Page 21 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! i PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE C0H6RESI1LUI
~ AL XIH-LEA AL P. C, R. - ÎN DEZBATEREA
<s OAMENILOR MUNCII
JUDEŢULHUNEOOAflftt
S O C I A L I S M U L SCRISORI DE LA CITITORII ZIARULUI
„Siderurgia românească — In plină dezvoltare —
. COMITETULUI JUDCTtftM HUHltDOflBfl Al
C O N S I L I U L U I P O P U L f l R J U D E T E A N va primi mai mult cocs de Călan“
împreună cu tovarăşii liat şi înalt aliat, necesar prezent în plină construc
mei, cocsarii de la C. S. tehnicilor de vîrf ale eco ţie. O dată cu intrarea în
„Victoria' Călan, am pri nomiei noastre naţionale. producţie şi a acestor două
1
Anul XXXVI, nr. 8 368 DUMINICA, 7 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
mit cu mîndrie patriotică, La aceste milioane de to baterii, siderurgia româ
cu optimism şi încredere, ne şi noi, cocsarii Călanu- nească va primi anual de
Proiectul de Directive ale lui, vom fi coautori, ca să la Călan, cu peste G48 000
Congresului al XIII-lea al zic aşa. Cocsul metalurgic tone cocs metalurgic mai
P.C.R., document de mare pe care-1 vom produce va mult decît în 1984. Prin
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA însemnătate teoretică şi trebui să fie de cea mai aceasta vom contribui di
practică, pi-ogram al dez bună calitate. Numai aşa rect la creşterea produc
voltării României socialis fonta şi, mai apoi, oţelul ţiei de fontă şi oţel a‘ ţă
se
în
care
încorporează
Nici o clipă de răgaz la recoltat te în cincinalul viitor şi . vor cunoaşte niveluri cali rii, la reducerea importu
pînă în anul 2000.
lui de cocs metalurgic.
Din studiul şi din dez tative înalte. Cocsarii Căîanului, ală
baterea prevederilor pro La bateriile I şi 2 de turi de toţi siderurgiştii
şi la insămînfarea griului iectului — în adunările de cocsificare, noi am reuşit ţării, sînt întocmai sarci-
să-şi
hotărîţi
dări de seamă şi alegeri ale
să creştem producţia zilni
realizeze
organizaţiilor de bază, în că la peste 1 700 tone cocs. nile de plan şi angajamen
Cooperatorii, mecaniza de cooperatori recoltau ul preşedintele unităţii. In conferinţa organizaţiei de In acelaşi timp, ne preo tele asumate în cinstea
torii şi specialiştii din u- timele suprafeţe cu cartofi. ziua aceea s-a lucrat şi la partid a s’ocţiei, în discu cupăm cu toată capacitatea Congresului al XIII-lea al
nităţilc ce aparţin Consi Printre aceştia se aflau însămînţarea griului. Vio- ţiile purtate cu membri şi să îmbunătăţim indicii ca partidului, să încheie eu
liului unic agroindustrial Cornel Susan, loan Buda, nemembri de partid, cu ti litativi ai cocsului metalur rezultate bune anul 1984
Geoagiu şi-au concentrat Maria Susan şi alţii. Lu TRAIAN BONDOR nerii din secţia noastră — gie livrat furnaiiştilor. şi întregul cincinal, să pre
eforturile la strîngerea re crarea era îndrumată în am reţinut că se va acor în memorabila zi de 3 gătească toate condiţiile
coltei şi însămînţarea griu deaproape de Aurelia Tlieş, (Continuare în pag. a 3-c) da o deosebită atenţie in septembrie 1982 am avut pentru ca sarcinile mobili
lui. dustriei metalurgice româ marea cinste şi bucurie să zatoare ce ne revin din
La Cooperativa agricolă neşti, cu accent pe creşte mă aflu în preajma secre proiectul de Directive să
de producţie din Vaidei rea şi întărirea laturilor tarului general al partidu fie îndeplinite exemplar
se află în plină desfăşura LUCRĂTORI Al OGOARELOR ! sale calitative. lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
re recoltarea sfeclei de za OAMENI Al MUNCII DIN UNITĂTI Este prevăzut în proiec Ceauşescu, cu ocazia vizi în anii care vin.
