Page 32 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 32
p nq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 37(
în pregătirea Congresului al XlII-lea al P.C.R.
15.00 Tclc
C o n f e r i n ţ e d e d a r e d e s e a m ă ş i a l e g e r i î n o r g a n i z a ţ i i l e d e p a r t i d 15.30 Emi
15,05 Ciul
mag
lor)
16.30 Inel
lui.
- 20,00 Tele
Tendinţă firească spre mai bine „Putem produce 20.20 Acti
lor)
mic.
colă
Dacă întreprinderea me- rea tovarăşului Nicolae nul de partid nou ales, de muncitorilor din cadrul 20,33 Selc
lui
canică Orăştie înregistrea Ceauşescu, la cel de al a se mobiliza mai energic întreprinderii de a se or mai mult, mai »Tc
ză de eîţiva ani rezultate XlII-lea Congres, în func în producţie, pentru înde ganiza mai bine la lucru, patr
ţia a
deosebite în producţie, de- ţia supremă de secretar plinirea sarcinilor de plan de a întări ordinea şi dis 20,45 Mar.
păşindu-şi constant preve general al partidului". şi situarea întregii activi ciplina în scopul creşterii eficient" part
derile de plan şi consoli- „Gîndind şi scţionînd ast tăţi la un nivel superior mai accentuate a producti ritm
dîndu-şi un colectiv în con fel — s-a desprins o altă de calitate şi eficienţă. vităţii şi ridicării calităţii 21.00 Tele
„Dos
ţinu/* afirmare, acesta este trăsătură esenţială a confe „Va trebui să muncim producţiei, de a intensifica Comuniştii de la între morilor de ciment. Acestea „Em
în principal meritul puter rinţei —, vom consolida colectiv, să ne subordonăm pregătirile de iarnă ale prinderea pentru lianţi sînt două principale căi ră 1
nicei sale organizaţii de succesele de pînă acum, ob mai hotărît activitatea or întregii activităţi produc Deva, reuniţi în conferinţa de creştere a producţiei şi duc(
mex
partid, al comuniştilor, care ţinute sub îndrumarea ne ganizatorică şi de propa tive. pentru dare de seamă şi îmbunătăţire a calităţii pro 22.20 Tele
s-au aflat permanent în mijlocită a secretarului ge gandă problemelor produc Conştienţi de evoluţia alegeri, şi-au exprimat de dusului fabricat". Comuniş lor)
fruntea tuturor acţiunilor neral al partidului, ne vom ţiei — spunea Maria extrem de puternică a în plina adeziune la Hotărî tii Petru Faur, Ioan Car- 22.30 Inch
întreprinse, în miezul pro crea condiţiile abordării Munteanu —, să veghem treprinderii în ultimii 4—5 rea Plenarei C. C. al P.C.R. lui.
blemelor producţiei, consti cu optimism şi încredere a cu grijă la educarea omu ani, de necesitatea dezvol culea şi Gavril Coţa au
tuind elemente dinamiza sarcinilor şi orientărilor lui nou, la ridicarea nive tării ei în continuare, cei cu privire la realegerea pus accentul pe activitatea
toare în întreaga activitate din Proiectul de Directive lului de conştiinţă politică care au luat cuvîntul au t o v a r ă ş u l u i Nicolae de revizii şi reparaţii, de
a unităţii. Darea de s-amâ ale Congresului al XlII-lea şi profesională". relevat cu justeţe că sînt Ceauşescu în funcţia de recuperare, reccndiţionare
prezentată în conferinţa al partidului pe care ni le „întreprinderea se află în măsură să depăşească secretar general al parti şi refolosire a pieselor de BUCUR
de dare de seamă şi ale însuşim şi le aprobăm în în plin proces de extinde greutăţile cu care se mai dului la cel de al XlII- schimb şi subansamblelor, programu
geri a organizaţiei. de totalitate ". re şi modernizare — rele confruntă în producţie, să lea Congres. Cei 126 de a diverselor materiale uti La ordine
partid din întreprindere a Participanţii la dezbateri va Mircea Lugojan. Avem îndeplinească integral sar delegaţi prezenţi la acest lizate. Marin Iorga a pro tură; 7,00 .
