Page 35 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 35
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI
PROLETARI PIN TOATE TARILE, UNITt-VÂ!
AL XIII-LEA AL P, C. R. - ÎN DEZBATEREA
OAMENILOR MUNCII
%Arv4^1
SCRISORI DE LA CITITORII ZIARULUI
„Mai mult cărbune înseamnă Prevederi
ORGANAL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
SI AL C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N progres, civilizaţie, bunăstare' mobilizatoare
Proiectul de Directive pe bună. Susţin această afir
care-1 studiem şi-l dezba maţie spunînd că de la
Anul XXXVI, iw. 8 371 JOI, 11 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani tem în această perioadă începutul acestui an ne-am realizabile
premergătoare Congresului situat lună de lună prin
al XlII-lea al P.C.R. acor tre minele din Vale cu cei
-
dă o atenţie deosebită in mai înalţi indicatori atinşi Cooperativa agricolă de
dustriei extractive, dezvol la calitatea cărbunelui, producţie din Ribiţa a ob
tării ei pe multiple pla ceea ce ne-a asigurat bo ţinut în acest an producţii
nuri, creşterii producţiei nificaţii însemnate. record la orz şi grîu, si-
tuîndu-se
de cărbune cocsifieabil şi Minerii noştri sînt pe fruntaşe ale printre unităţile
La
judeţului.
La efectuarea lucrărilor pe ogoare energetic, în vederea întă a deplin conştienţi de nece cartofi am realizat, de a-
producţiei
bazei
sporirii
energetice
ririi
sitatea
ţării în viitorul cincinal şi de cărbune. Ştiu bine că semenea, recolte bune.
în perspectivă. mai mult cărbune înseam Cultura de porumb promi
să fie mobilizate toate forţele satelor I Iată o cifră înscrisă în nă întărirea puterii eco te şi ea producţii mari.
rezultate
Aceste
dato-
se
proiectul de Directive la nomice a ţării, asigurarea' resc activităţii vrednice
independenţei
energe
sale
Cooperatorii, mecaniza nicie, cu grijă să nu^ se Galenia Blaj a evidenţiat înfăptuirea căreia o con tice — aşa cum prevede desfăşurate de mecanizato
tribuţie va trebui să adu
torii şi specialiştii care piardă nimic din recoltă, participarea la strîngerea cem şi noi, minerii de la şi proiectul de Directive — rii ce deservesc unitatea
muncesc fn cele trei coo — Ce rol au în această roadelor toamnei a coope Dîlja. Nivelul producţiei deci, progres, bunăstare, noastră — Mircea Cimpoaie,
perative agricole de pro campanie agricolă comu ratorilor Iosif Boier, Anica de cărbune net a ţării va pentru fiecare dintre noi Maria Cimpoaie, Nico
ducţie din comuna Hărău niştii din sat ? June, Marioara Gîzu, Filu- trebui să ajungă, la sfîr- şi pentru toţi laolaltă. lae Dan şi alţii, pre
aoţionează cu toate forţele — Sînt în fruntea mun ţa Voica, Petru Deler, Eu şitul cincinalului următor, Pentru aceasta noi, la cum şi a cooperatorilor
pentru a strînge cit mai cii de pe ogoare. Mihai genia Albu, Ioan Vlad, la 95—100 milioane tone. Dîlja, ne pregătim să tre Ileana Onea, Avram Barna,
grabnic şi fără pierderi Lina Crăciun şi a altora. Din această cantitate o cem la extinderea exploa Marta Stan, Parmina Vişa
roadele acestei toamne şi La C.A.P. Banpotoc mai parte însemnată se va tării cărbunelui în abataje şi foarte mulţi alţii. în
pentru a pune baze solide în comuna Hărău sînt de recoltat 23 ha cu realiza în Valea Jiului, deci frontale cu tavan de rezis actuala campanie agrico
recoltei de cereale păioase cartofi şi şase ha cu sfe şi la mina Dîlja. Aceasta tenţă, ceea ce asigură, o lă ne străduim să punem
a anului viitor. clă. De aceea, conducerea înseamnă că de la aproape dată cu creşterea produc baze temeinice recoltei de
cooperativei are datoria să cereale păioase a anului
— Pentru a înfăptui Albu, Paulina Lobonţ, se preocupe mai mult de 1 700 tone cărbune, cît ţiei zilnice, şi însemnate viitor, executînd însămîn-
