Page 27 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 27
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
Duminică — o zi în care s-a lucrat
din plin, pe urs front larg
Duminică a fost o zi în terenului, mecanizatorii do coltatul porumbului de pe
care s-a lucrat din plin la la C.A.P. Măr ti neşti a- o suprafaţă de 40 de hec
semănat şi la strîngerea veau concentrate toate for tare, care urmează să fie
recoltei de pe ogoarele ţele. La semănatul griului însămînţată cu grîu. Rste
Complexului de îngrăşare au lucrat eu spor tracto locul să amintim că şi du
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C a tineretului bovin Orăş- riştii Ilie Dragomir şi Vio- minică, aproape 1 600 lu
crători de la aceeaşi în
Combinerii
tic.
Dur
Petru
rel Solomon, în timp ce
şi Vasile Dumitru au fost Gheorghe Coman, Augus- treprindere au lucrat la
fisurai prezenţi la recoltatul po tin Pop, Teofil Rădulescu, strînsul porumbului de pe
rumbului, iar Victor Hrin- Viorel Iezan Şi Gheorghe 30 ha la C.A.P. Orăştie.
ciuc şi Florea Vişan au fi Goci au arat noi suprafeţe La C.A.P. Dine, dumini
nalizat strîngerea trifoiului destinate însămînţărilor de că s-a lucrat cu randament
Anul XXXVI, nr. 8 369 MARŢI, 9 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani pentru sămînţă, Ştefan De- toamnă. Inginerul şef al mai scăzut, lucrul în cîmp
teşan a lucrat la semănat. C.A.P., Dumitru Petre, era începînd cu întîrziere, de
Ceilalţi tractorişti din sec mulţumit de calitatea lu oarece nici conducerea u-
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI ţie au acţionat la efectua crării, spunîndu-ne că se nităţii, în frunte cu pre
şedintele Aurel Găulea, nu
asigură o densitate de 600
rea
şi
pregăti
arăturilor
rea a 50 de hectare desti boabe germinabile la mp. se implică suficient în ac
nate însămînţării. Asisten în vederea urgentării în tivitatea din campanie.
AlL XISI-LEI i AL 1 P . C . R . - Î N DEZBATEREA ţa tehnică în cîmp a fost sămînţărilor la această u- Tractoristul Octavian Bo-
asigurată de Dumitru Dan. nitate, ieri, pînă la venirea tescu nu a fost prezent la
în tarlaua „Dealul Bu ploii, peste 500 oameni ai semănat, iar în locul lui
OAMENILOR MUNCII jorului", după ce sîmbătă muncii mecanică la Orăştie, în N. TIRCOB
de
întreprinde
noaptea lucraseră la lumi
rea
na farurilor pînă aproape frunte cu directorul Mir-
la ziuă pentru pregătirea cea Rotea, au lucrat la re (Continuare în pag. a 2-a)
Ridicarea calităţii vieţii— Toţi locuitorii satelor — îti cîmp, acolo unde
pe baza perfecţionării tuturor se strîng roadele toamnei şi se pun
domeniilor economico-sociaSe bazele producţiei anului viitor
Ica
— Cum aţi prganizat re
Una dintre sarcinile de fecţiona însă activitatea în prioritate a celor solicitate coltarea cartofilor ? — 1-atn du-se Ileana Grozoni, Brăila, pînă acum de C.A.P. Ostrov
Paraschiva
la
tone.
Bojin,
ridieîndu-se
1000
bază ale dezvoltării econo- acest domeniu al desface mai intens, dar şi la creş întrebat pe tovarăşul Cor Nesuca Matoşoi, Marin Voi- Duminică şi-au ridicat să-
mico-sociale în cincinalul rii mărfurilor, unităţile e- terea calităţii prestaţiilor — nel Lepădătoni, preşedin coni, Vasile Crişan, Olivia mînţa repartizată C.A.P.
