Page 22 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 3i

Toamnă transilvăneană
Adulmecă din ierburi arsurile auguste E toamna transilvană un ochi alunecînd,
prin nostalgia holdei rămasă fără grîne,
în sate se ridică grămezi de cucuruz, încoronat de păsări pe scutul unui dac,
WWW cuvintele miros a sare ji a pîine. se tînguîe păduri prin cuiburile goale,
Septembrie întoarce lumina ca un ceas eu Ie sărut genunchii, le strîng în braje, 8,30 Tel
9,00 A';,,
din tîrguri izbucnesc bogate sărbători tac.
9,30' u c
şi patria începe cu fiecare cîntec 10.00 Via
în care-şi pun ţăranii seminţe de ninsori. ULIANA PETRUŞ 11.15 riîuj
11.15 Lun
13.00 Tclc
13,05 Albi
derile pe care şi le 'înde­
ÎNTRE BLOCURI plineşte fără a încerca să Ceea ce scriem în pu­ Cronica literara 15.00 Fotb
Crai
Buci
le azvirle in spinarea al­ ţinele cuvinte ale acestor 18,10 R.D.
însemnări ar trebui, meta­
Locurile special amena­ ziarul nostru o semnifica­ tora. Nu despre şcoală e foric vorbind, să scriem ION HOREA i rare
Meni
jate pentru joacă sint încă tivă anchetă socială pe a- vorba deci, ci despre anu­ cu mierea toamnei. Joi, „Eu trebuie să fiu“ 18,30 Uici
puţine, asta e realitatea. ceastă temă. Surprinzătoa­ miţi părinţi. Despre acei în splendida Sală a Ca­ 11 ei
O vedem acum, cind co­ re a fost optica falsă, lip­ părinţi care ignoră adevă­ valerilor de Ia Castelul Editura „Albatros , prin ceea ce îi sugerează me­ 18.50 loj :
piii se joacă pretutindeni sită de răspundere a unor rul că, înainte de a păşi Corvinilor a început edi­ rîvnita colecţie 11 „Cele mai losul popular, colindul şi 19.00 Oi.
19,20
printre blocuri, iscind ine­ părinţi, aşa cum a reieşit pragul şcolii, copilul tre­ ţia a IV-a a Festivalului frumoase poezii , dăruie doina, într-un fel de psalmi
rente conflicte intre loca­ din citeva răspunsuri. Du­ buie să aibă ceea ce ro­ muzicii de cameră, voca­ cititorilor volumul lui luminoşi, din multe poeme 20.00 1
tari. Se sparge cite un pă opinia acestora, şcoala mânul numeşte „cei şapte lă şi instrumentală. Ion Horea „Eu trebuie să ale sale răzbătînd o împă­ P,
O
care cosmică, o înţelegere
geam, se calcă un rond de trebuie să facă totul. L-am ani de acasă". Iar aceşti Afişul celor patru zile fiu", volum în selecţia au­ rili
flori, se zgirie cite o caro­ dat la şcoală, zic ei, şcoala şapte ani de acasă, copi­ de desfătare prin emoţie torului. Cartea încunună înţeleaptă a trecerii, a iu­ 21.15 Un
morţii.
birii
şi
Smulgerea
cin
serie. Stivele de ambalaje să vadă de el. Chiar aşa ? lul nu-i poate dobindi de şi „sunetul muzicii" este opera şi viaţa unuia din­ din natură, nostalgia lumii 21.50 Te!