Urmind
evidenţiat succint activita — între care Nicolae Cîn- datoria patriotică să diri cinile acestui an şi să le deosebit de important eve pus studierea posibilităţi şului Ni
tea desfăşurată de comite dea, Ion Munteanu, Lazăr jăm zi de zi, cu maximă pregătească temeinic pe niment din viaţa organiza lor de acoperire a liniilor Congresul
tul de partid de la alege Ognean, Nicolae Timaru, răspundere acest proces, cele din 1985. „Rezultate ţiei de partid au făcut o C.F.U. şi de extindere a faptele m
8,00 Rcv
rile de acum doi ani şi Ion Călinescu — au vorbit să ne înscriem cît mai le bune de pînă acum nu analiză responsabilă a ac magaziei de saci. Interven Curierul
jumătate şi pînă în prezent, cu plăcere şi mulţumire temeinic, de pe acum, pe trebuie să ne conducă la tivităţii desfăşurate în ul Duletin d
rezultatele obţinute, a punc despre rezultatele bune ob direcţiile prevăzute în Pro automulţumire, arăta Mir timii doi ani şi jumătate, ţii concrete, eficiente sol pundem s
tat totodată neajunsurile ţinute în anii din urmă şi cea Rotea, directorul uni date cu propuneri valoroa Buletin
Interpreţi
care s-au mai manifestat pe nouă luni din acest an iectul de Directive ale tăţii. Avem în continuare apreciind rezultatele obţi se, menite să conducă la l"ă; 10.3
în stilul său de muncă, în de organizaţia de partid Congresului al XlII-lea al sarcini mari şi importante nute, angajîndu-se unanim înlăturarea unor neajun
modul de abordare 3 pro de la „Mecanica" Orăştie, partidului, referitoare la de îndeplinit, aşa cum re să pună mai bine în va suri, la creşterea produc
blemelor economice şi or de întregul colectiv de aici, indicii de calitate, produc zultă şi din Proiectul dc loare capacităţile umane ţiei de ciment, var şi piatră
ganizatorice, iar hotărî; ea au subliniat aportul orga tivitate şi eficienţă, la Directive ale Congresului şi tehnice de care dispun de ghips au avut şi comu
adoptată de conferinţă a nizaţiilor de bază şi al sec toţi ceilalţi indicatori de al XlII-lea. înfăptuirea lor pentru a materializa exem niştii Mircea Bobora, Cor Ştiri ; 12 1)
XX ;
prevăzut acţiuni şi măsuri ţiilor din car? fac parte la dezvoltare intensivă a eco neabătută reclamă din par plar sarcinile ce le revin nel Cărăbeţ, Nicolae Mun folclorul
concrete pentru îmbunătă aceste realizări, evidenţiind nomiei noastre naţionale". tea organului de partid nou din Proiectul de Directive tean, Raveca Sapta, Lau- 3; 15,00
ţirea sub toate aspectele a unele acţiuni şi mason po Accentuînd spusele ante ales implicare fermă în ale Congresului al XIII- 16,00 Bu
activităţii de viitor. zitive ale convieţuiţii de vorbitorului, Marin Dunu problemele producţiei. Cu renţiu Nistor şi alţii. „în Cintece
Coordon
„Numai printr-o muncă partid în spripnni oro- s-a referit la necesitatea toţii să milităm perseve Iea al partidului. acest cincinal, an de an a Sfatul n
perseverentă şi ordonată ducţiei, omniprezenţa con intensificării preocupărilor rent pentru asigurarea şi în spirit critic şi auto crescut producţia de ci letin de
la locurile de producţie, siliului oamenilor nuncii privind asimilarea, înnoi pregătirea cadrelor, extin critic, participanţii la dez ment — sublinia ing. Vasile versitatc r
limbii
printr-o mobilizare exem în întreaga activitate pro rea şi modernizarea pro derea activităţii de asimi bateri au făcut referiri Deac, directorul întreprin serii; *
plară pentru îndeplinirea ductivă. Totodată, apreciind ducţiei, dezvoltarea com lare, continua înnoire şi la modul de îndeplinire a derii. Spre exemplu, în uală rai
prevederilor de plan şi a justeţea şi importanţa pre partimentelor de concepţie modernizare a producţiei, sarcinilor de plan, subli 1983 faţă de 1982, ritmul formaţii
angajamentelor asumate în vederilor din Proiectul de şi proiectare, Alexandru să conferim întregii noas niind necesitatea utilizării mediu anual de creştere «iiojurna
’84; * L
întrecerea socialistă, prin Directive ale Congresului Munteanu a solicitat inter tre activităţi maximă efi mai bune a capacităţilor O zi în
afirmarea faptică a spiritu al XlII-lea al partidului, venţia factorilor de răs cienţă, răspunzînd astfel a producţiei fizice de ci zultatelf
lui revoluţionar, patriotic — ei au exprimat voinţa co pundere în vederea finali grijii pe care ne-o poartă existente, preocuparea pen ment a fost de 11,8 la preş ; ;
de
oper
s-a arătat în unanimitate muniştilor pe care i-au re zării conform graficelor a partidul, încrederii ce ne-o tru reducerea continuă a sută, iar în acest an, pe stop mi