1986—1990 o constituie conomice producătoare vor cerinţe prevăzute în docu tele C.A.P. Ostrov. Opric, Rodica Lepădătoni, Hărău, Gurasada, Deva,
creşterea veniturilor popu trebui să aprofundeze stu mentul dezbătut. — Unitatea noastră li Viorica Ştef o ni ş.a. Peşteana, Brad, Peştişu
laţiei ca rezultat al sporirii diul cererii de consum, să Silvia Mocanu i In noul Cartofii strînşi cu grijă, Mic, Rapoltu Mare şi Sîn-
venitului naţional şi a pro prospecteze mai bine ce cartier Micro II îşi desfă vrează cartofi de sămînţă sortaţi după mărime sînt tămărie-Orlea. Activitatea
ductivităţii muncii. Pe mar rinţele pieţei, deoarece şoară activitatea, în spaţii unui mare număr de coo puşi în saci. Recolta este de preluare a fost bine or
ginea acestui obiectiv, cu mai este necesară, pe alo moderne, dotate corespun perative din judeţ; de a- apoi încărcată în căruţe şi ganizată şi coordonată,
prins în Proiectul de Di curi, schimbarea opticii zător, unităţi comerciale şi ceea am lăsat tuberculii să adusă în incinta Unităţii, astfel că nu s-a aşteptat
rective ale Congresului al privind coloritul şi mode meşteşugăreşti. Trebuie să se maturizeze bine. Dar unde sînt depozitaţi sub şo mult la încărcat, iar mij
XlII-lea al Partidului Co lele bunurilor industriale pretindem lucrătorilor co încă din prima zi de lucru loacele de transport ale
munist Român, am realizat, produse de acestea. merciali şi meşteşugarilor în cîmp au intrat în func pron. I.T.S.A.I.A., I.T.A., S.M.A.,
la Orăştie, o masă rotundă India Miclăuş: Am stu un comportament civilizat, ţiune cele trei combine de De la locul de depozi etc. au plecat în coloană
la care au participat ce diat cu atenţie Proiectul de solicitudine, calitate. In soos cartofi, conduse de tare, recolta este încărcată spre destinaţie.
tăţeni ai oraşului. Le dăm Directive ale Congresului tr-un cuvin t, servicii pe Cornel Niculescu. Dumitru cu IFRON-ul condus de
cuvin tul: al XlII-lea al partidului cu măsura condiţiilor create. Bogdan şi Ioan Brăila, ca Ştefan Lucaci în mijloa Se lucrează intens la re
Elena Ştef : Se prevede privire la dezvoltarea eco- Ioan Andreşoiu : Zestrea şl eele două pluguri cu cele de transport ce o duc coltarea cartofilor şl la
în proiectul de Directive nomico-socială a ţării în edilitară a ţării se va !m- morişcă cu care muncesc la alte cooperative agrico C.A.P. Clopotiva, procluc-
ca în viitorul cincinal vo cincinalul 1986—1990 şi Axente Dumuleseu şi Ioan le din judeţ pentru a fi
lumul desfacerilor de măr orientările de perspectivă ESTERA ŞINA Opric. Am avut zi de zi la semănată în primăvară. TRAIAN BONDOR
furi cu amănuntul prin pînă tn anul 2000. O creş lucru peste 200 de oameni Duminică au fost expedia
comerţul socialist să creas tere accentuată vor avea [Continuare în pag. a 2-a) care au făcut şi fac trea te încă 200 tone cartofi de
că cu 9—10 la sută faţă de prestările de servicii al că bă foarte bună, remareîn- sămînţă, cantitatea livrată (Continuare in pag. a 2-a)
1985. Consider că este o ror volum va fi, în anul
creştere ce va evolua nor 1990, cu 68—76 la sută
mal, pornind de la volu mai mare decit în 1985.
mul actual al desfacerii In sfera serviciilor, meş
mărfurilor de toate cate teşugarii din oraşul nos
goriile, cît şi de la preve tru ocupă o pondere im
derea extinderii formei de portantă. Consider că noj,
retribuţie în acord global, cetăţenii, cei care apelăm
care leagă veniturile fiecă frecvent la serviciile a-
ruia de rezultatele con cestor unităţi, avem datoria
crete obţinute în producţie patriotică de a contribui
şi deci asigură creşterea prin sugestii şi propuneri
veniturilor ca rezultat al la diversificarea activită
muncii. Pentru a se per ţilor şi la dezvoltarea cu
Cum s-a născut o chemare
la întrecere pentru mai mult
minereu cu conţinut ridicat
Lucrările conferinţei pen tone de minereu, aprecia
intens
me
pregătirea
Ritm
la
Uiu
C.A.P.