hăr. Vineri, in tarlaua a- INDUSTRIALE ! tul de Directive că în 1000 tei de lucru efectuate în
flată în vecinătatea satului România socialistă va pro combinatul nostru. Cu a- Subing. NICODIM OARGA,
am întîlnit la lucru peste ELEVI Şl STUDENŢI ! duce 20—20,5 milioane to cest prilej a indicat locul şef secţie schimb,
ne de oţel, în principal, amplasării bateriilor 3 şi Secţia cocsificare
150 de oameni, printre pri de calitate superioară, a- 4 de cocsificare, aflate în d e la C.S. „Victoria" Cdlan
mii care au ieşit la mun Participaţi astăzi cu toate forţele la re
că aflîndu-se loan şi Va coltarea culturilor de toamnă, la însămînţa-
ier Socol, Aurel Bălan, Va-
sile Ciuci, Aclam Dobrean, rea cu grîu a unei suprafeţe cît mai mari I Conferinţe de dări de seamă şi alegeri
M e ca n iz a t or ni B orodi
Vaier Ghigu şi alţii. Aure Să facem din această duminică, o zi de loan şl cooperatorii Zsok
lia Dobrean, preşedintele Andrei şi Miliai Gabor în organizaţiile de partid
de
la
Unităţii, pe care am gă muncă record în toate unităţile agricole de preocupa C.A.P. Deva se
de
urgentarea
sit-o recoltând sfecla de stat şi cooperatiste ! însâmîn(ărilor.
pe terenul pe care l-a a-
vut repartizat, ne spunea: Realizările in agricultură -
— Lucrarea se desfăşoa
ră conform programului
întocmit. Astăzi vom trimi la nivelul potenţialului
te la baza de preluare din
Orăştie primele cantităţi
de sfeclă. comunei, al sarcinilor prevăzute i
— Oamenii scot manual
sfecla din pămînt. De ce ? Participanţii la conferin diţii de climă. Ca urmare,
— Am încercat s-o scoa ţa de dare de semnă şi a- prin folosirea mai bună a
tem cu dislocatorul, dar legeri a organizaţiei comu fondului funciar, printr-o
fiindcă pămîntul este prea nale de partid Orăştioara mobilizare mai mare a spe
umed, maşina se înfundă de Sus au analizat eu mă cialiştilor, conducerilor şi
des. Ar fi trebuit să aş sura şi simţul specific gos cooperatorilor din cele
teptăm să se usuce pă podarului de la sat, ai ţă două cooperative agricole
mîntul. Ne-am zis că nu ranului care-şi măsoară de pe raza comunei la efec
este timp de aşa ceva, mai munca după roadele adu- tuarea lucrărilor în sectoa
nate-n hambare, activita rele vegetal şi animal, pro
ales că în ultima vreme
tea desfăşurată dc comite ducţiile medii şi totale au
plouă des. tul comunal do partid, de crescut do la un an la al
La Cooperativa agricolă comunişti, de ceilalţi locui tul. în aceeaşi perioadă
de producţie diu Cigmău tori ai comunei în perioa s-au realizat o serie de lu
da trecută de la prece crări edilitar-gospOdureşti,
se acţiona, în ziua raidu
dentele alegeri. Fără îndo prin contribuţia în muncă
lui nostru, pe mai multe ială, un suport solid al dez a cetăţenilor comunei.
fronturi. Un mare număr baterilor- l-a constituit da Aşa cum trebuie să de
rea de seamă prezentată curgă lucrările unui fo
în adunare, care a relevat rum comunist, în cadrul
respon
cu
competenţă şi
s-au
Reparaţiile — făcute bine şi la timp sabilitate partinică, în spi conferinţei dai- s-a evidenţiat
reuşitele,
insistat,
rit critic şi autocritic, rea- îndeosebi, asupra ncîmpli-
asigură sporuri însemnate în producţie li zări Ic şi neajunsurile ca nirilor, a neajunsurilor ca
re s-au făcut simţite în pe re mai persistă în muncă.
X
î
n
c
.