în conferinţă — vom proba prezentat la conferinţă, a noilor obiective de inves acordă, modului strălucit consumurilor de materiale, primele opt luni s-au rea
adeziunea noastră deplină colectivelor de muncă din tiţii, iar Nicolae Ţeghe în care ne conduce". combustibili şi energie, spo lizat cu 57 000 tone de ci
la Hotărîrea Plenarei C.C. care fac parte, de a sprijini considera că este de dato rirea productivităţii muncii ment mai mult decît în
al P.C.R. privind realege- în mai mare măsură orga- ria comuniştilor, a tuturor DUMITRU GHEONEA şi a eficienţei economice. perioada similară a anului
„Economiile obţinute la trecut. De asemenea, am DEVA :
consumul de combustibili depăşit nivelurile planifi (Patria);
(Arta) ;
— arăta comunistul Andrei
Angajament muncitoresc, comunist: transporturile sa Szabo, secretarul organiza cate la var cu 5 090 tone afa- -e n
sa
şi la piatră de ghips cu
ţiei de bază „Calcar" — 1 165 tone, am obţinut alte det- . sal;
(Fia
rată
devii un sprijin direct in munca siderurgiştiior se datorează tocmai măsu importante economii elec şi revoluţ’
de
în
ŞANI:
rilor luate şi perseverenţei
combustibili,
energie
şi o şire-
„Cea mai puternică ade rea conducerii şi organiză de muncă, au făcut nume producţie al combinatului, cu care am acţionat, a trică şi materiale. Totuşi, lor (Parii
Zică ce \
ziune faţă de Hotărîrea rii întregului proces de roase propuneri în vede un sprijin direct în munca iniţiativei de a lucra două nu putem să ne conside iembric);
Plenarei C. C. al P.C.R., transport, gospodărirea ra rea îmbunătăţirii traficului de zi şi noapte a oţelariior zile pe săptămînă cu ener răm mulţumiţi, cît timp Hanovra
privind realegerea tovară ţională a combustibililor şi de transport feroviar, s-au şi furnaliştilor, laminato- gie ' şi combustibili econo înregistrăm restanţe. Am CAN : AI;
ceafărul);
şului Nicolae Ceauşescu, la energiei, utilizarea intensi angajat să acţioneze cu per. rilor şi cocsarilor. misiţi. Trebuie să recu dovedit că putem produce luri la î
Congresul al XTIl-lea al vă şi în deplină siguranţă severenţă şi răspundere co Cei care au luat cuvîn noaştem deschis că rhai mai mult ciment în con seriile
parVdului, în funcţia su a mijloacelor de transport, munistă pentru înfăptuirea tul în continuare — Ioan avem multe de pus la ANINOAS
lelor — s<
premă de secretar gene reducerea cheltuielilor ma prevederilor din hotărîrea Lobonţ, Ioan Beraru, Ale punct. Nu vom aşteptă diţii de eficienţă sporită, toresc); t
ral, trebuie să fie munca teriale. Prin toate acestea adoptată de conferinţă. xandru Iordan, Nicolae că ne putem îndeplini tiţia (B<
noastră, plină de abnegaţie, „s-n reuşit realizarea ritmi — Făcînd bilanţul etapei Botez au întărit acest an însă soluţii de rezolvare planul, de aceea, trebuie Domnişoaj
spirit de răspundere şi că a indicatorilor de oază pe care am parcurs-o, a gajament, care constituie a problemelor din afară. să ne unim eforturile cu roşie); OI
(
nopţii
dăruire pentru îndeplinirea ai activităţii de transport, realizărilor dobîndite, sigur de altfel, esenţa hotărîrii Ştim ce avem de făcut. toţii, să întărim disciplina cucereşte
exemplară a sarcinilor de rezultatele din primele nouă avem multe motive de sa adoptate de conîefinţă pen Cer sprijin conducerii în în muncă, să ne organi ra); GEO
transport din combinatul luni din acest, an fiind tisfacţie — arăta comu tru desfăşurarea activită treprinderii doar în ur zăm în aşa fel îneît să de sîmbăt
cultural);
nostru" — se sublinia în edificatoare : pianul de nistul Sebastian Popescu, ţii viitoare; legămîntul gentarea exploatării trep recuperăm restanţele, acu- tul eifrulu
darea de seamă prezentată transport — 105,2 la sută, directorul uzinei nr. 7 — ferm al feroviarilor din tei a II-a“. „La atelierul De patru
de tovarăşul Dumitru Ivă- reparaţii şi revizii la ma transporturi. Dar raportîn- combinat de a întîmpina mulate, să rapcr'âm în LAN : D
(Casa
nică, secretarul comitetu terial rulant — 101,8 la du-ne la exigenţele puse cu realizări remarcabile „mori-faina spunea cinstea Congresului al XIII- RIA : de
Elena Banciu — se impune
S
lui de partid de la uzina sută, reparaţii linii şi insta astăzi în faţa feroviarilor Congresul al XlII-lea al lea realizări bune la toţi (Mureşul)
nr. 7 — transporturi din laţii căi de transport — trebuie să spunem deschis Partidului Comunist Ro să urgentăm lucrările de indicatorii. Acesta este spre victi-
(Lumina) -.
