Page 33 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 33
• MIERCURI, 10 OCTOMBRIE 1984 Pan 3
Pămînful poate
saasBEassEM Instruirea-bazată pe o
LEVIZIUNI H
să dea roade
lv 1 ■■ 1 ■■ V
L mai bogate
al tineretului „ORGANIZARE"
iunc In limba
liai'ă (parţial co- (Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) pionierii unităţii noastre Din primăvară pînă-n
încearcă să răspundă prin „La îîntînă la Sîncrai“
iderea programu- toamnă strada Elena
rective ale Congresului al de la Şcoala generală nr. 4 fapte grijii partidului pen Văcărescu din Deva a
urnal (pai.'-'" 1 eo- XIII-lea al partidului. în Deva — care am dezbătut tru copilăria fericită ce fost tot un şantier, aici A intrat in tradiţia Casei entuziasmul pentru mişca
acest sens, ca un prim pas cu răspundere acest im le-o asigură. întîlnirile cu pionierilor şi şoimilor pa rea în aer liber, pentru
alitatea în econo- in înfăptuirea prevederi făcîndu-se reparaţii ca triei din Hunedoara ca în sport.
Campania agri- portant document ce prefi specialişti în producţie, vi pitale la aducţiunea de
«le toamnă lor viitorului cincinal, ne gurează viitorul ţării — ur zitele la locurile de muncă luna octombrie a fiecărui S-au petrecut aşadar,
fiuni din Fcstiva- străduim să punem baze mărim ca pe lingă cunoş apă. Acum, cînd au an să organizeze - cu spri şase ore de destindere şi
intccului ostăşesc temeinice producţiei de ce ale părinţilor sub genericul venit ploile, după ce jinul Consiliului municipal recreere, de participare la
apăr şi te cînt, tinţele teoretice tînăra ge „Munca — la ea acasă", conducta a fost pozată
a mea !“ — edi- reale păioase a anului vii neraţie să cunoască trecu participarea la acţiunile şi şanţurile astupate, al Organizaţiei pionierilor demonstraţii de carting,
Vll-a, 1984 (color) tor. Am asigurat un pat tul istoric al patriei şi - o amplă acţiune de pe motorete şi aeromodele.
le fortun al germinativ de bună calita măreţele realizări obţinute de muncă patriotică contri s-a trecut din nou la trecere in mod plăcut a Nu au lipsit întrecerile de
ăului, marele fo- buie atît la cunoaşterea me săparea de... gropi. A- minilotbal, handbal, orien.
al ţării te, am administrat îngră de poporul nostru în cei timpului liber, numită meta
cinemateca. Ciclul şăminte naturale şi chimi 40 de ani de libertate şi în seriilor specifice municipiu cestea s-au umplut cu foric „La lintînă la Sîncrai", tare turistică, cros şi ciclo
arcle ecranului" : ce pe toată suprafaţa, iar mod deosebit în perioada lui şi judeţului, cît şi la apă, care este scoasă cu în cadrul căreia sînt nelip turism, ca de altfel jocurile
gramul". Premic- o bună orientare şcolară a găleţile şi aruncată în
v. (color). Pro- acum desfăşurăm bătălia pe care o numim cu mîn- site mişcarea in aer liber distractive, ca trasul Irin-
e a studiourilor semănatului. Utilizăm se drie „ E p o c a Nicolae elevilor noştri pentru treap stradă de către lucră şi exerciţiul fizic. gbiei şi fuga in sac.
