Page 23 - Drumul_socialismului_1984_10

JMINICĂ, 7 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3

Realizările in agricultură — j DUIÎIiniCAL* miniCiVL

IUN
la nivelul potenţialului comunei i Perle şi... perle Rezervaţii

(Urmare din pag. 1) sei de urmărire şi de con­ aşa fel încît fiecare gos- I Dacă este adevărat că dia­ pînă la 20 cm. Forma Ideală
trol permanent din partea podărie să deţină şi să ' mantul este piatra preţioasă este, desigur, cea sferică. naturale din
-miliel nînd acţiuni concrete în conducerii şi a specialişti­ contracteze animale şi pro- | cea mai căutată în adincurile Perla cea mai marc cunos­
rie\ pămîntului, perla este „gemă cută piuă în prezent este
(i'.c.) scopul eliminării lor grab­ lor asupra modului cum duse la fondul de stat, să * gemelor" din străfundurile a- „Perla Asiei", care cîntăreşte judeţul nostru
i toţi nice. Astfel, în agricultu­ îngrijitorii îşi fac datoria, contribuie la cel de auto- I pelor. Fascinaţia pentru perle 2 400 grame şi este păstrată
or ră, principala ramură a e- neacordării atenţiei cuve­ aprovizionare în profil te- ; este veche, iar in jurul ei acum în seifurile unei bănci
mituri.
ical (p.c.) conomiei comunei, deşi re­ nite pentru asigurarea fu­ ritorial. s-au născut se adevărate clasifica londoneze. Altelo — cum ar
fi
Sudului",
a
poate
Perla
Cruce
„Marea
nu
/ersitatca zultatele au crescut în pe­ rajelor la nivelul produc­ în conferinţă au fost a- J printre „pietrele preţioase", care reprezintă o cruce cu şap­ Podul de
Dinamo dar atracţia pe care a exer­ te perle montate natural, gă­
rioada analizată, ele nu ţiilor planificate. Comite­ bordate aspecte ale vieţii t
citat-o
şi
bărbaţilor
i : Itine- sînt la nivelul sarcinilor tele de partid şi birourile interne de organizaţie, I mai ales asupra femeilor a pus-o sită in 1886 in Australia, afla­ la Grohot
tă
a
în
bri­
coroanei
tezaurul
— docu- stabilite, al potenţialului organizaţiilor de bază, co­ muncii politico-ideologice J pe acelaşi plan cu diamantele, tanice — s-au bucurat insă de
comunei, nici în sectorul muniştii din cele două u- rubinele, safirele. o celebritate extraordinară.
pentru şi cultural-educative, sub- | Unde se află scoicile care
în anul 1979 a fost declarat
cooperatist, nici în cel in­ nităţi n-au acţionat cu con­ liniindu-se rolul acestora * S-au plăsmuit multe legen­ produc perle ? In apele din rezervaţie geologică podul na­
dividual. Şi aceasta — s-a secvenţă şi tărie pentru e- în mobilizarea comunişti- de cu privire la originea aces­ vecinătatea Noii Guinee, Noii tural de la Grohot. Această
l.C.) spus, cu tărie, în conferin­ liminarea neajunsurilor a- I tor miraculoase produse ale Caledonii, Australiei, Sri Lan- rezervaţie geologică se află la
lâiliei — lor, a tuturor locuitorilor ' mării... Potrivit unei poveşti kăi şi in Marea Roşie, dar şi
olistului ţă — datorită faptului că mintite. comunei la realizarea sar- | orientale, perla ar reprezenta în alte părţi ale globului. „Pes­ o distanţă de circa 14 km,
: „Nu se atât la C.A.P. Orăştioara Nici în ce priveşte reali­ unirea unei raze de lună cu cuitorii de perle" se scufun­ spre nord-nord-vest de oraşul
Brad, fiind situat la zona de
Lragostc". de Sus, cît şi la C.A.P. cinilor economico-sociale şi J un strop de apă de mare în dau, în vremuri îndepărtate,
studiou- zarea sarcinilor în profil făcîndu-se propuneri me- , „pînteeele" unei scoici; la ve­ pină la 20—25 metri in adîn- inflexiune a dealurilor care
Găi­
Berlin Ocolişu Mic, conducerile teritorial şi al celor ce re­ nite să ducă la întărirea I chii greci, perlele erau con­ cul apelor de unde scoteau coboară dinspre Muntele Zaran-
depresiunea
spre
na
dans, un unităţilor, specialiştii, coo­ vin gospodarilor din satele activităţii în aceste do- * siderate lacrimi pietrificate şi scoicile care le procurau ve­ dului.