tre cei mai dotaţi poeţi ai
goale din spatele magazi­ O familie are unu, doi, trei la NIMENI decît de la extrem de promiţător. noştri, iar cuprinsul ei este fabuloase a satului, ca va­
nelor sinţ răsturnate doar copii şi se spală pe miini, Mamă şi de la Tată. Ma­ Mesageri ai genului de 11
tră şi „centru al lumii ,
de dragul de a le vedea ma şi Tata sint cei care, cea mai înaltă marcă, sub amprenta exigenţei nu a fost exprimată în
rostogolindu-se. Cite un co­ înaintea tuturor şi inainte formaţii şi interpreţi din bine ştiute a unui poet în­ poezia română atît de sfî- 20,00 Tel
20.20 Aci
pac e mutilat doar din de toate, au datoria ele­ Bucureşti, Cluj-Napoca şi născut. Dilemei shaRes- şietor-frumos de la Emines- mie
plăcerea primitivă de a dis­ mentară de a-şi învăţa co­ Arad, cărora li se vor peareene, Ion Horea îi răs­ cu încoace. Regăsim în 20,40 Vcr
rev
truge. Cind cei in cauză m i m pilul buna-cuviinţă, dragos­ alătura, nu în ultimul punde, aşadar, din titlu, carte poezii asimilate deja 20,50 Mai
sint interpelaţi, răspund cu tea de patrie, respectul rînd, cei din Deva şi cu trebuinţa de a fi. A fi tezaurului liric, ca „Um­ lisn
o impertinenţă precoce ca­ se scutură de răspundere. faţă de oameni, de lucruri, municipiul gazdă, vor a- poet: „Noi sîntem cei ce bra plopilor", „Oraşul , 21.15 Tez
11
lor)
re ar face să roşească şi Dar şcoala are sute de co­ de plante şi animale. Ma­ vea, sîntem convinşi, pu­ ies cu crini/ Cînd vite „De tot ce n-a fost încă , 21.15 Ua
11
11
un birjar de pe vremuri. pii pe care ii educă atil ma şi Tata sint datori să-i blicul cel mai receptiv în merg la abatoare . „...De „Marea spre tine veni , eun
11
Ba uneori intervin şi părin­ cit ii stă in putinţă şi in pună intiia carte in mină, ambianţa fonică şi ar­ praful drumurilor plini/ De „Motiv , „Alb", „Dar lasă", 21,55 Ori:
11
ţific
ţii domnului Goe şi te iau acelaşi timp ii şi instruieş­ să-l crească în cultul tradi­ hitectonică minunată, cu năzuinţi înşelătoare/ Peste „După Un timp", alături 22.20 Teii
la rost: de ce te bagi, doar te, ii invaţâ carte şi me­ ţiilor întregului neam şi puternice sugestii istorice cununile de spini/ Dăm de capodopere ca „Hotar",
11
nu-i dai tu de mincare ! serie. Un diriginte are in să-i sădească în suflet sen­ la castel şi, respectiv, în drumul păsării să zboare . „Pe urma lor", „Nu-i ni­
Ca şi cind, dindu-i odraslei clasă patruzeci de copii timentul răspunderii faţă amfiteatrul spitalului mu­ S-a scris mult, dar nu meni , „Spre lumea um­
11
de mincare, n-ar mai avea răspindiţi in tot oraşul. Cum de societatea în care tră­ nicipal. Trebuie să amin- suficient, despre direcţiile brei colosale , „Covoare-
11
nici o obligaţie. Şi, uite ar putea el, practic, să su­ ieşte. Nu poţi semăna de­ poeziei lui Ion Horea, fiind le-au ţesut asini , „Dintr-un
11
aşa, zbenguiala continuă pravegheze timpul liber al cît pe un ogor pregătit. ştiut că poezia sa, de vreo amurg", „Eu trebuie să
pînă tirziu după lăsarea fiecăruia, ţinind seama că Dacă n-are acest ogor pre­ două decenii încoace, rele­ fiu ... Ion Horea are voca­ BUCU1
tualitatc
11
întunericului, incit te întrebi e şi profesor şi trebuie să gătit de părinţi, efortul „Toamna muzicală vă unul dintre cei mai im­ ţia inconfundabilă a apar­ 8.00 Rac
ce-or fi făcind părinţii in se ţină in pas cu progre­ şcolii va fi trudnic, dacă nu portanţi poeţi contempo­ tenenţei la fiinţa eternă a lor; 9,3(
acest timp, cind trebuia de sul profesiunii sale ? Nu zadarnic. Sint lucruri pe hun&doreană“ rani. Categoric, Ion Horea poporului („Eu trebuie să cal. Emi
şi
muzi
mult să-şi fi chemat copiii, sint profesor şi nu-mi apăr care, din păcate, incă nu a dat unele din cele mai fiu ), arta poetică fără e- hidrolog
11
să le verifice lecţiile, să le propria cauză. Dar ştiu că toţi părinţii le ştiu... frumoase poezii, îndeosebi chivoc este enunţată în fi­ pentru l
dea cina, să-i culce. şcoala işi cunoaşte foarte fini că la educarea publi­ din spaţiul solar al Tran­ nalul cărţii, cum aflăm şi nai; 13,:
le orche
