Page 25 - Drumul_socialismului_1984_10

6 DUMINICĂ, 7 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3

Realizările in agricultură — mmiCAL

la nivelul potenţialului comunei Perle si... perle Rezervaţii

JMINICA
(Urmare din pag. 1) sei de urmărire şi de con­ aşa fel îneît fiecare gos­ Dacă este adevărat că dia­ pînă Ia 20 cm. Forma ideală
;oală trol permanent din partea podărie să deţină şi să mantul este piatra preţioasă este, desigur, cea sferică. naturale din
aoVul familiei contracteze animale şi pro­ cea mai căutată in adîncurile Perla cea mai mare cunos­
rajt', patrie \ nînd acţiuni concrete in conducerii şi a specialişti­ pămîntului, perla este „gemă cută pînă în prezent este
satului scopul eliminării lor grab­ lor asupra modului cum duse la fondul de stat, să gemelor" din străfundurile a- „Perla Asiei*, care cîntăreşte judeţul nostru
a pentru toţi nice. Astfel, în agricultu­ îngrijitorii îşi fac datoria, contribuie la cel de auto- pelor. Fascinaţia pentru perie 2 400 grame şi este păstrată
a copiilor este veche, iar in jurul ei acum în seifurile unei bănci
ră, principala ramură a e- neacordării atenţiei cuve­ aprovizionare în profil te­ londoneze. Altele — cum ar
mituri.
a duminical (p.c.) conomiei comunei, deşi re­ nite pentru asigurarea fu­ ritorial. s-au născut se adevărate clasifica fi „Marea Cruce a Sudului**, Roiul de
nu
Perla
poate
1 : Universitatea zultatele au crescut în pe­ rajelor la nivelul produc­ printre „pietrele preţioase", care reprezintă o cruce cu şap­
va — Dinam o rioada analizată, ele nu ţiilor planificate. Comite­ în conferinţă au fost a- dar atracţia pe care a cxcr- te perle montate natural, gă­
•eşti bordate aspecte ale vieţii citat-o asupra bărbaţilor şi sită in 1886 în Australia, afla­
Germană : Itine- sînt la nivelul sarcinilor tele de partid şi birourile interne de organizaţie, mai ales a femeilor a pus-o tă în tezaurul coroanei bri­ Sa Grohot
citadinc — docu- stabilite, al potenţialului organizaţiilor de bază, co­ muncii politico-ideologice pe acelaşi plan cu diamantele, tanice — s-au bucurat însă de
ir comunei, nici în sectorul muniştii din cele două u- rubinele, safirele. o celebritate extraordinară.
coran pentru şi cultural-educative, sub- Unde se află scoicile care în anul 1979 a fost declarat
lici cooperatist, nici în cel in­ nităţi n-au acţionat cu con­ liniindu-se rolul acestora S-au plăsmuit multe legen­ produc perle ? In apele din rezervaţie geologică podul na­
le seri dividual. Şi aceasta — s-a secvenţă şi tărie pentru e- în mobilizarea comunişti­ de cu privire la originea aces­ vecinătatea Noii Guinee, Noii
trnal (p.c.) spus, cu tărie, în conferin­ liminarea neajunsurilor a- tor miraculoase produse ale Caledonii, Australiei, Sri Lan- tural de la Grohot. Această
rea României — lor, a tuturor locuitorilor mării... Potrivit unei poveşti kăi şi în Marea Roşie, dar şi rezervaţie geologică se află la
distanţă
14
km,
o
de
circa
iua petrolistului ţă — datorită faptului că mintite. comunei la realizarea sar­ orientale, perla ar reprezenta în alte părţi ale globului. „Pes­ spre nord-nord-vest de oraşul
artistic : „Nu se atît la C.A.P. Orăştioara Nici în ce priveşte reali­ cinilor economico-sociale şi unirea unei raze de lună cu cuitorii de perle** se scufun­ Brad, fiind situat la zona dc
un strop de apă de mare in
fără dragoste", de Sus, cît şi la C.A.P. dau, în vremuri îndepărtate,
ducţie a studiou- zarea sarcinilor în profil făcîndu-se propuneri me­ „pînteccle" unei scoici; la ve­ pînă la 20—25 metri în adîn- inflexiune a dealurilor care
„Defa" Berlin Ocolişu Mic, conducerile teritorial şi al celor ce re­ nite să ducă la întărirea chii greci, perlele erau con­ cul apelor de unde scoteau coboară dinspre Muntele Găi­
tis, un dans, un unităţilor, specialiştii, coo­ vin gospodarilor din satele activităţii în aceste do­ siderate lacrimi pietrificate şi scoicile care le procurau ve­ na spre depresiunea Zaran-
dului.