o
i
i
-
şi la două cuptoare de la
i.iîî ^
w
r
v
-
i
1
— Ştim cu toţii ce în o î 1 „ ,1 X - 4- — _n _ i nvnon fn 111 zv n i > I A1 ^ . i i z execute lucrări de repara secţiile mecanică 1, II şi rioada amintită. Toţi cei care au luat cu-
seamnă buna întreţinere a O.S.M. I şi_ respectiv, ţii în acest an în valoare III. în acelaşi timp s-au în coi doi ani şi jumă vîntul — şi amintim aici
agregatelor, utilajelor şi O.E., lu linia de laminare de peste 400 milioane lei. recondiţionat 3 963 tone tate — se sublinia în da pe Viorel Ciolocoi, Maria
instalaţiilor productive, e- a blumingului de 1000 mm, De asemenea, în secţii şi piese. De asemenea, în a- rea de seamă — în atenţia Gridan, loan Stoicoi, Iuliu
fectuarea la timp şi de bu ea să numesc pe cele mai uzine se execută un mare telierele de întreţinere ale organizaţiei noastre comu Pop, Elena Vişescu, Gheor-
nă calitate a reparaţiilor mari. volum de lucrări de repa uzinelor combinatului s-au nale de partid a stat rea ghe Nedelcu, Miron Matei,
curente, mijlocii şi capita — Dar dintre cele încă raţii cu forţe proprii. Din pi'odus 762 tone piese de lizarea sarcinilor econo- loan Lăscoi, Mihai Alio-
le. în C.S. Hunedoara, ca nefinalizate ? Ce cauză sîntem cu planul schimb noi şi s-au recon mieo-soeiale în profil teri nescu, Cosmina Rujoni,
re este situaţia ia zi, in — Culoarul pentru benzi de reparaţii nerealizat ? diţionat 1 887 tone de pie torial, găsirea şi aplicarea loan Lăpuşan Şi loan Mi-
acest domeniu, tovarăşe transportoare şi coşul de Nu primim la termenele se. în producţia proprie a —• aşa cum ne-a cerut de hăilescu — au arătat cau
inginer CANDIN MARIN- fum de la U.C.C., cute un stabilite prin contracte pie combinatului nostru s-au nenumărate ori tovarăşul
CESCU, şef al serviciului cauper la furnalele nr. G sele de schimb de la unii asimilat, de la începutul Nicolae Ceauşescu, secre zele neajunsurilor ce se
mecanic ? şi 7, coşuri de fum -la furnizori din ţară. Aş numi anului, piese de schimb în tarul general al partidului mai fac simţite în sectorul
— De la începutul anu O.S.M. I, 13 poduri rulan pe I.U.G. „Progresul". Brăi valoare de peste 5,2 milioa — unor soluţii menite să lor dc activitate, propu-
lui ar fi trebuit reparate te din diferite secţii de la, I.M.G. Bucureşti, ne lei. ducă la sporirea rezultate
226 de utilaje şi instalaţii. producţie. C.U.G. Iaşi, care nu livrea — Pîrghie însemnată în lor în agricultură, la obţi MIRCEA LEPÂDATU
Nu ne-am îndeplinit sar — înainte de a vă în ză la timp piesele de realizarea planului de pro nerea unor producţii sigu
cina stabilită. Sîntem în treba despre cauzele aces schimb contractate, ne cre ducţie, reparaţiile se eer re şi stabile în orice con (Continuare în pag. a 3-o)
restanţă cu 17 obiective. In tor nerealizări, vă rugăm ează greutăţi. nu numai efectuate la
scurtă vreme vor fi însă să spuneţi cine răspunde — Am reţinut că anumiţi
finalizate şi acestea. direct de executarea lucră furnizori de piese de timp şi de cea mai bună I N Z I A R U L D E A Z I
— Dintre cele 209 exe rilor de reparaţii ? schimb vă fac greutăţi. calitate, ci şi bine pregă
cutate, vă rugăm să nu — Noi, uzina nr. 5, bine Cum vă ajutaţi singuri în tite, gîndite în perspecti • RITMURI HUNEDORENE
miţi cîteva mai importante. înţeles. Cu secţiile cuptoa- privinţa asigurării cu pie vă. Ce ne puteţi spune în • MOZAIC DUMINICAL
— Pentru asigurarea con i’e industriale şi reparaţii se de schimb ? această privinţă ?
tinuităţii şi sporului zilnic siderurgice executăm anul — La atelierele noastre — Pentru viitor am fina • 24 DE ORE PE GLOB ; 7 octombrie — 35 de ani
la producţia de fontă, oţel acesta un volum de repa de foi'jă, construcţii meta lizat un normativ cu nece- dc la proclamarea Rcpublioii Democrate Germane
şi laminate, am realizat la raţii de peste 170 milioane lice şi turnătorii s-au rea • FOTBAL. Derbiul hunedorean — un spectacol at
termen şi în avans repa lei. Dar baza, să zic aşa, lizat anul acesta 6 436 tone GH. I. NEGREA
raţiile capitale la furnalul este I.A.C.R.S. Hunedoara, piese de schimb noi, eare sportivităţii
nr. 6, la hala de producţie care este. angajată să ne au fost apoi prelucrate la (Continuare in pag. a 3-a)