De curind a apărut in bine îndatoririle şi răspun­ RADU CIOBANU cului spectator un rol be­ silvaniei, mitul arhaic fiind din „Timpuri : „Drumul şoară a
11
nefic l-au avut microsta- mereu ordonator în rosti­ 13,30 Rai
giunile muzicale, modali­ rea sa de o „neaşteptată" spre casă-1 mai ştii/ poţi lor; 14,01
Un p o e t a l c u l o r i i tate de continuă formare modernitate. să mai arzi în iubire/ Lu- Sport şi
arată-n
copii/
tra­
mea-şi
manah
a gustului pentru valorile gica ei dobîndire./ Sapă-ţi .citate;
Fascinaţia
Artistul plastic se impu­ acestui gen muzical. Este mîne aceea poetului ră­ grădina şi taci/ ieşi în o- ştiri; 18,'
în
naturii
a
20.00 Ra
ne in viaţa colectivităţii meritul unor inimoşi oa­ care sufletul este integrat gradă şi-ascultă/ ce-nfio- zultatclc
prin expresivitatea talentu­ meni ai muncit de Ia casa armonios, uneori dramatic, rări în copaci/ ce cuibărire 20,20 De
lui şi, în aceeaşi măsură, de cultură, iniţiatorii aces­ descripţia fiind deseori în­ ocultă ! / O, dar pămîntul ţării; 2]
cliilor;
prin dinamismul cu care tui festival unic în felul şelătoare, pentru că un ro­ e viu/ crede şi nu te mai 22,10 Pi
răspunde imperativelor ar­ său, cît şi al comitetului mantic fiind, Horea are teme !". Aşadar un mani­ 22,25 Mu
tei angajante, slujind idei, municipal de cultură şi e- forţa unui colorist violent fest pentru a fi, înfiorat, Buletin
Non ste
acţiuni ale timpului său. ducaţie socialistă. şi blînd laolaltă. Aşadar, reluat mereu de la înălţi­
în vibraţia sălii de stil
Ion Bozeşan rămîne în gotic tîrziu, dar mai cu străin vesperalului, reve­ mea inimii, cît şi o since­
acest sens remarcabil prin seamă în ambianţa din nind doar fugar în cita­ ră, ardentă iubire de locuri
forţa de muncă, acurateţea inimile iubitorilor de mu­ din („Afiş , „Oraşul"), Ion şi semeni, de grai şi de
11
cu care abordează oricare zică preclasică, valoroa­ Horea înglobează la mari semne.
dintre creaţii. Tema predi­ sele formaţii şi interpreţi temperaturi emoţionale tot EUGEN EVU . i
xJtu .A j j
lectă rămîne însă cea isto­ — a căror prezenţă cu un tria) ; Irr.
rică. în atelierul său de bogat repertoriu este, în seriile I-j
lucru se află în diverse sine, un argument pentru Cronica filmului DOAEA :
dar (Mod'
stadii de execuţie, unele prestigiul deja cîşfigat al romanţă
terminate, altele în curs de festivalului — vor lumina Emisia ci
finisare sau doar de schi­ sufletele însetate de fru­ Acţiunea „Autobuzul «< Capcană t
PETROŞA
ţă, 30 de picturi dedicate mos ale oamenilor mun­ gerâtoare
Ţării Zarandului, persona­ cii hunedoreni, iar arta Pornind de la un sce­ de un autobuz local, co­ omul zăp
lităţilor Avram Iancu şi celor ce onorează afişul nariu semnat de Ioan Gri- lonelul Popa îşi îmbarcă Aventuri
Horia, mîndria moţilor şi a festivalului va spori far­ gorescu — inspirat de oamenii, îmbrăcaţi aido­ — seriile .
LUPENI :
ţării. Abordează portretul, mecul autumnal şi flăcă­ perioada agitată a prefa­ ma localnicilor, în auto­ şinilor ((
peisajul, lucrarea figurati­ rile emoţiilor. Să mai a- cerilor s'ocial-politice care buz. La diverse staţii, CAN : M:
vă, compoziţia care să ex­ dăugăm şi plăcuta pre­ au marcat lupta pentru membrii bandei, disper­ pîinii (nuc
prime curat şi cu atît mai zenţă a poeziei prin cele preluarea puterii populare saţi, urcă hotărîţi ca, în Zică ce >
rul); ANI
impresionant o stare de două recitaluri din crea­ — regizorul Virgil Calo- caz de pericol, să arun­ (Mun citesc
fapt plină de emoţie şi ţia poeţilor Ion Horea şi tescu reuşeşte în ACŢIU­ ce în aer autobuzul, cu Departe
sensibilitate artistică. 11 tezat);
Eugen Evu, susţinute de NEA „AUTOBUZUL să pasageri cu tot. în final, rănit din
Aparţinînd generaţiei tînăra şi talentata ac­ redea pulsul şi tempera­ întreaga bandă este cap­ ţă (Stcau
BARZA:
formate la şcoala lui Res- triţă Simona Gălbenuşe tura ridicate ale acelor turată. gă Rostov
su şi Dărăscu, care i-au de la Teatrul de Stat „Va­ momente în care se fău­ Vom revedea actori în­ TIE: Zică
fost îndrumători în arta lea Jiului" Petroşani, pen­ rea o nouă istorie. drăgiţi, în roluri de ţi­ tria); Ec,
