Page 36 - Drumul_socialismului_1984_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 3!
Pag. 2

La efectuarea
i PREGĂTIREA CONGRESULUI ĂL Xill-LEĂ AL P.C.R.
lucrărilor s p m r r n m v o w n o N A ® -
îndeplinirea exemplară a planului— pe ogoare 15,05 Omul
Apiter;
15.20 Studio
Colocv
reţe, i
obiectivul centrai ai dezbaterilor (Urmare din pag. 1) Staraa mereu activă ■ /£-}30 închidi
creaţie
.76,20 Desene
lui.
Lucrările conferinţei de hotărâre. Cu aprecieri rea­ adjuncţi ai unităţii, Ileana vă trebuie semănată cu 20,00 Telcjiu
lor)
dare de seamă şi alegeri liste la sectoarele în care Popa, preşedinta comisiei grîu. La Bîrsău s-a recol­ a organizaţiei de partid 20.20 Ţara *1
a organizaţiei de partid a lucrează, inginerii Gheor- de femei şi Andron Junea, tat aproape în întregime pin Ti o
întreprinderii miniere Bar­ ghe Roşea şi Gabriela Po- secretar adjunct al comite­ suprafaţa cultivată cu car­ Biroul organizaţiei noastre soluţionarea tuturor pro­ XlII-le
za au evidenţiat, prin în­ pescu au subliniat că sînt tului de partid al între­ tofi şi a început culesul de bază, care acţionează blemelor de care depinde Comun
treaga lor desfăşurare, a- posibilităţi insuficient va­ prinderii spuneau cu jus­ porumbului, lucrarea rea- in atelierul de armături, al soarta producţiei. log d<
dezbat-
deziunea deplină a celor lorificate, că se pot obţine teţe că munca de partid lizîndu-se pînă în prezent secţiei de prefabricate din Mi se pare că oricum dc Di]
peste 2 900 de comunişti din rezultate mai bune la ex­ trebuie apreciată mai întîi pe o suprafaţă de 28 ha. beton din întreprinderea de am aborda larga problema­ 20,35 Selecţi
unitate la Hotărîrea Ple­ tracţia de minereu şi la după rezultatele obţinute La strîngerea roadelor de materiale de construcţii tică a spiritului revoluţio­ Iul cir
„Te a>jţ
narei C. C. al P.C.R. cu recuperarea elementelor uti­ în producţie. Pornind de pe cîmp iau parte şi elevii Bircea, înţelege că spiritul nar, important rămino nu­ tria n
privire la realegerea tova­ le în cadrul uzinei de la această cerinţă formulată şrolii din Hărău care au revoluţionar în muncă nu cleul răspunderii şi anga­ a VII-*
răşului Nicolae Ceauşescu, preparare. Pentru a recu­ de secretarul general al domiciliul în sat, precum se manifestă numai în si­ jării elective in problemele 20,50 Marea
Iară ci
la cel de-al XllI-lea Con­ pera unele rămîneri în ur­ partidului, t o v a r ă ş u l şi două clase ale Şcolii ge­ cu care ne confruntăm, rea, C
gres, în înalta funcţie de mă din subteran, se va Nicolae Ceauşescu, • vorbi­ nerale din Certej. tuaţii limită sau de excep­ starea de căutare conti­ în coi
ţie. La urma urmelor, efor­
secretar general al parti­ trece la concentrarea pro­ torii au corelat succesele Andrei Dima, inginerul tul susţinut, , conştiincios, nuă a căilor şi mijloacelor lui roi
turii e
dului. în cadrul conferin­ ducţiei pe zone şi raioane, şi lipsurile din activitatea şef al C.A.P. Hărău, arăta: bine organizat, lupta zilnică de soluţionare, de depăşi­ 21,10 Film s
ţei s-a analizat cu matu­ se vor reorganiza, unde colectivelor din subteran — Am amplasat în aşa cu greutăţile inerente, tră- re a inconvenientelor. ncrctî
ritate, în spirit critic şi şi de la suprafaţă cu stilul fel culturile incit nu tre­ mintarea’ permanentă pen­ Biroul organizaţiei . de vîrstă“
sodul
autocritic, activitatea des­ şi metodele de muncă ale buie să aşteptăm recolta­ tru perfecţionarea oameni­ bază şi conducerea secţiei 21,55 Revista
făşurată de comitet în ul­ CONFERINŢE comitetului de partid, ale rea porumbului. Acest fapt lor şi a tehnologiilor, pen­ dezbate mereu cu oamenii că tv.