şi
tru. dare de seamă şi ale comunistul Constantin Bo- canizatorii Ioan Adam efectuarea arăturilor se aflau cu terenurilor pe tarlalele „Planii mare“, de unde Mori. Duminică, schim
Mitucă
pe
tarlaua
lucrind
tractoarele
şl
Petru
in
geri a organizaţiei de tici. Am discutat şi ne-am buri prelungite, au pregătit terenul pentru semănatul griului. Foto N. GHEORGHIU
partid a sectorului Musa- angajat să întărim ordinea
riu I, din cadrul I. M. şi disciplina în raion şi să
Barza, au fost străbătute intîmpinăm Congresul al masei lemnoase —
de un puternic spirit anali- XlII-lea cu o însemnată de- Valorificarea mai bună a
Conferinţe de dări de seamă şi alegeri miezul activităţii forestierilor
în organizaţiile de partid
In întîmpinarea marelui să-şi depăşească prevede muncii din unitatea noas lemnoasă a fost valorifi
forum al comuniştilor, ee] rile şi la ceilalţi indicatori, tră sînt hotărîţi să acţio cată superior iar restul de
tic, autocritic şi de anga păşire de plan atît la mi de-al XlII-lea Congres al
jare, reliefînd astfel dorin nereu, cît şi la conţinutul partidului, colectivul Uni să livreze la export pro neze cu mai multă efi numai 13,66 la sută este
ţa unanimă a comuniştilor de metal în minereu, suc tăţii forestiere de exploa duse în plus în valoare de cienţă în exploatarea au lemnul de foc.
de aiei — şi, prin ei, a ces eu care dorim să în tare şi transport Orăştie Fizic, pe perioada oare
tuturor minerilor din sec tărim realegerea tovarăşu îşi conjugă eforturile pen a trecut din acest an, fo
tor — de a munci mai or lui Nicolae CeauşeSeu în tru realizarea şi depăşirea restierii au obţinut canti
donat şi mai bine, de a funcţia de secretar gene indicatorilor de plan, pen tăţi suplimentare la urmă
recupera restanţele la pro ral al partidului". tru a da cît mai multă rod toarele sortimente : buşteni
ducţia de metal în concen Comuniştii care au luat nicie activităţii desfăşu de fag — 200 mc, lemn
trate, întîmpinînd astfel cuvîntul în continuare, în rate. 5 500 000 lei. Pe viitor, rului verde al ţării şi în construcţii rurale — .1 969
Congresul al XlII-lea al tre care Petru Armie, A- mc, lobde pentru P.F.L. —
vram Stingă, Nicolae Mi- — Pe primele 9 luni ale eunoscînd din Proiectul de prelucrarea superioară a 4 300 mc, lobde industria
partidului eu realizări cît
hăilă, s-au referit la une anului — ne'declară Moise Directive ale Congresului masei lemnoase. le tananţi — 1 200 mc, man
ma'i bune în producţie. le rezultate bune obţinute, Săuchia, inginerul şef al al XlII-lea al partidului — Intr-adevăr, indicele de gal — 15 tone şi altele.
„Deşi raionul Măgura a dat insă au subliniat mai ales unităţii — colectivul nos că în faţa industriei de ex utilizare a lemnului mă Aceste cifre exprimă, în
în plus o cantitate însem greutăţile şi neajunsurile tru de muncă a reuşit să ploatare şi prelucrare a soară calitatea munci] fi primul rîhd, hărnicia fores-
nată de minereu, precum şi din activitatea sectorului, obţină o producţie marfă
metal în concentrate supli au c e r u t e a nou] comitet lemnului stă sarcina prio nale a forestierilor. Pe 9 MARIN NEGOITĂ
mentar, numărul mare de DUMITRU GHEONEA suplimentară de 8 milioa ritară de valorificare mai luni din 1984 acest indice
absenţe ne-au diminuat ne lei şi o producţie netă bună a masei lemnoase, este de 86,34 la sută, ceea
realizările cu aproape 2 500 (Continuare in pag. a 4-a) peste j>lan de 2 500 000 lei, comuniştii, toţi oamenii ce înseamnă că aU<* masă (Continuare in pag. a 2-a)