de dor... (color) peratorii n-au acţionat per­ comunei prin aplicarea erau închinate zeiţei dragos­ niturile pentru a trăi. Acum
irnal (p.c.). menii. tei. în toate timpurile şi civi­ pescuitul se face cu mijloace Din localitatea Bulzcştii de
manent cu simţ de răspun­ Programului unic, rezulta­ lizaţiile, perla s-a asociat cu Jos se ajunge la „Podul de la
LUNI dere, nu s-au mobilizat tele obţinute nu sînt în tă Aprobînd cu îndreptăţi­ ideea de puritate. moderne, iar determinarea per­ Grohot** urmînd firul văii Bul-
lei se face cu aparate rcont-
patriotică
mîndrie
Ho-
cînd a fost necesar la rea­ măsură să mulţumească De fapt, perla se naşte o da­ gen. zeştilor. După aproximativ 1
irnal (p.c.) lizarea în perioada optimă tărîrea Plenarei C. C. al tă cu pătrunderea unui mic Dar, deşi numărul perlelor km, Valea Bulzeştilor se în­
iitatea in econo- organul comunal de partid, P.C.R. privind realege­ corp străin in corpul unor este în creştere, deşi au apă­ gustează tot mai mult, în
a lucrărilor de însămînţa- factorii responsabili din rea tovarăşului Nicolae scoici care, pentru a se apă­ rut şi perlele „cultivate** (în albia pîrîului apar bolovani,
•i patriotice şi re, întreţinere şi recoltare cadrul consiliului popular, ra, secretă o substanţă ce a- urma intervenţiei directe a iar abrupturile formează ver-
ţionare Ceauşescu, la Congresul al coperă corpul străin; întărin- omului in procesul de „fabri- sanţi cu aspect de veritabile
rale ale soeia- a culturilor. în ce priveşte pe comuniştii din organi­ XIII-lea, în suprema func­ du-se, aceasta izolează „intru­ carc“ al acesteia), atracţia chei. Din încleştarea înverşu­
ui (color) ţie de secretar general al sul" din corpul scoicii. Fiind pentru aceste „lacrimi inglic- nată a apelor cu tăria stîn-
r folcloric (co- sectorul zootehnic, deşi zaţia comunală de partid. partidului, participanţii la rezultatul unui proces natu­ ţate“ nu a încetat. Atîta vre­ cilor a rezultat un un interesant
adevă­
monument
natural,
s-au efectuat o serie de Aşa că s-a cerut noului ral, perla are diverse dimen­ me cit va dura nostalgia pu­ rat pod.
in 600 de sc­ conferinţă au adoptat un siuni : poate fi rotundă sau rităţii şi atracţia pentru fru­
lucrări de modernizare în comitet ce va fi ales să cuprinzător plan de mă- .' cu reliefuri (perla barocă) şi museţe la oameni... Impresionantul pod săpat în
it tehnico-ştiin- calcare arc un portal înalt de
amîndouă unităţile, totuşi acţioneze cu mai mare fer­ suri menit să conducă la I poate atinge un diametru de S. N. circa 20 m, lungimea 8 m şi
irnal (p.c.) nu s-au obţinut producţii­ mitate şi răspundere în a- înfăptuirea sarcinilor ce le • lăţimea 5 m. îngustîndu-se în
aval, după zbuciumul zgomo­
le prevăzute, datorită lip­ cest domeniu, acţionînd în revin în continuare. tos în marmite si printre
Muzeul literar cleanţurile subterane de stîn-
eă. apele văii ies din nou la
Istoria, arhitectura şi litera­ de volume, începînd din se­ lumină, alergînd nedomolite
tura şi-au dat mina pentru a colul al Xll-lea, un număr de printre pereţii de stîncă ce
alcătui, în incinta unei mă­ 4 000 de manuscrise din Evul formează cheile Uibărestilor,
ŞTI I : 7,00 Ac- năstiri pragheze, un tezaur Mediu, documente referitoare un defileu Juner de circa 3 km.