.. (color) peratorii n-au acţionat per­ erau închinate zeiţei dragos­ niturile pentru a trăi. Acum
■c.). comunei prin aplicarea menii. tei. In toate timpurile şi civi­ pescuitul se face cu mijloace ■ Din localitatea Buizeştii de
manent cu simţ de răspun­ Programului unic, rezulta­ Aprobînd cu îndreptăţi- * lizaţiile, perla s-a asociat cu moderne, iar determinarea per­ Jos se ajunge la „Podul de la
dere, nu s-au mobilizat tele obţinute nu sînt în tă mîndrie patriotică IIo- | ideea de puritate. lei se face cu aparate rcont- Grohot“ urmînd firul văii Bul-
cînd a fost necesar la rea­ măsură să mulţumească De fapt, perla se naşte o da­ gen. zcştilor. După aproximativ 1
.c.) tărîrea Plenarei C. C. al •. tă eu pătrunderea unui mic Dar, deşi numărul perlelor km, Valea Bulzeştilor sc în­
n econo­ lizarea în perioada optimă organul comunal de partid, P.C.R. privind realege- 1 corp străin in corpul unor este în ereştere, deşi au apă­ gustează tot mai mult, în
a lucrărilor de însămînţa- factorii responsabili din J scoici care, pentru a se apă­ rut şi perlele „cultivate" (în albia pîrîului apar bolovani,
iar
mice şi re, întreţinere şi recoltare cadrul consiliului popular, rea tovarăşului Nicolae ra, secretă o substanţă ce a- urma intervenţiei directe a sanţi abrupturile formează ver-
cu
de
veritabile
aspect
întărin-
corpul
străin;
Ceauşescu, la Congresul al i coperă
in
„fabri­
omului
procesul
de
încleştarea
înverşu­
e socia- a culturilor. în ce priveşte pe comuniştii din organi­ XIII-lea, în suprema func- I du-se, din aceasta izolează „intru­ care" al acesteia), atracţia chei. a Din apelor cu tăria stîn-
Fiind
scoicii.
sul"
corpul
nată
sectorul zootehnic, deşi zaţia comunală de partid. ţie de secretar general al j rezultatul unui proces natu­ pentru aceste „lacrimi înghe­ cilor a rezultat un interesant
ric (co­ partidului, participanţii la ţate" nu a încetat. Atita vre­
s-au efectuat o serie de Aşa că s-a cerut noului | ral, perla are diverse dimen­ me cit va dura nostalgia pu­ monument natural, un adevă­
de sc conferinţă au adoptat un * siuni: poate fi rotundă sau rităţii şi atracţia pentru fru­ rat pod.
lucrări de modernizare în comitet ce va fi ales să cuprinzător plan de mă- .* cu reliefuri (perla barocă) şi museţe la oameni... Impresionantul pod săpat în
ico-şlim calcare are un portal înalt de
amîndouă unităţile, totuşi acţioneze cu mai mare fer­ suri menit să conducă la I poate atinge un diametru de circa 20 m, lungimea 8 m şi
îngustîndu-se
în
5
nu s-au obţinut producţii­ mitate şi răspundere în a- înfăptuirea sarcinilor ce Ie j lăţimea după m. zbuciumul zgomo­
aval,
le prevăzute, datorită lip­ cest domeniu, acţionînd în revin în continuare. tos în marmite si printre
Muzeul literar cleanţurile subterane de stîn-
că. apele văii ies din nou la
Istoria, arhitectura şi litera­ de volume, înccpînd din se­ lumină, alergînd nedomolite
tura şi-au dat mina pentru a colul al Xll-lea, un număr de printre pereţii de stîncă ce
alcătui, în incinta unei mă­ 4 000 de manuscrise din Evul formează cheile Uibărestilor,