timii doi ani şi jumătate, DE DĂRI DE birourilor organizaţiilor de ne-a permis să trecem din sura <t
arătîndu-sc că în centrul SEAMĂ SI ALEGERI bază, insistînd pe întări­ vreme la arat, pregătirea tru un lucru bine făcut, orice probleme ce se ivesc Festiva
sînt stări fireşti, care pot în muncă, in viaţa oricui,
„Cin tar
atenţiei organizaţiilor de rea răspunderii personale terenului şi însămînţarea oricind să se constituie în căutăm împreună soluţiile — cădi
partid a stat mobilizarea ÎN ORGANIZAŢIILE a comuniştilor faţă de sar­ cerealelor păioase. La arat spirit revoluţionar, in înţe­ şi ne zbatem impreună de afir
şi crea
oamenilor muncii pentru DE PARTID cinile încredinţate, pe am organizat schimburi lesul larg al cuvîntului. pentru rezolvarea lor. 22.20 Telejur
realizarea sarcinilor econo­ forţa exemplului personal prelungite. Aş vrea să e- lor)
mice, creşterea neconteni­ în atragerea tuturor lucră­ videnţiez strădania depusă Desigur, bătălia neîntre­ Se ştie cu cită acuitate 22,30 Închide
tă a producţiei de mine­ este cazul, formaţiile de torilor la îndeplinirea pla­ de mecanizatorii Pascu Be- ruptă pentru indepiinirea se pune problema economi­ lui.
lucru.
reu, finalizarea şi pune­ Maturitatea politică a nului. Alţi delegaţi înscrişi rindei, Sebastian Pădurean planului trece deseori prin sirii materialelor şi energi­
rea în exploatare la ca­ organizaţiei de partid de la cuvînt au arătat, în le­ şi Vasile Varga, Semăna­ momente mai grele. Ne-au ei. Dintr-o preocupare me­
pacitate a obiectivului mi­ la I. M. Barza şi-a găsit gătură cu sarcinile mari tul îl efectuează Iosif Ţîr lipsit, într-o perioadă, a- reu proaspătă găsim noi şi
nier Valea Morii—Brad. o puternică ilustrare în ce revin întreprinderii în şi Pavel Popa, mecaniza­ gregate de balastieră şi noi rezerve de economisire
De fapt, ceea ce a carac­ faptul că vorbitorii au anul 1985 şi în continua­ tori pricepuţi, cu multă ex­ oţel beton din care con­ a metalului şi a altor ma­
terizat atît darea de sea­ re, că se impune luarea perienţă. fecţionăm armăturile. A teriale. In secţie rezultă programul«
mă prezentată cu acest pri­ legat indisolubil rezultatele unor măsuri menite să — Ce ne puteţi' spune lost nevoie să apelăm la aproape constant capete Da ordinea
lej, cît şi desfăşurarea dez­ înregistrate în perioada asigure ritmicitate produc­ despre calitatea semănatu­ oameni ca să lucreze şi de pînă la un metru din tură; 7,00 iR
analizată de stilul şi me­
Urmînd
clu
baterilor a fost spiritul de todele de muncă ale orga­ ţiei, o aprovizionare co­ lui ? peste program, pentru a barele de 16-28 mm gro­ şului Nico
înaltă combativitate comu­ nelor de partid, ale mem­ respunzătoare cu materia­ recupera restanţele provo­ sime. Tehnologia fabrică­ Congresului
nistă. brilor consiliului oame­ le la toate fronturile de •— Aşezăm sămînţa la cate de lipsurile în aprovi­ rii panourilor, grinzilor, faptele noa.s
Cum era de aşteptat, lucru, întărirea disciplinei adîncimea optimă într-un zionare. Apelul organizaţiei planşeelor nu admite folo­ 8.00 Revisti