(Flacăra);
picturii, Ion Bozeşan este tru a încheia preambulul O agentură străină ca­ nută: Gheorghe Dinică De patru
prezent, din 1968 încoace, la un veritabil eveniment re dirija acţiunile de te­ (Baronul), Irina Petrescu de cultui
la multe expoziţii judeţene cultural hunedorean. rorism şi sabotaj împo­ (Dominique), Mircea Al- american
şi interjudeţene, precum şi triva puterii populare bulescu (colonelul Popa), BRAZI: 1
lor; CAn
personale. E. STREIANU, paraşutează în munţi un Ion Dichiseanu (Marius de cultur
Deosebită este activitatea MIRCEA GOIAN agent cu multiple misiuni: Naţionale), Silviu Stăn- mori răn'r,
sa ca pictor scenograf. An­ Casa memorială — Avram Iancu. Pictură de Ion Bozeşan. stabilirea de legături cu culescu (Marius Chester), viaţă ('
Dragostea
gajat mult timp al teatru­ grupul terorist condus de Vistrian Roman (Antenă). mina); (
lui devean, Ion Bozeşan a LANSAREA CĂRŢII aşa-numitul „Baron , fur­ Nemaivorbind de acel de pădur
11
îmbrăcat în culoare şi fru­ Concursul naţional de poezie „PLANETA nizarea planurilor reţelei cuplu pitoresc Draga Ol-
mos artistic spectacole, CĂRBUNELUI" teanu Matei — Jean Con­
creînd ambianţa care a în- petroliere şi a listei com­ stantin, a cărui savuroa­ J f e
cîntat mii de priviri. Par- „Nicolae Labiş“ Apariţia la Editura Emi- plete a agenţilor din ţa­ să dezlănţuire de umor
ticipînd la expoziţii de nescu a cărţii „Planeta ră şi, în caz de reuşită, sporeşte doza de atracti-
scenografie din Bucureşti 231 de tineri poeţi din nerilor hunedoreni, izvo­ cărbunelui" semnată de scoaterea întregii bande vitate a peliculei. Timpul
şi Praga, el s-a bucurat de întreaga ţară s-au reunit, dite din iubirea de patrie scriitorii hunedoreni Gligor peste hotare. Colonelul Dovedind o bună cu­ azi/, .ţ 1 7
aceeaşi caldă apreciere. în aceste zile, la Sucea­ şi neam au întrunit una­ Haşa, Marin Negoiţă, Ioan Popa, care ştie ce misiu­ noaştere a realităţii tim­ Vreme se.
curs de
Revenind după ani la a- va, unde s-a desfăşurat nime aprecieri, aceştia a- Vasiu, Valeriu Bârgău, pri­ ne periculoasă i-a încre­ pului — urmare a serioa­ temporar
oa­
dintre
unuia
dinţat
ceastă latură a creaţiei sa­ cea de-a XVI-a ediţie a vînd bucuria să participe lejuieşte, mîine, două întîl- menii săi, substituindu-1 sei documentări dar, cre­ local ploi
caracter ,
concursului naţional de la festivitatea de premie­ niri cu oamenii muncii din dem, şi a formaţiei de
le, Ion Bozeşan a contri­ Valea Jiului, organizate de agentului străin şi intro- pe alocu
poezie „Nicolae Labiş“, re, desfăşurată in ambian­ „istoric" a regizorului — electrice.
buit din plin Ia reuşita manifestare dedicată ma­ ţa emoţionantă a Fondu­ Centrul judeţean de libră­ ducîndu-1 în mijlocul înţelegerea esenţei şi ine­ Vîntul v?
spectacolului tematic de­ rilor evenimente politice lui documentar „Nicolae rii. bandei, încearcă să-l aju­ ditului acesteia, capacita­ la moder-
temporar,
te, lansînd o îndrăzneaţă
dicat jubileului patriei de din viaţa patriei şi a Lnbiş“ de la Mălini. Li- Clipele emoţionante, spe­ acţiune — „Autobuzul 11 tea de a o releva convin­ din sud,
partidului. lianei Petruş i-a revenit cifice oricărei sărbători a gător, Virgil Calotescu ne Temperat
la 23 August, precum şi a Judeţul nostru a fost premiul revistei „Româ­ cărţii, vor avea loc la Lu- — menită, totodată, să oferă un spectacol de ac­ fi cuprin
spectacolului de deschidere reprezentat de doi mem­ nia literară", iar lui Vir- peni şi Petroşani, în pre­ captureze întreaga bandă. ţiune agreabil, care me­ grade, ia:
tre 17 şi
a noii stagiuni la Teatrul bri-ai cenaclului „Lucian giliu Vera — premiul re­ zenţa personajelor cărţii Bănuind că grupul va rită creditul iubitorilor condiţii d..
(Meteoro'j,
11
de estradă din Deva. Blaga din Hunedoara. vistei „Familia" din O- — minerii —, a autorilor coborî din munţi, folo- de film. mana Ţe
Creaţiile poetice ale ti­ radea. şi redactorului de carte, sindu-se pentru deplasare VERONICA PALADE
Bogdan Bădulescu.
minel bodea