de valorificare, însă, pre­ neapărat măsurile privitoa­ arăta comunista Maria ale celui de al XlII-lea ţă (Steaua
neşti s-a constituit într-un unităţi se află mult sub supune, înainte de toate, re la valorificarea tuturor Guga. Asemenea luări de Congres vor fi înfăptuite TIE: Zică r
cadru responsabil de dez­ posibilităţile exprimate prin îmbunătăţirea şi perfecţio­ terenurilor apte de pro­ poziţie împotriva lipsurilor cu consecvenţă revoluţio­ tria); Ecatr
(Flacăra);
batere a tot ceea ce s-a plan. Similară este situa­ narea mai accentuată a sti­ ducţie, executarea la un au manifestat în dezbateri De patru r
realizat în anii 1982—1984, ţia şi la cultura griului. lului şi metodelor muncii înalt nivel agrotehnic a şi comuniştii Ioan Matei, nară, că în aceste preve­ de cultură;
acestea — aşa cum au sub­ Rezultate superioare anilor comitetului comunal de lucrărilor agricole, îmbu­ deri se întrevede cu clari­ american lt
liniat toţi vorbitorii — fiind precedenţi perioadei de re­ partid, a biroului său, pre­ nătăţirea activităţii în zoo­ Ioan Radu, Ioan Barbu, tate şi viitorul luminos al BRAZI: Ye
strîns legate de orientările ferinţă s-au dobîndit la cum şi a biroului executiv tehnie, antrenarea mai ac­ Aurel Boticiu, Elena Do­ comunei lor. lor; CALA
date de partid, de secre­ porumb, cartofi, fasole. al consiliului popular şi tivă a gospodăriilor mem­ bra, Laurean Lucaci, Ma­ de cultură)
tarul său general, tovară­ Conferinţa a apreciat că birourilor organizaţiilor de brilor cooperatori în reali­ ria Bîrţan. Ele dovedesc ION CIOCLE1 mori rănit
şul Nicolae Ceauşescu, de printr-un efort susţinut, bază. zarea Programului unic. viaţă (M.-
eforturile tuturor locuito­ planul la efectivele de bo­ Aceste organe au la în- în al doilea rînd, biroul Dragostea ş
rilor comunei. Alături de vine poate fi îndeplinit, demînă programe concrete comitetului trebuie să ac­ mina).
adeziunea unanimă la pre­ impunîndu-se eforturi mai şi bogate, pe domenii de ţioneze mai energic şi mai
vederile Proiectului de Di­ mari pentru creşterea pro­ activitate. Se stabilesc, în eficace. pentru întărirea
rective pentru Congresul ducţiei de lapte marfă. continuare, programe pe muncii colective şi a răs­
al XITI-lea, ele se consti­ Sînt rezultate mai bune şi campanii agricole — ca in­ punderii personale, atră-
tuie în temelia pe care în creşterea efectivelor de strumente de lucru. Cel gînd pe toţi comuniştii la
conferinţa a fundamentat oi şi a producţiei de lapte mai important lucru este o activitate susţinută, per­ Timpul ;
hotărîrea prin care comu­ de oaie. ca în stilul de muncă al severentă, urmărindu-se azi, 0 octon
niştii comunei Mărtineşti Sintetizînd, mai mulţi comitetului şi biroului a- neîncetat finalizarea tutu­ mea devim
susţin din toată convinge­ delegaţi la conferinţă, cestuia să-şi facă loc larg ror hotărîrilor şi măsuri­ rul va fi
dea averse
rea realegerea tovarăşului printre care Dumitru Pe­ şi să se afirme cu deose­ lor adoptate. Pentru ca or­ soţite i, de
Nicolae Ceauşescu în su­ tre, Aurel Găulea, Lucia bită forţă cîteva compo­ ganizaţia comunală să-şi trice izo
prema funcţie de secretar Petre, Lucian CădarUj au nente ale spiritului revo­ afiiţme mai puternic rolul Izolat, can
general al partidului. subliniat că mai ales 'n luţionar autentic. Este vor­ conducător, biroul este che­ căzute vor
Vîntul va
Darea de seamă şi vor­ 1984 se face simţită o îm­ ba, în primul rînd, de or­ mat să asigure, în întrea­ cu intenSii
bitorii au raportat întrea­ bunătăţire a activităţii pro­ ganizarea şi repartizarea ga sa activitate, mai mul­ din sectoriu
ga muncă a comitetului de ductive în toate unităţile, minuţioasă a forţelor de tă fermitate şi tenacitate, 50—80 lcni/r
rilo minimi
partid la efectul său pe dar că acestea dispun încă care dispune organizaţia să deţină mereu iniţiativa se între li
planul producţiei materia­ de mari rezerve nefolosite. comunală, a oamenilor, pe în faţa unor tendinţe de iar cdo m;
le. La cultura orzului, de Relevarea acestora cu cla­ programe şi lucrări, asi- delăsare, motivare şi justi­ 25 de grao
pildă, producţia din ulti­ ritate, precum şi a moda­ gurînd fiecărui comunist ficare a neajunsurilor, de La munL
mii ani este ascendentă, ea lităţilor şi mijloacelor pe sarcini concrete. Această exagerare a unor greutăţi ne instubil.-
crescînd de la 1 619 kg la care organizaţia comunală operaţie trebuie însoţită inerente, să se zbată ne­ m m noros. Vi
do ploaie,
hectar, la 2 314 kg în 1984. de partid trebuie să le fo­ permanent de un control încetat pentru soluţionarea căreări ele»,
în interiorul acestei dina­ losească pentru a le valo­ amănunţit, persistent şi e- sufla tare
a
se
comunelor
mici însă se află evoluţii rifica în scopul creşterii xigent, de un sprijin con­ tuturor problemelor. fică Dezvoltarea în urbanistică construcţiei socialiste, judeţului noile certi­ vest, cu i
anii
prin
do­
hotărît
la 80—120 ’
reale (C.A.P. Dînc şi Măr­ producţiei agricole, repre- sistent acordat unităţilor tări social-edilitare. în imagine — noi blocuri în Ccrtej.
tineşti), precum şi rezulta­ zintă o sinteză reuşită a care au greutăţi. în aceas­ C. FIERARU