cane minţe de mare productivi Ceauşescu". ta I de liceu spre ramuri torii instalatori. Cînd ne Astfel, duminică, sub sem Adăugind întrecerile de
urnal (parţial co-
tate ce corespund condiţii Ne străduim să îmbinăm, le prioritare : minerit, con va oferi oare G.I.G.C.L. nul „Daciadei", pe fondul desen şi creaţie literară,
dorea programu- lor pedoclimatice din uni în munca de instruire a strucţii şi metalurgie. posibilitatea să consem unei autentice zile de toam putem conchide că ampla
tatea noastră — „Miraj" elevilor, latura informati Cu îndreptăţită mîndrie năm încheierea lucră nă, după o drumeţie de acţiune cultural-sportivă
la orz, „Potaisa", „Rana 11“ patriotică şi cu sentimen rilor pe strada amintită? peste 8 km, pină la zona de „La lintînă la Sîncrai“ -
şi „Partizanka" la grîu. Am vă cu cea formativă, rea- tul recunoştinţei profunde agrement Valea Seacă, cei aşa după cum remarca
reglat maşinile de semă lizînd prin aceasta forma faţă de personalitatea tova peste 7 000 de participanţi de altlel şi proi. Milena Pă
nat la o distanţă de 8,3 rea profesională viitoare ŞOFERUL — iubitori ai mersului pe dure, director al Casei pio-
cm intre rînduri astfel că bazată pe o reală educaţie răşului Nicolae Ceauşescu, BEA CAFEAUA... jos, ai soarelui şi ozonu niorilor şi şoimilor patriei,
SŞT1 I: 6,00 Radio- fiu devotat şi iubit al I lui —, elevi ai şcolilor gene şi-a dovedit din plin ca
I dimineţii ; 6,30 vom asigura o densitate revoluţionară. Ea rezidă în
a zilei în agricul- optimă pe unitatea de su recunoaşterea superiorită poporului, remarcabil con Ieri dimineaţă, auto rale din municipiu au oferit racterul ei educativ, re
Radiojurnal; 7,30 prafaţă. ducător de partid şi de stat, buzul articulat 31 HD spectatorului un frumos ta creativ şi instructiv pentru
ihcmările tovară- ţii şcolii noi, în contura blou sportiv din care s-a toţi participanţii. (IOAN
colac Ccauşescu, Conform Proiectului de rea unor trainice senti care şi-a dedicat întreaga 1988 a stat, mai bine
ui al XIII-lea — Directive ale Congresului viaţă înfloririi patriei, de 10 minute cu motorul reliefat din plin căldura şi VLAD, corespondent).
>astre de muncă ; mente cum sînt respectul viitorului luminos al tine în funcţiune, în apropie
ista presei ; 8,10 al XIII-lea al P.C.R., pro profund faţă de partid,
melodiilor ; 9,00 ducţia globală agricolă va rei generaţii, noi, slujito rea cafenelei de pe
e ştiri ; 9,05 Răs- trebui să crească, în cinci faţă de conducerea sa în rii Şcolii generale nr. 4 strada A. Mureşanu din
iscultătorilor; 10,00 nalul 1986—1990, într-un ţeleaptă ce orientează în-
de ştiri : 10,05 Deva ne exprimăm adeziu Deva. în timp ce se con Lupte libere
de muzică popu- ritm mediu anual de 5,4— văţămîntul de toate gra nea unanimă la hotărîrea suma combustibil în gol,
■o Din trile so- 5,8 la sută. Această pre dele; patriotismul înflăcă probabil că şoferul îşi ETAPA A VII-A A CAMPIONATULUI
letin de vedere este pe deplin rea Plenarei C. C. al P.C.R. cu
... jcaruselul rat, sentimentul datoriei privire la realegerea sa, la sorbea liniştit cafeaua, DIVIZIEI A
printre colecţii lizabilă şi ne vom strădui împlinite. iar călătorii de pe tra
mari; 11,35 Publi- cu toată capacitatea şi pri Congresul al XIII-lea, în
12,00 Buletin de ceperea de care dispunem Prin munca în ateliere, înalta funcţie de secretar seu aşteptau cu nerăb Sala sporturilor „Con Grigorie, s-au dovedit mai
5 Ştiinţa secolului dare să vină... autobu structoriil“ din Hunedoara bine pregătiţi fizic şi teh
35 Din comoara să o îndeplinim. cabinete şi laboratoare, general al partidului. a găzduit un reuşit triun nic, învingind cu 8—2 pe
i; 13,00 De la 1 la zul.