in 60 de minute; cultural de o valoare inesti­ la creaţia a 1 800 oameni de Această rezervaţie geologică
programul sate- mabilă. Aici, în inima Pragăi, litere. In total, cinci milioane este mai puţin cunoscută, dar
Vlagazin dumini- piese de arhivă ilustrează evo­ este foarte interesantă prin
ine de actualităţi a fost amenajat Muzeul lite­ luţia- literaturii cehe din cele particularităţile sale morfolo­
; 11,50 Buletin raturii naţionale cehoslovace. mai vechi timpuri pînă in gice, prin frumuseţea peisagis­
12,00 De toate Nici o clipă Colecţiile sale cuprind 900 000 prezent. tică, prin dezvoltarea fenome­
i; 13,00 Radiojur- Participare numeroasă nelor carstice, prin flora şi
Dip înregistrări- vegetaţia calcofilă, favorizată
rei de muzică u- de răgaz atît dc natura petrografică a
Radiotelcviziunii ; La C.A.P. Ilia, Ioan Cion- Tot ei se ocupau, cu ate­ Enciclopedia iugoslavă solului, cît şi de condiţiile
imagazinul femei- ca, inginerul şef al coope­ lajele proprii, de transpor­ microclimatice.
Jnda veselă; 14,30 (Urmare din pag. 1) Vegetaţia acestor calcare
nuzică; 17,00 Al- rativei, a avut numai cu­ tul recoltei din cîmp. Pînă la sfîrşitul acestui an Elaborarea enciclopediei a prezintă un interes remarca­
nor; 17,’t, Publi- vinte de laudă la adresa „Omul potrivit la locul urmează să apară cel de-al bil prin asociaţiile compacte
1,00 Buletai de rel Popescu, inginerul şef elevilor claselor a Vl-a A potrivit" — aşa ne-a apă­ treilea volum al „Enciclope­ început in urmă cu cinci ani, de liliac spontan (de origine
Radioauditorium; al cooperativei, ne spunea: diei iugoslave". Concepută în la adunarea şi redactarea uria­ mediteraneană), care aici creş­
ijurnal; 20,15 Re­ şi a VH-a B, care, zilnic, rut Ştefan Herbei, şeful 6fi volume, această amplă lu­ şului material documentar te în voie, sălbatic, împodo­
tragerii Loto 2 ; — Vremea capricioasă sortează şi însilozează 10 secţiei de mecanizare de la crare va apărea in toate lim­ bind în timpul înfloririi, cu
>e marca scenă a din ultimele zile ne obli­ tone de cartofi. Ana Nan, bile naţionalităţilor din Iugo­ Iiind angajate institute şi per­ florile sate. colţurile albe de
0 Turneul melo- gă să acţionăm în aşa fel C.A.P. Burjuc, aflat me­ slavia. - ---- - ----- - • sonalităţi ştiinţifice iugoslave. stîncft.-
!,00 Radiojurnal ; Asinefta Mica, Emilia Flu- reu printre cei nouă me­ Podul natural de la Grohot
oramic sportiv ; îneît să nu depăşim epoca ieraş, toţi cei 69 coopera­ canizatori, coordonîndu-i, face pereche fenomenului car­
că de dans; 23,00 optimă de semănat. De a- urmărind atent calitatea
c ştiri; 23,30—5,00 ceea, folosim fiecare oră tori din brigada Bacea, Descoperiri arheologice stic dc Ia Ponoarcle, din Po­
muzical. bună de lucru. La arat şi prezenţi vineri dimineaţa lucrărilor executate. Ca dişul Mehedinţi.
pregătirea terenului se pe tarlaua „Sub vii", dă­ despre „meseriaşi clasa în Hadramout Prin importanţa ştiinţifică şi
deau zor cu recoltatul po­
una" ne-a vorbit la adre­
munceşte pînă noaptea tîr- rumbului. Ei îşi planifi­ sa lui Eugen Hane, losif frumuseţea sa, această rezer­
ziu. caseră ca pînă seara să Orşa, Teofil Suba, Virgil vaţie din Ţara Zarandului
dc
arheo­
In
La sediul C.A.P. Pişchinţi termine lucrarea de pe cele Todosin... logice cursul săpăturilor guverno- Arabice. Arheologii au scos constituie un punct pentru atrac­
deosebită,
atît
la iveală, de asemenea, ruine­
in
efectuate
cer­
ţie
am găsit, la ora prînzu- 19 ha cultivate. Şi s-au ţi­ ratul Hadramout, din R.D.P. le unor lăcaşuri de cultură,
iUMi IU *. Ah (Pa- lui, pe Aurica Baba, pre­ Tot în mijlocul oameni­ Yemen, au fost descoperite vase de bucătărie şi alte obi­ cetători, cît şi pentru turiştii
; posibila iubire — şedintele Unităţii, Elisabe- nut de cuvînt! lor, muncind alături de â monumente funerare, datate ecte de uz casnic, precum şi care străbat frumoasa zonă a
I (Arta); IIUNE- „Flux continuu * la lu­ am întîlnit-o şi pe Maria de specialişti cu 3 000 de ani scrieri in araba veche. Totoda­ judeţului nostru.
