Page 19 - Drumul_socialismului_1984_10

$ SIMBĂTĂ, 6 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3

Izvorul puterii de a învinge... Semnături durabile pe

fIZIUNE — In atelierul mecanic pătrundeau şi rămineau în tilajelor din dotare. Avem ţie, şuruburi, piuliţe... l-am
sîntem o mină de oameni, noi. Ne-am dat seama că utilaje diverse, destul de văzut pe lăcătuşii Emil Ji- dosarul energiei româneşti
mai exact 15 şi încă 3 lă­ forţa de acţiune a comu-i complicate şi in cantităţi betean şi Arnold Schoger
cătuşi la întreţinerea utila­ niştilor se manifestă ple­ mari. Puternic mobilizaţi executind tocmai recondi- (Urmare din pag. 1) tor, putînd astfel să abor­
t «Ic săp- jelor pe schimburi. Deci, nar pe orice teren şi poar­ de comunişti, toţi mecani­ ţionarea unei piuliţe de la
color) un total de 18 oameni, buni tă cu sine acea energie cii, bobinatorii, strungarii granulator. Această piuliţă dăm de pe o bază solidă
a polif-'p meseriaşi, plin care 10 sînt iradiantă care uneşte în- şi electricienii atelierului cintăreşte... 3 tone ! Alţi iilor de hidrocentrale. Chiar prevederile din cincinalul
ia progrannj- în acest an avem de pus în 1986—1990, prevăzute cu cla­
membri de partid. Am spe­ tr-o singură tulpină vigu­ au recondiţionat piese in oameni sudau jgheabul de funcţiune prima hidrocen­ ritate în proiectul de Direc­
cificat acest lucru deoarece roasă voinţa tuturor oame­ valoare de 500 000 lei şi au alimentare al unui clasor.
tî (parţial co- trală de pe întreaga ame­ tive ale Congresului al Xlll-
eu am convingerea că în nilor muncii. „Este un fapt rebobinat motoare de alte in fruntea tuturor acţiunilor najare din Retezat, cea de lea al partidului, pe care ni
:!opeilia orice colectiv unde există firesc — continua această 200 000 lei. Au confecţionat s-au aliat şi var ii întot­ la Ostrovu Mic, unde am Je-am însuşit temeinic şi cu
islic (color), şi un nucleu puternic de idee, comunistul Teodor Cri- zeci de repere atit pentru deauna comuniştii Petru mobilizat un mare număr de interes şi pe care le apro­
tatca florilor'', comunişti, munca nu va da Deheiean, soţii Rodica şi forje tehnice, materiale şi băm în unanimitate.
s a Casei de Aurel Oprean, Doina Dră-
ei niciodată înapoi, indiferent s p im t v l n e v o w - goi, Fabian Lădaru, Ga- umane. — Şi noi, cei care lucrăm
tle toamnă de greutăţile ce se pot ivi. — Deşi nu a trecut mult la hidrocentrala de la Os-
Spectacol tle Cuvintele interlocutorului DIMENSIUNE DEFINITORI vril Gonczy, Martin Micloş, timp de la demararea lucră­ frovu Mare, ne exprimăm
nostru spuse pe malul rîu- Viorel Cecan. rilor la acest prim complex deplina adeziune la proiec­
îl (parţial co- lui Mureş, în plin cîmp, lin­ NCII Şl VIEŢII COMUNIŞ La plecare, unul dintre de hidrocentrale, respectiv tul de Directive ale Congre­
gă vreo 7-8 ,,dune“ de nisip ei, bobinatorul Aurel O-
piace a cînta Ostrovu Mic, Ostrovu Mare, sului al Xlll-lea al partidu­
Melodii de proaspăt, şiroind de apă şan - intrucît, aşa cum utilajele balastierei cit şi prean ne-a declarat: „îmi Cîrneşti I şi Cîrneşti II — cu lui şi sîntem angajaţi pen­
— au o rezonanţă aparte. rezultă şi din proiectul de pentru terţi. exprim in numele întregu­ lac de acumulare !a Ostrovu tru a ie asigura o platfor­
ia programu- Să ne explicăm... Este vor­ Directive ale Congresului Cum am aliat, intre pie­ lui nostru colectiv dorinţa Mic — sîntem în măsură să mă solidă de abordare şi în­