ilubul invitaţilor ; Conducerea I.J.T.L. ghiular de lupte libere, Armătura Zalău şi remizind
tin de ştiri ; 16,20 contind pentru etapa a in faţa echipei înfrăţirea
antru tineret; 16,35 nu are nimic de spus Vll-a o diviziei naţionale A, Oradea . 5-5 (18-21). S-au
:e economice; 16,55 în legătură cu un ase cu participarea echipelor remarcat de la gazde loan
•dicului; 17,00 Bu-
ştiri ; 17,05 Uni- menea mod de a „folosi" Constructorul Hunedoara, Boca (62 kg), Marcel Bo-
radio; 17,40 Odă mijloacele de transport Înfrăţirea Oradea şi Armă roş (57 kg), Ovidiu Băjan
nane ; 18,00 Orele tura Zalău. In urma unor (82 kg) şi I. Delibaşa (100
. Jcvista internaţio- în comun ?
o; ★ Muzică, in- întreceri de un modest ni-<, kg).
muzică; ‘.j,o0 Ra- vel tehnic, dar plăcute In cealaltă intilnire : în
★ Agricultura spectacular, hunedorenii, frăţirea Oradea - Armă
sugestia dv.; 22,00
-o oră; 23,00 Re elevi ai antrenorilor E, tura Zalău 5—5. (IOAN PA-
tragerii Pronoex- Nicoară, C. Vlad şi Gh. DUREANU, corespondent).
.05 Dublu recital
,ă; 23,30—5,00 Non C. A. P. Sarmizegelusa.
tcal. Aici, pc riul Zcicani a fost
construită şi populată cu PE SCURT, ACŢIUNE
animale o fermă mixtă,
unde îşi fac datoria cu pri DIN DOBRA ÎNCUNUNATĂ
cepere şi răspundere o mi
nă de oameni harnici, con DE SUCCES
duşi dc medicul veterinar • în satul Pane s-a
Emisia continuă Constantin Izvoreanu. în instalat un post telefonic.
Atenţie la gafe ! cadrul fermei, funcţionea S-a realizat astfel o veche în adunarea generală
HUNEDOARA : O ză, cu bune rezultate, o de dare de seamă şi ale
luri 4 ' (Modern,' crescătorie de nutrii, una propunere a locuitorilor geri a comuniştilor din
mul (Mo- de vulpi argintii şi polare acestei aşezări.
1 B, , Marfă fu- şi o păstrăvărie. In imagi o Pe riul Mureş a în satul Stejărel, clin comu
căra) ; Dragostea nea de faţă, fotoreporterul na Luncoiu de Jos, între
,a (Arta); PETRO- a surprins momenlul hră- ceput amenajarea unei alte probleme ridicate s-a
toarcerea Vlaşini- nirii nutriilor. balastiere a T.A.G.C.M.
îg) ; Şapte băieţi Este o unitate nouă în numărat şi aceea a ame
ngăriţă (Unirea) ; perimetrul comunei. najării drumului în satul
ior zice I (7 No- • - * lor. Prompt în acţiune,
LUPENI : Strada • în amonte de satul
(Cultural); VUL- centru de comună, Dobra, noul birou ales a trecut
icerea Pigot (Lu- pe rîul cu acelaşi nume, imediat la mobilizarea ce
LONEA : Aven- Filmul prezenţă revelatoare în educarea
ăarea Neagră — a început construcţia tăţenilor pentru realiza
I-II (Minerul) ; unei microhidrocentrale. rea lucrării respective.