1
Nea Mărin miliar- ta Juraş, inginerul şef, bri­ tă, au fost obţinute date pri­
ern, sala A); Mica gadierul Aurel Drăgoi şi crările de pe „Dîmbu Sîr- Neculai, inginerul şef al înaintea erei noastre şi consi­ vind existenţa unor străvechi
(Modern, sala B); biuîui" a C.A.P. Sîrbi, C.A.P. Burjuc. Exemplul derate a fi cele mai vechi de sisteme de irigaţii in această Prof. MARCELA BALAZS,
mtinuă (Flacăra); alţii. în cîmp nu se lucra unde i-am întîlnit pe me­ de hărnicie pe care îl ofe­ acest gen din sudul Peninsulei regiune. Muzeul judeţean Deva
îeobişnuită (Arta); nimic deoarece — cum
.NI : Lovitură ful- ne-a spus preşedinta coo­ canizatorii Ion Sima, Va­ rea era urmat de mai mult
(Parîng); Yeti, perativei — pămîntul era lentin Dane — la pregătit de 200 cooperatori aflaţi la
ezilor (Unirea) ; teren — şi Viorel Crişan recoltatul porumbului în
la Marea Neagră prea moale. A plouat oare „Culesul viilor" — Autorul pie­ DEZLEGAREA CAREULUI
I-II (7 Noiembrie); mai mult în Pişchinţi ca — la semănat grîu (pentru brigăzile Burjuc, Glodghi- LA CULES sei corale „La cules de vii" ; APARUT iN ZIARUL NR. 8344;
• întoarcerea Vla- la Vaidei ? Nu, dar nu acesta din urmă 14 ha în­ leşti, Tisa şi Tătărăşti. 11) A scris libretul operetei
1) Bratu — Desen; 2) Ro-
'’ultural) } VUL- s-au luat măsuri pentru sămânţate zilnic reprezin­ Asemenea aspecte de ORIZONTAL ; 1) Se culeg „Bob de aur". maştanu — U; 3) Amică —
iezul fierbinte al toamna... — ...in roabă i ; 2) N — Ham; 4) Tan — Radie­
;eafărul); LONEA: mobilizarea cooperatorilor tă... norma obişnuită !). în muncă susţinută, de anga­ Scriitor german (Bruno), au­ VERTICAL : 1) Strinsul agu­ ra; 5) Inaş — Lan — Ir; 6) A
/or zice (Mine- la muncă. La C.A.P. aceeaşi unitate, la brigada jare plenară am mai întîl­ torul romanului „Culegătorii ridei; 2) Cules toamna din — Tinăr — Moa; 7) Ni — Re
'NOASA: Revanşa Pişchinţi trebuie grăbită şi nit şi la C.A.P. Zam, Săl- de bumbac" — Folosită la cu­ podgorii — Fiecare-şi are cu­ — Atent; 8) Uva — An — Od
:sc); URICANI : Valea Lungă se recolta civa şi Gurasada. les; 3) A scris versurile inti­ lesul său autumnal; 3) La cu­ — O; 9) Eră — Optică; 10)
^ Tipperary (Re- însămînţarea griului, lu­ tulate „După mure" — Ii a- les iese din pămînt; l) Scoa­ Planetă — Tor; ll) Labora­
BRAD: Să mori crarea fiind mult rămasă porumbul, lucrare la care parţine poezia „Culesul viilor"; se din etuvă ! — Localitate toare.
dragoste de via- în urmă. participau 44 cooperatori. MIRCEA DIACONU 4) La temă ! — Prim-solisto în Austria; 5) A scris un
;a roşie); GURA- autumnale la concertul... stre­ „Cîntee dc recoltă" — Desă- MAT ÎN 3 MUTĂRI
S-a întîmplat lîn- şinilor — Nume feminin; 5) vîrşit prin... definiţie; 6) Co­
(Minerul); ORAŞ- Infinitiv al toamnelor ploioaso boară de la munte ! — ...Şl Controlul poziţiei
ce vor zice (Pa- (chiar şl la cules) — De la merg la cules; 7) Adunate de Alb: Ra 2, Da6, Cc2, Nf7.
aterina Teodoroiu CÎND LIPSEŞTE un cules la altul; 6) Sînt în jos ! — Sol amestecat 1 — Cu­ Negru: Rc5, peG.