ba de maistrul Teodor Cri- al Xlll-lea al partidului — sele mai dificile executate ca t o v a r ă ş u l Nicoiae raportăm realizări bune la făptuire — arăta artificierul
şan, şeful atelierului me­ obiectivul esenţial al între­ la Săuleşti se numără şi Ceauşescu să fie reales la hidrocentrala de la Ostrovu Ştefan Muta. Acum lucrăm
canic de la balastiera Său- gii noastre activităţi este plăcile de presiune pentru Congresul al Xlll-lea al Mic, unde am lansat deja la operaţia de egalizare la
leşti. Recent, comuniştii făurirea comunismului pe ambreiajele laterale ale partidului in funcţia supre­ rotorul la prima turbină — centrala de la Ostrovu Ma­
l-au ales în noul birou al pămintul românesc, a bu­ buldozerelor. Dar greu a mă de secretar general. To­ sublinia Cornel Ivănescu, şe­ re, pe care am hotărît s-o
organizaţiei de bază, fiind năstării şi fericirii poporu­ rost şi cu grupul de rotaţie varăşul Nicoiae Ceauşescu ful brigăzii nr. 1 Ostrovu terminăm la sfîrşitul acestei
învestit cu o mare răspun­ lui. Bineînţeles, este nece­ pentru greifere plutitoare, este permanent un mare Mic. Aprobînd plenar pro­ luni, apoi vom da ajutor la
I: «.00 Kadio- in Valoare de 210 000 lei, exemplu de dăruire revolu­
mliieţii; 6,30 dere - aceea de secretar. sar ca fiecare om să răs­ iectul de Directive ale Con­ centrala de la Ostrovu Mic
lei în agricul- Discutînd in chiar „hala" pundă chemărilor, să-şi ia­ construit aici in întregime. ţionară, de muncă tenace gresului al Xlll-lea al parti­ — urgenţa numărul unu de
diojurnal; 7,30 de producţie a colectivului că datoria". Pină acum aceste grupuri pentru binele patriei. De dului, înfelegînd deplin sar­
irile tovarăşu- - Oamenii de la atelie­ de rotaţie se importau. la el vine şi forţa noastră, pe întreaga amenajare hi­
iauşcscu, Con- balastierei - cu pereţii for­ cinile mari ce ne revin nouă, « droenergetică de aici din Re­
1-lea — fapte- maţi de culmi îndepărtate rul mecanic - ne-a decla­ Au fost recondiţionate role, a tomuniştiior, a tuturor am hotărî! să ne mobilizăm tezat.
s muncă; 8,00 şi acoperişul de mult mai rat maistrul Dumitru Dră- tamburi, capete de acţio­ oamenilor muncii de a ne exemplar în continuare, în-
i; 8,10 Curie- îndepărtatul cer înnorat — goi, şeful balastierei — au nare etc., pentru benzile dărui sarcinilor încredinţate, Cuvinte de adeziune la
i'5 8,55 Rezul- cît pînă la 31 decembrie proiectul de Directive ale
i Loto; 9,00 vorbele spuse de secretar reuşit in mod consecvent transportoare, boiţuri pen­ de a lupta cu greutăţile şi a.c., să finalizăm lucrările Congresului al XI11-lea al
firi; 9,05 Au- aveau o putere aparte, să se achite de sarcinile tru fadrome, axele pompe­ de a Învinge întotdeau­ la ambele turbine şi la ma­
10,00 Buletin fiindcă nu se pierdeau în ce le revin în legătură cu lor de apă industrială, cu­ na !“. partidului au exprimat, în
1 Revista lite- MARIN NEGOITĂ joritatea instalaţiilor conexe, numele colectivelor în care
■estre spaţiul atit de încăpător, ci întreţinerea şi repararea u- pele utilajelor de extrac­ în vederea punerii în func­ lucrează, într-o recentă dis­
11,00 ţiune a hidrocentralei. cuţie ia locurile ior de mun­
tin; ir,05 Un mm
un ghiozdan ; — Deocamdată noi execu­ că, şi dulgherul ion Şandru,
moara folclo- tăm o serie de lucrări pre­ adjunctul şefului brigăzii nr.