7.00 Ac- năstiri pragheze, un tezaur Mediu, documente referitoare un defileu Jung de cir ea 3 km.
minute; cultural de o valoare inesti­ ■a creaţia a 1 800 oameni de Această rezervaţie geologică
ul sate- mabilă. Aici, în inima Pragăi, litere. în total, cinci milioane este mai puţin cunoscută, dar
duinini- piese de arhivă ilustrează evo­ este foarte interesantă prin
ctualităţi a fost amenajat Muzeul lite­ luţia- literaturii cehe din cele particularităţile sale morfolo­
Buletin I raturii naţionale cehoslovace. mai vechi timpuri pină în gice, prin frumuseţea peisagis­
De toate Nici o clipă Colecţiile sale cuprind 900 000 prezent. tică, prin dezvoltarea fenome­
Eladiojur- Participare numeroasă nelor carstice, prin flora şi
egistrări- I vegetaţia calcofilă, favorizată
iuzi că u- de răgaz atît de natura petrografică a
îviziunii ; La C.A.P. Ilia, Ioan Cion- Tot ei se ocupau, cu ate­ j Enciclopedia iugoslavă solului, cît şi de condiţiile
ul fcmei- ca, inginerul şef al coope­ lajele proprii, de transpor­ microclimatice.
lelă; 14,30 (Urmare din pag. 1) * Vegetaţia acestor calcare
17.00 Al- rativei, a avut numai cu­ tul recoltei din cîmp. Pînă la sfîrşitul acestui an prezintă un interes remarca­
Publi- vinte de laudă la adresa „Omul potrivit la locul I urmează să apară cel de-al Elaborarea enciclopedici a bil prin asociaţiile compacte
Oăin de rel Popescu, inginerul şef elevilor claselor a VI-a A % treilea volum al „Enciclope­ început în urmă cu cinci ani, de liliac spontan (de origine
ditorium; al cooperativei, ne spunea: potrivit" — aşa ne-a apă­ diei iugoslave". Concepută In la adunarea şl redactarea uria­ mediteraneană), care aici creş­
20,15 Re- şi a Vil-a B, care, zilnic, rut Ştefan Herbei, şeful I 66 volume, această amplă lu­ şului material documentar te în voie, sălbatic, împodo­
Loto 2 ; — Vremea capricioasă sortează şi însilozează 10 secţiei de mecanizare de la * crare va apărea in toate lim­ bind în timpul înfloririi, cu
t scenă a din ultimele zile ne obli­ tone de cartofi. Ana Nan, C.A.P. Burjuc, aflat me­ bile naţionalităţilor din Iugo­ fiind angajate institute şi per­ florile sale. colţurile albe de
ul melo- gă să acţionăm în aşa fel I slavia. - — - — • sonalităţi ştiinţifice iugoslave. stîncă.
iojurnal ; Asinefta Mica, Emilia Flu- reu printre cei nouă me­ * Podul natural de la Grohot
sportiv ; încît să nu depăşim epoca ieraş, toţi cei 69 coopera­ canizatori, coordonîndu-i, face pereche fenomenului car­
ans; 23,00 optimă de semănat. De a- tori din brigada Bacea, urmărind atent calitatea I
23,30—5,00 ceea, folosim fiecare oră prezenţi vineri dimineaţa lucrărilor executate. Ca * Descoperiri arheologice stic de Ia Ponoarcle, din Po­
bună de lucru. La arat şi pe tarlaua „Sub vii“, dă­ despre „meseriaşi clasa I dişul Mehedinţi.
ştiinţifică
Prin
importanţa
pregătirea terenului se deau zor cu recoltatul po­ una" ne-a vorbit la adre­ « în Hadramout frumuseţea sa, această rezer­ şi
munceşte pînă noaptea tîr- rumbului. Ei îşi planifi­ sa lui Eugen Hane, losif
ziu. caseră ca pînă seara să Orşa, Teofil Suba, Virgil * I vaţie din Ţara Zarandului
arheo­
In
La sediul C.A.P. Pişchinţi termine lucrarea de pe cele Todosin... logice cursul săpăturilor guvemo- Arabice. Arheologii au scos constituie un punct de atrac­
efectuate
1a iveală, de asemenea, ruine­
în
am găsit, la ora prînzu- 19 ha cultivate. Şi s-au ţi­ I ratul Hadramout, din R.D.P. le unor lăcaşuri de cultură, ţie deosebită, atît pentru cer­
lui, pe Aurica Baba, pre­ nut de cuvînt! Tot în mijlocul oameni­ * Yemen, au fost descoperite vase de bucătărie şi alte obi­ cetători, cît şi pentru turiştii
datate
monumente
şedintele unităţii, Elisabe- lor, muncind alături de ri I de specialişti cu 3 000 de ani ecte de uz casnic, precum şi care străbat frumoasa zonă a
funerare,
judeţului nostru.