Curierul m
delegaţii care au luat cu- nilor . muncii. Voicu Faur, tehnologice ş.a. pat germinativ de bună ca­ de partid şi conducerii sec­ sirea acestora, dar ne-am Buletin dc
de
vîntul s-au referit la o secretarul comitetului II, Con­ Prin întregul ei, confe­ litate şi asigurăm 600 boa­ ţiei a găsit ecou pozitiv gindit să le tăiem in bu­ pundem ase
partid
Musariu
Buletin de
serie de aspecte diverse stantin Borşa, preşedintele rinţa de la I. M. Barza be germinabile la metru in rindurile comuniştilor. Ei, căţi mici, de 30-35 mm, pe Moment fo
din activitatea comunişti­ comitetului sindicatului din s-a constituit într-un larg pătrat. printre care Constantin care le folosim drept bile de laureaţi
lor, au abordat sarcinile schimb de experienţă, de La C.A.P. Bîrsău, la a- Meriu, Mihăilă Moldovan, pentru morile de măcinat, naţional „<
ce revin acestui reputat co­ întreprindere, Nicolae Man, popularizare a metodelor rat şi pregătirea terenului Victoria Cirlan, Octavian bile care pînă de curind niei“; 10,30 .
lectiv muncitoresc — de a şeful secţiei electromecani­ care au dus la rezultatele muncesc Nicolae Hocman, Cadar, au fost primii care le importam. Este rezulta­ 11.00 Buletin
System
co
creşte- necontenit produc­ ce, Gheorghe Jurcă, miner, pozitive înregistrate în Sorin Şomtelean şi Ioan au răspuns chemării, apoi tul unei idei şi soluţii rea­ li,sâ Publicii
ţia de minereu cuprifer, şef de echipă, Viorica ultimii ani. S-a făcut cu Achim, şeful secţiei de me­ întregul colectiv s-a aliniat lizate de comuniştii Iosif tin de ştiri
calitatea produselor reali­ Ciocan, operator la pre­ acest prilej încă o dată canizare din Hărău, iar la cerinţei de a la ce totul Barabaş şi Simion Bronel. moara folcl
Magazin te
zate) de a spori producti­ parare, arătau în cuvîntul dovada maturităţii politi­ C.A.P. Banpotoc — Octa- pentru ca planul să fie Rezolvări asemănătoare 13.00 De la 1
vitatea imuncii — în lumi­ lor necesitatea • creşterii ce, a înaltei responsabili­ vian Sav, Gheorghe Cornea îndeplinit. Fapt este că am găsit şi aplicăm in univers 20;
na Proiectului de Directi­ responsabilităţii comunişti­ tăţi a comuniştilor de şi Adalbert Boldici. In a- fenomenul participării la multe alte situaţii, ceea ce ştiri ; 16,15 £
ţii folclorice
ve ale celui de al XllI-lea lor în îndeplinirea sarci­ aici, hotărîrea lor unanimă ceste două unităţi trebuie muncă sub această lormâ, ne-a ajutat ca de la înce­ 16,25 Radiog
Congres al partidului. O- nilor încredinţate, apre­ fiind de a extrage şi pre­ să se grăbească ritmul în- oarecum ieşită din normal, putul anului să realizăm că ; 16,55 Sf
rientate prioritar spre ciau că sînt şanse reale ca lucra cantităţi tot mai sămînţării griului, în con­ a devenit de masă. mari economii de oţel. 17.00 Buletin
Politica noai
problemele de fond ale pînă la sfîşitul anului să mari de minereuri pentru diţiile respectării normelor Altădată, a li revoluţio­ După . părerea mea este scrii ★ Radi