A ; Războiul ste- patriotică a maselor Este prima din salba de
ariile I-H (Munci- Acum, ne informează" to
JRICANI: Compe- patru asemenea obiective varăşa Elena Plic, secre
stezat); BRAJD : „Zilele filmului patriotic cumentar Valea Jiului", „Tineretul patriei, factor organizate la Orăştie, unde prevăzute a se înălţa.
ra Noorie (Steaua românesc", „Festivalul fil organizată în colaborare activ în edificarea noii so acţiunile cu filmele pe teme • S-a făcut recepţia tar adjunct a) comitetu
tAŞTlE : Sfîrşitul lui comunal de partid,
.Patria); Hercule mului documentar Valea cu Studioul cinematografic cietăţi", „Cîntarea Româ de educaţie patriotică, ilus noii păstrăvării amenajate
AUantida (Flacă- Jiului*, concursul gen „cine „Alexandru Sahia" s-a niei — sărbătoarea muncii trate cu momente din pro la C.A.P. Roşcani. Su drumul, în lungime de 4
AGIU-BAl; Balul ştie, răspunde" p£ tema desfăşurat mai cu seamă şi a creaţiei". ducţiile „Partid — inima prafaţa luciului apei este km, este deja amenajat,
ă seara (Casa de
HAŢEG: Seere- „40 de trepte de lumină", în sălile de apel ale între Cu reale valori educati ţării", „File de epopee" de 3 000 mp, repartizată spre mulţumirea tuturor
i (Dacia); BRAZI: evocări literar-muzical-ci- prinderilor miniere. La I.M, ve s-a dovedit concursul şi altele, au devenit întîl în şapte bazine. locuitorilor satului.
ori start ; CA- nematografice — iată eîteva Livezeni şi I.M. Lupeni, la gen „cine ştie, răspunde" niri. memorabile.
omnişoara Noorie dintre acţiunile de reală cinematografele „Unirea"
cultură); SIME- cu tema „40 de trepte de . N-a fost manifestare de CAMPANIA AGMCOIĂ DtTOAMm -
•erbările galante aderenţă ia publicul larg Petroşani şi „Cultural" lumină", axat pe ideile înăl. dicată marilor evenimente
; ILIA : Drumul care au marcat, în această Lupeni, regizorii Sabina ţătoare desprinse din fil ale acestui an care să nu
n-ie — seriile I-II vară jubiliară, viaţa aşeză Pop, Nicolae Corjos şi Se- mele „Zidul", „Stejar —
; GIIELARI: Noile poarte pecetea fiorului cald Acum, toate tortele satelor
ale căpitanului rilor hunedorene. Sînt ac bastian Antonescu au pu extremă urgenţă", „Porţile al patriotismului. De la
(Minerul). ţiuni care, prin conţinut şi tut cunoaşte opiniile com albastre ale oraşului" şi evocarea literar-muzical- *
realizare, creează momente petente ale spectatorilor „Clipa". Desfăşurarea lui cinematografieă „Momente la recoltat si semănat!