Avanpremicră CAMPANIA AGRICOLĂ BS TOAMNĂ gătitoare în vederea reali­ 3 Oileă — Oliver Vaida, in­
00 De la 1 la
ian cluh; 1G,00 zării lacului de acumulare, stalatorul Gheorghe Seu, fie-
;iri; 1G,05 Mu- barajului şi celor trei hidro­ rar-befonistul ion Tofan, şeful
i; 16,30 Zar- centrale din complexul Pă­ autobazei — Aurel Pirău, an-
ictele Sevilla- Sămînţa de grîu — cît
Caleidoscop Cu toate tortele ia recoltat cii şa, respectiv Păcii şa, To- gajîndu-se totodată ca, prin
esc; 17,30 Mu- teşti I şi Tofeştî II — releva faptele lor de muncă, să-şi
tnenadă; 17,45 ing. Virgil Dănoiu, adjunctul pună semnătura pe hotărî-
iri de muzică (Urmare din pag. 1) ceput de luni şi, cu spri­ mai repede sub brazdă şefului brigăzii nr. 2 Păcli-
)0 Orele serii; jinul oamenilor muncii de rea realegerii tovarăşului
rnal ★ Scară nu i-a putut opri pe coo­ la U.F.E.T. şi al elevilor şa. Realizarea integrală a Nicoiae Ceauşescu la cel
La sugestia (Urmare din pag. D discutăm cu Ioan Fechete, lucrărilor din planul pe a-
Radioiurnal ; peratori să iasă la recoltat. de la aceeaşi şcoală gene­ inginerul şef al unităţii. de al Xlll-lea Congres, în
de dant. T 23,00 Profitînd de ferestrele din­ rală, am reuşit să recol­ la C.A.P. Lunca Moţilor, '— Ce se lucrează astăzi? cest an ne va permite efec­
tiri; 23,30—C,00 tre ploi, aceştia au ieşit la tăm pînă acum porumbul tuarea punerilor în funcţiu­ funcţia supremă de secretar
uzi cal. pînă după miezul nopţii. — Arăm, pregătim tere­ ne de la sfîrşitul anului vii­ general al partidului.
strînsul cartofilor şi sfe­ de pe 25 ha şi să eliberăm Activitatea lor a întrerup­ nul în vederea însămînţă-
clei de zahăr. Printre cei de coceni 10 ha, livrînd la t-o ploaia. Miercuri seara rii griului, lucrări ce le e-
mai harnici, care, după ce F.N.C. peste 70 tone. Con­ am organizat, de asemenea, fectuează mecanizatorii Do-
şi-au adunat toţi cartofii comitent acţionăm la pre­ un schimb prelungit la ru Todea şi Ioan Muntea.
de pe parcelele repartizate, gătitul patului gemi nativ C.A.P. Vaţa de Jos. La se­ Pavcl Başa seamănă grîu.
au trecut urgent la recol­ pentru grîu. Pentru a recu­ mănat lucrează cei mai Pînă diseară cred că vom
r£ă furata (Pa- tatul sfeclei de zahăr se pera rămînerea în urmă da­ buni mecanizatori, oameni însămînţa cinci hectare.
ibila iubire — numără Nicoiae Coraş, Ioan torată timpului nefavorabil, harnici şi cu multă expe­
Arta); I-IUNE- Barbu, Cornelia Ivăşcoi, am organizat o formaţie de A început însămînţarea
i Marin miliar- Gheorghe Cîrdei, Viorel cinci tractoare, care ară rienţă, iar lucrarea este griului şi la C.A.P. Ţe-
sala A); Mica coordonată îndeaproape de bea, lucrare ce o efectuea­
dern, sala B); Junie, Lenuţa Buriţescu, noaptea, la lumina faruri­ inginerii şefi din unităţi. ză mecanizatorul Ilie Bre-
• • ăra); Silvia Voina, Ileana Popa lor, ziua discuindu-se cu Miercuri, mecanizatorul zeştean, sub îndrumarea
,___ irta); şi Ileana Verejan. două tractoare. Mecaniza­
: Lovitură ful- Un real sprijin le-au a- torii Ion Dănilă, Viorel Mircea Cimpoaie a fost în lui Ştefan Moise, inginerul
aring); Yeti, cordat cooperatorilor din Chirilă, Nicoiae Adam, Au­ brazdă cum s-a luminat şef al cooperativei. La
or (Unirea) ; de ziuă şi pînă la prînz a C.A.P. Mesteacăn nu s-a
Marca Neagră Pricaz elevii Liceului in­ rel Pitodorescu şi Gheor­ încheiat aratul. unei tarla­ semănat nici- un bob de
(7 Noiembrie); dustrial nr. 1 din Orăştie, ghe Tat sînt cei caro, dînd le a C.A.P. Ribiţa, O dată grîu deoarece Maria Chi-
