Page 31 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 31
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI
AL XIII-LEA AL P. C. R. - ÎN DEZBATEREA
OAMENILOR MUNCII
SCRISORI DE LA CITITORI! ZIARULUI
Pâmîniyl poale sâ dea înstruirea-bazafă
roade mai bogate pe o reală educaţie
revoluţionară
Cooperativa agricolă de a asigura materia primă *
producţie din satul Tîmpa, necesară industriei. In substanţa de gîndire
Anul XXXVI, nr. 8 370 MIERCURI, 10 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani comuna Băcia, a realizat Cooperativa noastră dis pe care o încorporează
în acest an producţii mari pune de pămînt bun, are Proiectul de Directive ale
la culturile de cereale pă- cooperatori şi mecanizatori Congresului al -XHI-lea al
ioase — 4 002 kg la ha la harnici, pricepuţi. De-a P.C.R. cu privire la dez
orz şi 4 005 kg la ha la lungul ultimelor decenii — voltarea eeohomico-sQcinlă
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA grîu —• depăşindu-şi sarci şi mai • ales în . perioada a României în cincinalul
nile stabilite. trecută de la Congresul al 1986—1990 şi orientările de
Studiind cu multă aten IX-lea al partidului, pe perspectivă pînâ în anul
ţie şi interes Proiectul de drept şi eu mîndrie numi 2000 pot fi definrtg ros
Acum, toate forţele satelor Directive ale al Congresului tă ,.E p o c a Nicolae învăţămîntului în pregăti
turile
inconfundabilc
de
Ceauşescu",
am
obţinut
Xlll-lea
partidului
al
am înţeles că agricultura producţii vegetale şi ani rea forţei de muncă. Ca
la recoltat şi semănat! românească a făcut, parti punem de o sistemă boga principal factor de culturii
male tot mai mari. Dis
prin
civilizaţie,
şcoala
este
grija
permanentă
a
şi
dului, paşi importanţi îh tă şi diversă de maşini şi chemată să contribuie cu
Deşi ploile căzute . în. germinativ şi, după ce i ha trifoliene. semănate în direcţia dotării tehnice, utilaje. Folosim tehnologii răspundere la formai ea
ultima vreme au îngreunat s-a acordat arăturii răgazul cultură ascunsă. Au parti sporirea producţiei vegeta moderne, primim cantităţi omului nou cu un . bogat
activitatea clin cîmp, în necesar pentru odihnă, s-a cipat la coasă, peste 200 le şl animaliere. Am înţe mari de îngrăşăminte chi bagaj de cunoştinţe şi de
majoritatea unităţilor agri trecut la semănatul griu oameni din sat. Din pă les că ' viitoarea etapă a mice şi insectofungicido. prinderi de muncă. Atit
cole din Consiliul unic' lui. „Pentru a recupera cate ploaia a împiedicat operei de făurire a socie Iată doar eîteva dintre mo prin orele de curs cît şi
agroindustrial Simeria se rămînerea. în urmă, sub transportul furajelor din tăţii socialiste multilateral tivele ce mă determină, să prin activităţile extraşco-
acţionează cu răspundere, linia inginerul şef, am or cîmp. Aşa că este necesar dezvoltate — cincinalul afirirţ că âVcm toate con lare, noi, cadrele didactice
profitîndu-se de orice oră ganizat schimburi pre ca, imediat ce fînul vr. fi 1986—1990 —, agricultura diţiile să realizăm preve
bună de lucru la recoltat, lungite la arat şi pregă uscat, să fie transportat trebuie să producă mai derile Proiectului de Di- Prof. MARIOARA SECOŞAN,
pregătitul patului germina titul terenului, lucrare pe şi pus la adăpost. multe cereale • şi plante DOINA VRĂBIESCU, director adjunct