de adînc fior patriotic, în- privind mesajul documen la cinematograful „Dacia" semnificative din istoria
scriindu-se în suita mani tarelor „Miner — titlu de din Haţeg ca şi în alte a- multimilenară a patriei",, »
festărilor educative cu care nobleţe", „Stăpînii lumilor şezări hunedorene a consti găzduită de satul Buceş, (Urmare din pag. 1} Ion Pop şi loan Şandor
probabil pentru lucrătorii reţelei cinema subpămîntene", „Ioane, tuit adevărate lecţii de la întîlnirea cu cineastul au transportat în cîmp şi
octombrie 1984 : tografice hunedorene întîm- cum e la construcţii ?“, patriotism, participanţii — Constantin Vaieni, regizo fertilizat cu gunoi de grajd
'a fi in general „Casa cea mare" — peli concurenţi şi spectatori — r u l , recentei producţii „Im al cartofilor revine meca o suprafaţă de 30 ha. Dar
răcoroasă noap- pină evenimentul politic de nizatorilor Aurel Herţa şi
oineaţa, cerul vâ rezonanţă din viaţa ţării — cule prezentate aici în pre rememorînd momentele is posibila iubire", adaptare Viorel Bodea, dar şi coo se impune ca ritmul la
nt slab pînă la cel de-al XIII-lea Congres mieră pe ţară. Polifron torice din timpul pregătirii cinematografică a romanu pregătitul terenului să fie
din vest şi sud- Popescu, miner la I.M. Li şi desfăşurării revoluţiei lui „Intrusul" de Marin peratorilor care au ieşit accelerat, deoarece sînt
pera*".;le minime al partidului. zilnic în număr mare în finalizate lucrările doar
-prinse între 3 şi Incluzînd peliculele „Co vezeni, Petru Lungu, va de eliberare socială şi na Preda (peliculă distinsă cu cîmp, printre cei mai har
izolat mal cobo- gonetar la I.M. Dîlja, Iu ţională, antifascistă şi anti- 5 premii la Festivalul fil nici dovedindu-se a fi pe 50 ha din cele 165 ha
epresiunile intra- lumna", „Valurile Dună lian Iordache, * lăcătuş la imperialistă din august mului de la Costineşti ’84), prevăzute a fi în să m în ţa te
unde dimineaţa rii", „Pe aici nu se trece", I.M. Lupeni şl cadre de Maria Creţu, Aurica Fur-
ndiţil favorabile „Ultima frontieră a morţii", 1944, ca şi cele din anii fiecare acţiune a fost un dui, Traian Tomoţaş, Pavel cu grîu.
; brumei slabe, „Să mori rănit din dragoste conducere din unităţile mi construcţiei socialiste a moment de trăire patrio în grădina legumicolă a
irile maxime vor niere au transformat aceste patriei". tică, de expresivă mani Bora, Dănilă Pop, Miron
ie între 16 şl 21 de viaţă", zilele filmului întîlniri în eficiente dialo Gherghel, Nicolae Constan- cooperativei se recoltează
Dimineaţa, local, patriotic românesc organi întîlnirile iubitorilor celei festare a dragostei şi ad tinescu ş.a. roşiile. Un real sprijin la
.ona de cîmpie şi guri cineast-spectator. de-a şaptea arte din oraşul miraţiei faţă de înaintaşii această lucrare îl dau elevii
zate în staţiunile Geoa- Acelaşi festival al fil Brad şi din municipiul care au scris istoria Româ Concomitent se pregă
e, vreme frumoa- giu-Băi şi ’Vaţa de Jos mului documentar a găz Hunedoara cu reputatul niei şl faţă de cei care azi teşte terenul pentru se Grupului şcolar I.M.M.R.
mal mult senin, au fost tulburătoare reme Simeria. Zilnic, peste 60
erat eu intensifl- duit şi proiecţiile, urmate cineast Gheorghe Vitani- îi ctitoresc fizionomia so mănatul griului. Mecani
•e din sectorul morări ale unor momente de dezbateri, ale pelicule dis — cu prilejul prezen cialistă. zatorii loan Dobra, Dumitru de elevi participă la re
ă la 40—70 km/il. istorice înscrise cu litere lor „Sub conducerea parti tării în premieră pe ţară Căleală, loan Dura şi Cle coltatul tomatelor, con
, local ceaţă pe
de aur în letopiseţul Româ dului, mari realizări în a filmului „Tinereţea pa Prof. EMERIC HOROVlTZ ment Moraru lucrează în tribuind din plin ia li
og dc serviciu 1 niei. în municipiul Pe construcţia societăţii socia triei, tinereţea noastră" — directorul schimburi prelungite la vrarea către unităţile
Ut). troşani, ediţia a XlV-a e liste", „România ţara au fost însoţite de fructu Întreprinderii cinematografice arat şi discuit, iar Alexan C.L.F., în această perioa
„Festivalului filmului do socialismului şi a păcii", oase dezbateri, ca şi cele judeţene dru Crişan, Dumitru Boca, dă, a peste )00 tone.