C. S. Hunedoara. 101,5 la sută. Pe bună că realizările nu sînt pe mân. modernizare a instalaţiei angajamentul-nostru comu aventuri
în continuare, darea de dreptate darea de seamă măsura potenţialului de GH. I. NEGREA, de omogenizare a materiei nist". Minciună
seamă, amplă, analitică, a evidenţiat . contribuţia care dispunem, a capaci VASILE GRIGORAŞ, prime, să insistăm pentru
s-a oprit la realizările do- deosebită adusă la obţine tăţii creatoare şi forţei
bîndite de comunişti, de rea acestor succese de co comuniştilor, a întregului corespondent alimentarea constantă a B. LIVIU
întregul colectiv de fero muniştii Alexandru Ior nostru colectiv. Depăşirea
viari al combinatului în dan, Constantin. Dăniţă, plafonului de staţionare a
Timpul
perioada ce a trecut de la Viorel Stoica, Ioan Arcoş, vagoanelor C.F.R. în com azi, 10
precedentele alegeri din Viorel Tăşală, Antonie Şer- binat, pentru care s-au Vremea \
martie 1982. în acest in ban, Alexandrina Stanca, plătit sume însemnate de frumoasă,
terval de timp, comitetul Elena Andrei, Marin Ioni- bani, avariile la vagiane, tea şi dir
Vi
riabil.
de partid, sub directa în cioiu, Ioan Merian, Cornel multe evenimente de cale, moderat
drumare a comitetului de Ocoş, Gheorghe Bratu, deficienţe în repararea şi ve£>‘„ Tem
partid al combinatului, a Petru Groza, Nicolae Botez. întreţinerea materialului vor fi cu
orientat întreaga activita Nu s-au scăpat din-> ve rulant, cu deosebire a lo 8 grade,
rîte în d
te politico-organizatorică dere însă — nici în darea comotivelor, abaterile de la montane,
spre traducerea în viaţă a de seamă, nici de către cei disciplina muncii au influ vor fi co
hotărîrilor Congresului al care au participat In dez enţat negativ activitatea producerii
Temperaţi
XlI-lea şi Conferinţei Na bateri — deficienţele, as de transport, creînd greu fi cuprin;
ţionale ale partidului, a pectele negative, lipsurile tăţi procesului de pro de grade,
sarcinilor reieşite din cu- şi neajunsurile care au mai ducţie. De aceea, în cali ceaţă în 2
vîntările secretarului gene apărut în activitatea de tate de comunist şi cadru pe văi.
La muni
ral al partidului, tovară transport. Comuniştii Cornel de conducere aş spune că să, cerul
şul Nicolae Ceauşescu. A- Bocoş, Ioan Merian, Virgil angajamentul nostru, al Vînt mod
cări
tenţia principală s-a con Olaru, Ioan Arcoş, Revente celor peste 840 de comu vestic, local
pîr.
centrat asupra întăririi Tripşa' au abordat în spi nişti, trebuie să fie acela I.M. Barza: Membrii brigăzii conduse dc Nicolae Ştefan, de la sectorul Musariu II, Dimineaţa
laturilor calitative ale ac rit critic şi autocritic mo de a face din întreaga ac raionul —250 m, — respectiv Costachc Dănilă, Ion Matieş şi Silviu Volocaru — îşi depă văi.
(Meteor ol;
tivităţii politice şi econo dul în care s-a desfăşurat tivitate de transport o ve şesc lună dc lună sarcinile de plan la minereu extras. I. Vrasgy.-
mice, pentru perfecţiona activitatea la. locurile lor rigă de bază în procesul de Foto MARIANA LAZEA