tiv şi însămînţat. care o execută, în flux, Bine se acţionează, şî în tehnice, mai mult lapte, inginer şef cu munca educativă,
La C.A.P. Rapoltu Mare. grădina ele legume a uni carne ş.a., pentru a satis la C.A.P. Tîmpa Şcoala generală nr. 4 Deva
mecanizatorii Francisc Acs tăţii unde acum se recol face în întregime nevoile
şi Ion Bălos au scos din C.U.A.S.C. SIMERIA tează rădăcinoasele. Zilnic, de consum ale populaţiei. (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
pămînt, cu ajutorul maşini numeroşi cooperatori parti
lor de recoltat, cartofii de cipă la strînsul acestora,
pe toate cele 50 ha culti mecanizatorii Ion Mert, 'reuşindu-se. — arăta ingi
vate, iar cooperatorii, coor Titus Şerban, Ion Filimon, nerul Viorel Cornea, şeful
donaţi de brigadierul Ionel Adam Ioniţă şi Nicolac fermei legumicole — să se
Danciu au fost prezenţi Gligor. Sînt mecanizatori recolteze şi să se livreze
zilnic în cîmp, ia strînsul cu multă experienţă, tre morcovi, pătrunjel, ţelină
tuberculilor, sortatul şi cuţi prin numeroase cam şi păstîrnac de pe mai
transportul lor. Semnifica panii. Nu numai că ei rca_ mult de 10 ha.
tiv este faptul că trans lizează ritmuri bune de A început şi recoltatul
portul din cîmp al carto lucru în zilele eînd se află sfeclei de zahăr. Datorită
filor sc efectuează cu a- cu utilajele în cîmp, dar terenului greu, acesta se
telajclc proprii ale mem execută şi lucrări de cali efectuează, deocamdată,
brilor cooperatori, zilnic tate, pregătind terenul gră- manual, dar imediat ce
— preciza Cornel Tărăpoan- dinăreşte. Astfel, pînă la solul va permite, vor fi
că, inginerul şef al unită această oră, din cele 150 introduse utilajele de diz-
ţii — fiind mobilizate peste. ha destinate griului avem locat, care vor asigura r
50 de atelaje la transport, pregătite 100 ha. Din a- muri bune de .lucru.
aşa că, în cel mult două cestea, mecanizatorul Ro- Şi la C.A.P. Tîmpa î
zile, întreg terenul va fi mulus Toader, specialistul coltatul cartofilor este fi
eliberat, iar cartofii puşi nostru la însămînţări de nalizat pe întreaga supra
la loc sigur. păioâse, a pus sămînţa sub faţă de 35 ha S-a obţinut
Pe măsură ce terenul a brazdă pe mal mult de în acest an o recoltă bună
fost eliberat s-a intrat 60 ha". — aflăm' da la Doina Vr">-
cu plugurile şi discurile Printr-o largă mobilizare, bicscu, inginerul şef al uni
la arat, pregătitul patului s-a reuşit recoltarea a 30 tăţii — depăşindu-se pro
ducţia medie planificată
cu 6 tone la hectar. Un
merit în recoltatul la timp
MIRCEA LEPÂDATU
Fabrica de incăl(ăininlc Hunedoara. I.a maşina de cusut feţe coloane, lucrează .şi
muncitoarea Silvia Horgea, care se remarcă prin bune rezultate in muncă.
(Continuare in pag. a 3-a)
Contribuţii importante la asigurarea aprovizionării
cu materiale recuperate a furnalelor
recuperare şi valorificare a refolosirii resurselor mate angajat să realizăm' în’ plus
materialelor refolosibile pe riale, creşterii pe această faţă de plan pîhă la Con
care le sortăm şi le livrăm bază a gradului de valori gresul-al XIH-lea al parti
oţelăriilor combinatului ficare superioară a bazei dului 1 500 torie mate
C.A.P, Orăştie, ferma legumicola. Sc acţionează intens nostru, "• altor şase unităţi proprii de resurse disponi rial pregătit.
pentru recoltarea roadelor toamnei. economice din ţară. Lunar bile. Care sînt acest» rea —■ Cine sînt fruntaşii sec.