toarcerea Vla- care, în aceste zile, şi-au dovadă de hărnicie şi răs­ cu el au ieşit la pregăti­ roiu, inginerul şef al uni­
Ural) ; VUL- dat examenul hărniciei şi pundere în muncă, lucrea­
il fierbinte al responsabilităţii în mun­ ză în flux, asigurînd o pre­ rea terenului Horia Cim­ tăţii, nu se implică sufi­
îărul); LONEA: că. gătire grădinărească a tar­ poaie şi Nicoiae Dan care cient în buna organizare
zice (Mine- au asigurat un pat germi­ şi desfăşurare a semănatu­
iASA: Revanşa La C.A.P. Orăştie recol­ lalelor ce vor fi cultivate nativ de bună calitate pe lui cerealelor păioase. Mier­
:); URICANI : tatul cartofilor s-a încheiat cu grîu. Şi noi sîntem con. o suprafaţă de 10 ha. La curi, la orele opt diminea­
Tipperary (Re- cu cîteva zile în urmă pe ştienţi că trebuie să ne amiază, M. Cimpoaie a lă­ ţa, se afla în centrul ora­
iAD: Să mori toate cele 15 ha cultivate. mobilizăm puternic pentru sat plugul şi a luat semă­ şului Brad. Consiliul unic
■agoste de via- Meritul este al mecaniza­ a încheia semănatul griu­
roşie); ORAŞ- torului Viorel Chirilă şi, lui în timp cît mai scurt nătoarea. Pînă seara la agroindustrial, Consiliul
î vor zice (Pa- nu în ultimul rînd, al şi sîntem hotărîţi să o C.A.P. Ribiţa s-au semă­ popular al oraşului Brad Secţia de Dunuri metalice Brad, Muncitoarea Ana Sto-
rina Teodoroiu harnicilor elevi de la Şcoa­ facem. nat şase ha cu grîu. sînt chemate să ia cuveni­ ian lucrează eu maximă atenţie Ia maşina dc croit.
ÎEOAGIU-BĂI : La C.A.P. Vaţa de Jos tele măsuri.
■i start (Casa la generală nr. 1 Orăştie. Bine se muncea şi în
1
; i HAŢEG: Un Miercuri, mecanizatorul grădina de legume a uni­ '.W .V .W W .W .W .V .V .V , .V .V.V ‘ ..V9'A ‘ .W .V , .W . . , .'. , . , .W A V W , /.W .V .V .V .V J V A r A W , .V A « C .V J W U W « ’ V i
Paris (Dacia); Vasile Amăriucăi a ter­ tăţii, unde indiferent de
i,' omul zăpezi- minat de pus sub brazdă starea timpului, coopera­
I; Galax (Casa sămînţa de orz pe ulti­ torii Aurelia Popa, Florica Menirea unei instituţii de tradiţie - şcoala populară de artă
! .SIMERIA: Să mele hectare. Orăşan, Valeria Herţa,
din dragoste de — Aşa că acum bătălia Ioan Popa ş.a. sînt la da­ legate de spaţiul în care „Cîntarea României". Fap­
ircşul); ILIA: o dăm la recoltatul po­ torie, culegînd şi livrînd învăţămîntul popular de dern. Producţiile sale de activează, de clasele şi ca­ tul este cu atît mai aparte
l trevoluţia (Lu- rumbului — sublinia Con­ unităţilor C.L.F. însemnate artă din judeţul nostru sfîrşit de trimestru .şi an drele didactice ce predau. cu cît în alte ediţii, insti­
— spectacolele proprii —
stantin Petec, inginerul cantităţi de ardeioase, var­ cunoaşte o îndelungată tra­ se bucură de interes pe Prin plecarea unor profe­ tuţia prezenta formaţii pu­
şef al cooperativei. Am în­ ză, gogonele şi roşii. diţie. Şcoala de profil din
Petroşani a pregătit de-a măsura strădaniilor locui­ sori de bază, nu s-au mai ternice de dans clasic, dan­
lungul anilor interpreţi şi torilor cetăţii care, la vîr- deschis clasele de ciopli- suri populare, grup coral
;8V3£AI instructori de formaţii ar­ ste diferite,' se bucură de torie în lemn la Deva şi cameral, solişti de muzică
Diversitate, finisare şi tistice, a stimulat activita­ frumosul artistic. Petroşani, clasele instruc­ cultă ş.a.
trecut,
anul
Astfel de neajunsuri vor
In
Şcoala
ibrie 1984: Vre- echipare la nivel ridicat tea de creaţie plastică şi populară de artă Petroşani torilor de brigadă artistică trebui depăşite în perioada
şi dirijat la Petroşani. Al­
sprijinit
muzicală.