ta Juraş, inginerul şef, bri­ „Flux continuu" la lu­ am’ întîlnit-o şi pe Mai’ia % scrieri in araba veche. Totoda­
tă, au fost obţinute date pri­
gadierul Aurel Drăgoi şi crările de pe „Dîmbu Sîr- Neeulai, inginerul şef al înaintea erei noastre şi consi­ vind existenţa unor străvechi Prof. MARCELA BALAZS,
alţii. în cîmp nu se lucra biului" a C.A.P. Sîrbi, C.A.P. Burjuc. Exemplul ! derate a fi cele mai vechi de sisteme de irigaţii în această Muzeul judeţean Deva
nimic deoarece — cum unde i-am întîlnit pe me­ de hărnicie pe care îl ofe­ acest gen din sudul Peninsulei regiune.
ne-a spus preşedinta coo­ canizatorii Ion Sima, Va­ rea era urmat de mai mult
perativei — pământul era lentin Dane — la pregătit de 200 cooperatori aflaţi la
prea moale. A plouat oare teren — şi Viorel Crişan recoltatul porumbului în „Culesul viilor" — Autorul pie­ DEZLEGAREA CAREULUI
mai mult în Pişchinţi ca — la semănat grîu (pentru brigăzile Burjuc, Glodghi- LA CULES sei corale „La cules de vii" ; APARUT iN ZIARUL NR. 8344;
la Vaidei ? Nu, dar nu acesta din urmă 14 ha în- leşti, Tisa şi Tătărăşti. ORIZONTAL s i) Se culeg II) A scris libretul operetei 1) Bratu — Desen; 2) Ro-
s-au luat măsuri pentru sămînţate zilnic reprezin­ Asemenea aspecte de toamna... — ...In roabă 1 ; 2) „Bob de aur". maşcanu — U; 3) Amică —
mobilizarea cooperatorilor tă... norma obişnuită !). în muncă susţinută, de anga­ Scriitor german (Bruno), au­ VERTICAL : 1) Strinsul agu­ N — Mam; 4) Tan — Radie­
ra; 5) Inaş — Lan — Ir; 6) A
la muncă. La C.A.P. aceeaşi unitate, la brigada jare plenară am mai întîl­ torul romanului „Culegătorii ridei; 2) — Cules toamna din — Tinăr — Moa; 7) Ni — Re
Fiecare-şi
podgorii
cu-
are
Pişchinţi trebuie grăbită şi nit şi la C.A.P. Zam, Săl- de bumbac" — Folosită la cu­ losul său autumnal; 3) La cu­ — Atent; 8) Uva — An — Od
les; 3) A scris versurile inti­
însămînţarea griului, lu­ Valea Lungă se recolta civa şi Gurasada. tulate „După mure" — Ii »- les iese din pămlnt: 4) Scoa­ — O; 9) Eră — Optică; 10)
crarea fiind mult rămasă porumbul, lucrare la care parţlnc poezia „Culesul viilor"; se din etuvă ! — Localitate Planetă — Tor; ll) Labora­
toare.
în urmă. participau 44 cooperatori. MIRCEA DIACONU 4) La temă I — Prim-solistc în Austria; 5) A scris un
autumnale la concertul... stre­ „Cîntee de recoltă" — Desă­ MAT IN 3 MUTĂRI
şinilor — Nume feminin; 5) vârşit prin... definiţie; 6) Co­
Infinitiv al toamnelor ploioase boară de la munte 1 — ...şi Controlul poziţiei
(chiar şl la cules) — De Ia merg la cules; 7) Adunate de Alb: Ra 2, Da6, Cc2, Nf7.
jos ! — Sol amestecat ! — Cu­
un cules Ia altul; 6) Sînt în
Reparaţiile - la timp CÎND LIPSEŞTE recoltă !; 7) Nume masculul leasă în cele din urmă !; 8) Negru: Rc5, peG.
SOLUŢIA PROBLEMEI
meniu ! — Adunat... — ...din
SPIRITUL'
La
U.R.S.S.