sarcinile trasate de tova Leontina Raita, Elisabeta mobilizarea oamenilor din scoatem noi zilnic anul a- economii la lemnul de ţări de cea mai bună ca
răşul Nicolae Ceauşescu, Ciocan, Ioan Ocolişan, Au cesta va trebui să ajun mină. Se vor reduce în litate. în iarna care ur
secretarul general al parti rora Runcan şi alţii şi-au sat la strîngerea cartofilor gem la o cantitate mult felul acesta mult cheltuie mează vom administra can
dului la Consfătuirea de terminat printre primii re şi a sfeclei de zahăr, lu mai mare, în timp ce şi lile materiale, prevedere tităţi mari de îngrăşăminte
-
lucru de la C.G. al P.C.R. coltarea suprafeţelor de crare cu atît mai urgentă calitatea cărbunelui livrat EMERIK NAGY, naturale, iar în primăvară
din 30 august — 1 septem cartofi şi sfeclă repartizate. cu cît suprafaţa respecti- va creşte necontenit. în maistru miner vom face, de asemenea, lu
brie a.c., comitetul comu La C.A.P. Banpotoc s-au această privinţă, la noi, la la !. M. Dîlja * 18 crări de înalt nivel şi în
nal de partid şi consiliul recoltat, pînă acum, carto TRAIAN BONDOR mina Dîlja, începe să se timpul optim, ce vor fi
popular se străduiesc să fii de pe 18 ha şi sfecla contureze o experienţă (Continuare în pag. a 2-a) continuate cu lucrări de
mobilizeze la munca ce se de pe 14 ha. Brigadiera (Continuare in pag. a 2-a} întreţinere şi recoltare
desfăşoară pe ogoare toate efectuate cu maximă gri
forţele de care dispunem jă. în acest fel punem
— ne spunea Ioan Lăcătuş, baze solide pentru a trece
secretarul comitetului co la înfăptuirea prevederilor
munal de partid, primarul cincinalului 1986—1990, în
comunei. Deviza activită
ţii noastre din această pe cincinalul viitor, producţia
rioadă este: „Recolta cît globală agricolă va trebui
mai repede în hambare, să crească. în comparaţie
sămînţa de grîu sub braz cu prevederile anului 1985,
dă în cel mai scurt timp !“. cu circa o treime — 30—33
în raidul pe care l-am la sută cum prevede P* o-
întreprins în cooperativele iectul Directivelor Congre
agricole de producţie din sului al XlII-lca al parti
Ilărău, Bîrsău şi Banpotoc dului. Este un obiectiv
ne-am convins de modul mobilizator şi pe deplin
cum se munceşte pentru realizabil. în ce ne priveşte
înfăptuirea acestei devize.
La C.A.P. ITărău, stăm de ne propunem să acordăm
vorbă cu Maria Lăcătuş, o mai mare atenţie ampla
secretara organizaţiei de sării raţionale a culturi
partid din unitate. lor, efectuării unor ample
— în această toamnă am lucrări de îmbunătăţiri
avut o bună participare la funciare şi de ameliorare
muncă — ne spunea inter a soiului. Un domeniu în
locutoarea. Ca urmare a
acestui fapt, recoltarea car MARIA MIHEŢ
tofilor şi a sfeclei de za inginer şef
la C.A.P. Ribiţa
hăr s-au încheiat şi am Efectuarea arăturilor la timp şi de calitate constituie garanţia viitoarelor recolte. Acţionînd cu responsabilitate,
început recoltarea porum mecanizatorii de la S.M.A. Deva, în frunte cu şeful secţiei de mecanizare Vasile Călmăţui, tocmai au încheiat lucrul
bului. Se munceşte cu hăr pe cele 17 ha de pe tarlaua „Cioroane de Sus“, unde urmează a fi insămînţat grîu. (Continuare in pag. a 2-a)
Lucrările de dezvoltare — electrofiltrele de 40 000
a producţiei de cărămidă O singură prioritate: urgentarea finalizării metri cubi pe oră, pentru
refractară, plăci termoizo- desprăfuire la secţia mă
lante şi praf de şamotă de lucrărilor pentru punerea Tn funcţiune cinare-preparare argilă. A-
la F.P.R. Baru au intrat, lexandru Nagy, Ioan Ţenea,
în bună parte, în stadiul lajelor le execută I.A.C.R.S. putea asigura stocul de ce nu este urgent acum ? Miron. C.U.G. Iaşi şi Ioan Costea execută lucrări
finalizării. Avînd în ve Hunedoara. Partea de ali materii prime necesar Asigurarea apei indus I.U.T. Buzău au cele mai de bună calitate, în grafic".