Zi di- zi, pe platforma intră pe poarta secţiei lizări ? La fier tocat şi şar ţ ici ?
Secţiei de prelucrare a peste 18 000 tone materia jat planul „la zi " este de — Muncitorii Ioan Po-
resturilor metalice, între le, din care 16 000 tone păşit cu 2 015 tone, la pescu, Ioan Verestoi, Ioan
ţinere şi reparaţii Simeria, sînt furnizate topitoriilor. scoarţă pregătită cu ap"oa- Schneider, Elena Birtom,
a Combinatului siderurgic De cele meii multe ori a- pe 5 000 tone, la fontă pre Virgil Bota, Francisc Sal-
Hunedoara, sc desfăşoară o ceste resturi metalice nu gătită cu 318 tone, la meta teliehi, Ioan Telman, Vio
activitate fructuoasă, obţi- sînt sortate, ceea ce ne le neferoase cu 70 de tone, rica Stanciu, Petru Dra-
nîndu-se realizări supli îngreunează munca, in- s-au recuperat prin. efort go.s, Ioan Trufaş, Ioan
mentare sarcinilor de plan, fluenţînd şi asupra reali propriu din materialele li Seflea, Livia Voînea şi al
pe care colectivul de aici zărilor. în aceste condi vrate 12 tone de cupru' ţii, oameni care-şi dau tot
este hotărît să le majoreze' ţii, ne străduim să pre 5 tone plumb, 91 tone alu interesul pentru realizarea
tot mai mult în cinstea gătim zi de zi metale miniu, 3 tone alamă şi 37 ritmică a planului.
Congresului al Xlll-lea al cît mai bine sortate, să tone oţel aliat, secţia în-
partidului. Subinginerul răspundem cerinţelor im registrind 92 300 lei benefi Rezultatele obţinute sînt
Marin Tot, mecanicul şef puse. cii suplimentare şi 5 100 000 convingătoare. Aşa cum
al secţiei, s-a referit pe Realizările pe cele nouă lei economii" la costurile remarca tovarăşul Ioan
larg la preocupările celor' luni trecute din acest an, de producţie. Boldor, secretar adjunct
275 de oameni ai muncii, pe care ni le-a făcut cu — Răspund de dirijarea al comitetului de partid al
din care o treime sînt co noscute economista Doina vagoanelor cu materiale la secţiei, prevederile proiec
munişti, la contribuţia lea Iordache, de la serviciul fronturile de lucru, în tului de Directive, pe de
la asigurarea ritmică a producţie al secţiei, eviden funcţie de încărcătura lor plin realiste şi riguros fun
„hranei" furnalelor din ţiază faptul că eforturile — arăta muncitorul pregă damentate, orientează şi
Hunedoara. lucrătorilor sînt orientate titor de şarje Lazăr Va- eforturile colectivului din
— Misiunea noastră nu eu claritate spre îndepli siu, preşedintele comitetu Simeria spre realizarea
C.A.P. Rtu de Mori. Combinatoriii minuit de mecanizato unor producţii superioare,
rul Aurel DălLnescu dislocă tuberculii de pe ultimele su- este tocmai uşoară — spu nirea sarcinilor trasate de. lui sindical al secţiei. To
prareţe cultivate cu cartofi. Pe tarlaua „Acaţ", inginerul nea interlocutorul. Preluăm partid, personal de tova tul se face calculat, gîn- obţinute în condiţii de efi
1
şer Pas cu Iii că împreună cu mecanizatorul I.iviu Diîlinescu diferite metale de la în răşul ' Nicolac Ceauşescu,. cienţă tot mai ridicată. •
pregătesc încheierea recoltatului cu maximă eficienţă. dit. Oamenii sînt «harnici,
treprinderile judeţene de în domeniul recuperării şi muncesc eu nădejde. Ne-atn LIVIU BRAICA