—
Localitate
în
DIN ZIARUL NR. 8344 I
1. Ta6 — a5 Re6 : d«
(Urmare din pag. 1) se de schimb. Sîntem con­ GOSPODĂRESC — La cules ! — Munţi în Pa- adunat !... — ...se culeg toam­ 2. e7 — c8 T ! RdG — c6
na; 9) Pliu de fire — Autorul
Uistan; 8) Pe peron 1 — Bu­
ştienţi de marile răspun­ Surprinde faptul că de chet autumnal cules din roa­ povestirii „O recoltă nemai­ 3. Te8 — e6 mat
sarul de piese de schimb deri ce ne revin în vede­ multă vreme gospodarii co­ dă viilor; 9) Date cu mujdei... pomenită"; 10) Culeasă — Ar­ 1. • & • , . Re6 — f6
2. e7 — C8 N ! 1 RfG — eC
bust; 11) A scris libretul co­
pentru toate secţiile de rea efectuării la timp şi munei Pui nu sesizează şi — ...şl plină de grăsime; 10) mediei muzicale „Toamna se 3. Th7 — h6 mat
bază ale combinatului, pen­ de bună calitate a tuturor nu intervin pentru a curma Compozitor flamand <1532— culeg roadele". 1.......................Rc6 — d7
tru toate utilajele, pe ca­ categoriilor de reparaţii. imaginea neplăcută oferită 1594), unul din marii maeştri DICŢIONAR: PAB, ISS, ILI. 2. c7 — e8 D + Rd7 : d6
sau Rd7 : c8
tegorii de reparaţii: curen­ Ele garantează şi condi­ de cârdurile de orătănii ai Renaşterii, autorul corului VASILE MOLODEŢ 3. De8 — g« sau Ta5 — a8 mat
te, mijlocii, capitale. Cu- ţionează îndeplinirea ritmi­ caFe zilnic mişună în ju-
noscînd bine necesarul de că a planului de produc­ 77777 7 /7 7
piese de schimb le putem ţie. Prin urmare şi colec­ 1 2 3 4 5 e T/YA 1 n
comanda sau produce din tivul uzinei nr. 5 este an­ m m x m >// 77 yf/A
vreme. De altfel, vreau să grenat alături de furnalişti 2 '^ 7 7 //// 777,4A
precizez că pentru 1985 şi oţelari, laminatori şi 3 7 7 7 /
Al pentru cocsari în vederea reali­ 7/7/, 7/7/,
’////
ric, 1984 : toate comenzile pentru pie­ rul consiliului popular, că­ ////, i
oare şl în sele necesare reparaţiilor zării exemplare a planu­ minului cultural, dispen­ 4 1 m
cu cerul sînt lansate în lucru. Pen­ lui de producţie, pentru a sarului uman şi blocurilor 1 7 -
Vor cădea tru 1986 comenzile sînt cinsti cu noi şi tot mai din centrul civic. De ase­ 5 ’////
or avea şi 7///, m
să, însoţite gata întocmite, iar pentru mari împliniri apropiatul menea, în ton cu această 6 yv// Y7//, 7 7 7 /,
descărcări 1987 lucrăm la proiectele forum al comuniştilor ro­ imagine este şi starea dis­
t grindină. privind necesarul de pie­ mâni. pensarului uman, unde, 7 b 77/7, 1 m
slab plnă ■777 y
ntensificări graţie igrasiei, au început
la 60 km/h să crească bureţi pe... pe­ 8 1 y///
din vest. DE LA MILIŢIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA reţi. Aflîndu-ne în plin se­ i
lindme vor V ///
•e 9 şi 14 Posesorul autoturismului doara, este rugat să se zon de recoltare, cei ce 9 1 //7a & m 1 i i
naxime în- Dacia 1 300, de culoare prezinte la Miliţia munici­ răspund de starea clădirii 1 0
ade. Izolat roşie, care în noaptea de piului Hunedoara, întrucât sînt invitaţi la cules, dar V 7 Z 7
dimineaţa, şi la măsuri grabnice pen­ 1 1
serviciu : 10/11 septembrie 1984 a la locul de staţionare s-au i i
fost parcat în str. Mureşu­ găsit unele documente im­ tru eradicarea acestei si­
lui, bloc A 2 din Hune­ portante. tuaţii.