A
irobabil
fac­
pentru
* instabilă. Ce- torii culturali judeţeni în a activat cu 11 clase şi 165 tele s-au desfiinţat pe par­ care urmează printr-o mun­
cursul anului şcolar, astfel
aoros. Vor că- (Urmare din pag. 1) nourilor extei-ioare într-un organizarea cursurilor ex­ de elevi la secţiile Petro­ că asiduă din partea con­
de ploaie, in- singur strat (în prezent, 3 terne deschise ridicării şani, Lupeni, Deva. Con­ că din 12 clase propuse ducerii şcolii care, de cu-
descăreări elec- tate pentru uşurarea mun­ straturi) prin înglobarea pregătirii profesionale a comitent cu selecţionarea au încheiat activitatea i'înd, s-a întărit cu un ca­
lat grindină, doar 6. Au rămas în res­
lităţile dc apă cii constructorilor". zgurii expandate direct în celor ce se ocupă de for­ elevilor s-a asigurat înca­ dru cu experienţă, temei­
depăşi 15 1/mp. Maistrul Constantin Far- beton, modernizarea tipare­ maţiile artistice din mediul drarea cu personal didac­ tanţă pregătirile metodice nic pregătit profesional. Se
sufla modei-at, caş, tehnologul secţiei, ne-a lor, îmbogăţirea şi diver­ rural. In ultimă instanţă, tic corespunzător la toate şi de specialitate ale ca­ impune, în acelaşi timp,
xăxi temporare, drelor. Nu s-au mai rea­
1 sudic pînă la vorbit despre scurtarea sificarea gamei de SDV-uri menirea şcolii populare de disciplinele de învăţămînt, ca sprijinul factorilor cul­
jru. Tcmperatu- duratelor de execuţie, a specifice oricărei operaţii artă este aceea de a oferi s-au creat condiţii optime lizat producţiile artistice turali judeţeni, al factori­
î vor fi cuprin- reparaţiilor la utilajele din tehnologice, asimilarea pa­ cadrul necesar învăţării desfăşurării cursurilor. Pen­ ale elevilor în spectacole lor de decizie locali să se
i şi 17 grade, dotare şi aplicarea unor nourilor pentru locuinţele unui instrument muzical tru a veni în sprijinul organizate cu încasări de manifeste prompt, pînă la
ixime între 19 şi la populaţie.
e. măsuri care vor conduce de tipul „P+l“ (din me­ (pian, vioară, -chitară, a- cursanţilor — elevi, oa­ rezolvarea problemelor.
la dublarea productivităţii diul rural), automatizarea cordeon, instrument de su­ meni ai muncii din unităţi O oarecare stare de a- Tradiţia, rezultatele ante­
t, vremea devi- economice —, orarul cla­ rioare obligă la o muncă
i. Cerul va fi muncii în anul 1990, ia tratamentului termic ş.a. flat), pătrunderii tainelor patie a făcut ca şcoala să
ir cădea averse creşterea calităţii produ­ Sînt căi sigure de creştere picturii, sculpturii, actoriei, selor a ’ fost întocmit în nu se înscrie cu nici un de calitate în noile condi­
însoţite de des- selor. Iată cîteva dintre a rodniciei muncii, de în­ regiei teatrale ş.a., canali­ funcţie de timpul lor liber. colectiv de creaţie şi in­ ţii în care şcoala popu­
--.trice. Vîntul va direcţiile de acţiune; redu­ făptuire neabătută a pre­ în ultima perioadă însă,
din sud şi sud- zării pasiunilor, îndeletni­ terpretare artistică în eta­ lară îşi desfăşoară activi­
ntcnsiiicări pînă cerea consumului de ci­ vederilor proiectului de această instituţie a suferit pa de masă a actualei edi­
rtm/oră. ment prin folosirea super- Directive ale Congresului cirilor de mare satisfacţie prefaceri organizatorice. în tatea.
plastifianţilor, turnarea pa­ al Xlll-lea al partidului. personală pentru omul mo. plus, au apărut probleme ţii a Festivalului naţional / MINEL BODEA