GEOAGIU-BAl : Reparaţiile - Ia timp meniu ! — Adunat... — ...din leasă în cele din urmă !; 8) SOLUŢIA PROBLEMEI
ori start (Casa SPIRITUL* recoltă I; 7) Nume masculin Localitate în U.R.S.S. — La DIN ZIARUL NR. 8344 t
:ă); HAŢEG: Un GOSPODĂRESC — La cules ! — Munţi în Pa­ adunat !... — ...se culeg toam­ 1. Ta6 — a5 Re6 : d«
la Paris (Dacia); (Urmare din pag. 1) se de schimb. Sîntem con­ kistan; 8) Pe peron i — Bu­ na; 9) Plin de fire — Autorul 2. e7 — c8 T ! RdG — c6
feti, omul zăpezi- ştienţi de marile răspun­ Surprinde faptul că de chet autumnal cules din roa- povestirii „O recoltă nemai­ 3. Te8 — cG mat
,AN: Galax (Casa sarul de piese de schimb deri ce ne revin în vede­ pomenită" ; 10) Culeasă — Ar­ 1.......................RcG — l'G
ă); SIMERIA: Să rea efectuării la timp şi multă vreme gospodarii co­ da viilor; 9) Dato cu mujdei... bust; 11) A scris libretul co­ 2. e7 — c8 N ! ! RfG — 06
t din dragoste de pentru toate secţiile de munei Pui nu sesizează şi — ...şi plină de grăsime; 10) mediei muzicale „Toamna se 3. Th7 — hG mat
Mureşul); ILIA: bază ale combinatului, pen­ de bună calitate a tuturor nu intervin pentru a curma Compozitor flamand (1532— culeg roadele". 1. . . . . . R e G — d 7
DICŢIONAR; PAB, ISS, 1LI.
şi revoluţia (Lu- tru toate utilajele, pe ca­ categoriilor de reparaţii. 2 . e 7 — c » D + R d 7 : d 8
1HELARI: Fructe tegorii de reparaţii: curen­ Ele garantează şi condi­ imaginea neplăcută oferită 1594), unul din marii maeştri s a u R d 7 : e 8
o (Minerul). de cîrdurile de orătănii ai Renaşterii, autorul corului VASILE MOLODEŢ 3 . D e 8 — g 6 s a u T a 3 — a 8 m a t
te, mijlocii, capitale. Cu- ţionează îndeplinirea ritmi­ caPe zilnic mişună în ju­
noscînd bine necesarul de că a planului de produc­
piese de schimb le putem ţie. Prin urmare şi colec­
comanda sau produce din tivul uzinei nr. 5 este an­
vreme. De altfel, vreau să grenat alături de furnalişti
precizez că pentru 1985 şi oţelari, laminatori şi
probabil pentru toate comenzile pentru pie­ cocsari în vederea reali­ rul consiliului popular, că­
ocW, nDrie, 1981 ;
■himbâtoare şi în sele necesare reparaţiilor zării exemplare a planu­ minului cultural, dispen­
răcire, cu cerul sînt lansate în lucru. Pen­ lui de producţie, pentru a sarului uman şi blocurilor
noros. Vor cădea tru 1986 comenzile sînt cinsti cu noi 'şi tot mai din centrul civic. De ase­
care vor avea şi
de aversă, însoţite gata întocmite, iar pentru mari împliniri apropiatul menea, în ton cu această
ri de descărcări 1987 lucrăm la proiectele forum al comuniştilor ro­ imagine este şi starea dis­
Izolat grindină. privind necesarul de pie­ mâni. pensarului uman, unde,
/ sufla slab pînă
it cu intensificări graţie igrasiei, au început
, pînă la 60 kra/n să crească bureţi pe... pe­
apoi din vest. DE LA MILIŢIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA reţi. Aflîndu-ne în plin se­
urile minime vor
.se între 9 şi 14 Posesorul autoturismului doara, este rugat să se zon de recoltare, cei ce
f cele maxime în- Dacia 1 300, de culoare prezinte la Miliţia munici­ răspund de starea clădirii
22 grade. Izolat roşie, care în noaptea de piului Hunedoara, întrucît sînt invitaţi la cules, dar
e ceaţă dimineaţa, şi la măsuri grabnice pen­
og de serviciu : 10/11 septembrie 1984 a la locul de staţionare s-au
.ţ uri ga). fost parcat în str. Mureşu­ găsit unele documente im­ tru eradicarea acestei si­
lui, bloc A 2 din Hune­ portante. tuaţii.