dere că termenul de pune mentare cu energie electri punerii în funcţiune a triale şi potabile la noile mari şi mai vechi restanţe. Subinginer Dorel Burci :
re în funcţiune a noilor că este dată în răspunde secţiilor de plăci termoizo- obiective, terminarea cen Am trimis delegaţi la ei, „De la începutul investi
obiective, într-o primă eta rea Brigăzii complexe elec- lante şi cărămizi refrac tralei termice, alimentarea s-au acumulat dosare în ţiei am executat lucrări de
pă — 30 noiembrie a.c. — tromontaj Deva, iar lucră tare. Deci, o urgenţă a cu gaz metan, respectiv, tregi de adrese, dar unele mare însemnătate : struc
este foarte aproape, se cere rile de semnalizări, centra utilaje nu sosesc şi multe turile de rezistenţă la hala
din partea constructorilor, lizare electrodinamică la condiţionează punerile în monobloc, la secţia presa-
montorilor, furnizorilor de noua cale ferată Regionalei Ritm şi calitate tn realizarea funcţiune. re-ardere. Am turnat mii
utilaje, beneficiarului, a C.F. Timişoara. In perioa Să vedem cum se acţio de metri cubi de betoane.
tuturor celor cu răspunderi I N V E S T I Ţ I I L O R nează la urgenţele mai sus Dulgherii din echipa lui
aici, conlucrare şi cola dele de vîrf beneficiarul a enumerate ? Ce fac cei Moise Feleki, fierari-beto-
borare perfectă, intensifi dat sprijin cu lăcătuşi, care răspund direcţ de fi niştii conduşi de Vasile
carea eforturilor pentru ca mecanici, electricieni, insta nalizarea lor ? Ştefan Paseu, betoniştii lui Iosif
etapa finală să fie una a latori, fochişti, care. au fost Szocs, maistru instalator : Bogdan, lăcătuşii lui Con
con-*
în
echipele
integraţi
înaltei calităţi, pentru ga structorilor. Avem şi echi Pe şantierul dezvoltării F.P.R. Baru „întreaga instalaţie de a- stantin Drăgoi au lăsat în
rantarea bunei funcţionali pe la descărcări şi trans limentare cu apă la noile urma lor lucrări trainice,
tăţi mai tîrziu, în proce port de utilaje. urgenţelor care condiţio racordul la noua staţie de obiective va fi gata în cel bine executate. Acum, cu
sul de producţie. nează punerea în funcţiu reglare, finalizarea mon mult două săptămîni. Cu cei 40 de oameni, facem
Cum se acţionează con — Firesc, acum, în eta ne. Apoi asigurarea ener tării electrofiltrelor la sec 18 instalatori muncim zi- Lucrări de finisare în ve
derea punerii în funcţiune".
cret într-o zi de muncă am pa finalizării totul • este giei electrice, racordul la ţia măcinare-preparare ar lumină. Printre cei mai Echipei de lăcătuşi-mon-
Există
urgent,
prioritar.
încercat să „fotografiem" totuşi urgenţe a urgenţe.- linia de înaltă tensiune, gilă, intensificarea rit harnici i-aş numi pe Ioan
la faţa locului, însoţiţi de lor- ? pentru a începe probele mului la înzidirea uscă- Moisin, Vasile Chitic, tori condusă de Alexandru
i
s-au
Puşcaş
încredinţat
subinginerul Ştefan Manea, individuale şi rodajele în toarelor şi cuptoarelor sarcini deosebite. Care
diriginte de şantier din — Linia ferată uzinală tunel... Nicolae Arsene, Florea anume ? — întrebăm.
partea beneficiarului, care de la gara Baru la staţia flux a utilajelor, în ve — Greutăţi mari întîm- Graure". Tilus Roşea, lă
spunea : de descărcare a fabricii derea punerii în funcţiune pinăm din cauza unor fur cătuş, şef de echipă : „Fi GH. I. NEGREA
— Lucrările finale de trebuie să fie gata în cel ă unui proces minim de nizori de utilaje — inter nalizăm cea mai grea şi
construcţii şi montajul uti mai scurt timp, pentru a fabricaţie, ar fi altele. Dar vine subinginerul Florian mai complicată instalaţie (Continuare in pag. a 2-a)