producţiei, intervenţiile se recupereze o bună par­ ţară. agrotehnice, deoarece tim­ nar înseamnă să prevezi şi foarte important ca biroul vista interni
comuniştilor au fost înso­ te din restanţele înregis­ pul este înaintat şi mai să stăpineşti bine realita­ organizaţiei de bază să se 19,30 Rad ioc»
ţite de propuneri de îmbu­ trate. Klieill Ottmar şi ADRIANA BENEA, sînt suprafeţe mari de se­ tea. Vreau să spun că manifeste foarte activ, să tor Adrian
C î-*
nătăţire a proiectului de Nicolae Oprea, directori corespondentă mănat.. intr-o vreme ne-am con­ deţină necontenit iniţiativa, ji
fruntat cu situaţia unei spe­ preocuparea, să aibă un ,,La şezătoa;
Bre di cea nu
„Mai mult cărbune cializări unilaterale a oame­ tonus înalt în muncă. A- 23,30—5,00 Nr
nilor pe cite o singură ma­ ceasta toniliază atmosfera
înseamnă progres, şină : de sudat, de debitat, de lucru, o stimulează şi
de ştanţare, sau de sudai dă rezultate bune. Din-
civilizaţie, bunăstare" plase, ceea ce producea tr-un asemenea climat s-a
greutăţi cînd unii plecau născut nevoia să preluăm DEVA : M;
(Urmate din pag. 1) in concedii sau lipseau din lucrări pentru terţi, de obi­ (Patria); O
alte motive. In consecinţă, cei containere din oţel be­ (Arta) ; HL
subliniată în mod deose­ organizaţia de partid a ho- ton. Activitatea a căpătat afacere mu
sala A) ; S;
bit în Proiectul de Direc­ târit deschiderea unui curs proporţii şi este îmbrăţişată dorn, sala
tive ale Congresului al de policalificare, iar astăzi, cu căldură de colectiv, rată (Flacftr
XllI-lea al partidului nos­ 80 la sută din muncitori pentru, că reprezintă ori­ ta); PETRC
cerea
Vlaşi
tru. sînt in stare să lucreze la cind o rezervă de plan. Balada cava
oricare maşină, cu produc­ (Unirea) ; Zi
Subscriind întru totul Tot aşa, cu întregul co­ (7 Noiembri
la prevederile proiectului tivitate bună. Acum, chiar lectiv am dezbătut, in di­ Lovitură ţu
practicăm o rotaţie a oa­
de Directive, noi înţ'logem verse forme, nevoia acope­ tural); W\
Pi*an o
’62
să ne angajăm minereşte, menilor pe la toate tipu­ ririi cit mai bune a ma­ LONEA : rG
comunist, la muncă, la ac­ rile de maşini, astfel incit şinilor cu lucrări, astfel — seriile \ 3
ţiune pentru înfăptuirea nici un om să nu-şi piardă incit să reducem timpii ANINOASA
lor. Avîndu-l mereu în indeminarea, oriunde ar morţi. Au fost elaborate ţii Lus I-Iîin
lucra.
URICANI3 r
frunte pe cel mai brav fiu şi se aplică un şir de mă­ lezat); B'
al naţiunii noastre, tova­ Vorbind de prevedere, suri. Dar, cel mai impor­ (Steaua roş
răşul Nicolae Ceauşescu, biroul organizaţiei de bază tant cîştig îl reprezintă, Dacă e di
fie ! (PatrU
„Minerul de Onoare" al a avut grijă să repartizeze după opinia mea, iaptul sertar (Flac:
ţării, avem garanţia că astfel torţele de partid că oamenii şi-au conştienti­ BAI : S-a
izbînzile vor fi întotdeauna incit acum in toate forma­ zat această necesitate, ne- (Casa de
de partea noastră. ţiile de lucru avem comu­ admiţind ca maşinile să ŢEG : Capt
ră (Dacia) ;
nişti. In fruntea echipelor meargă in gol, secret ; CAi
se află, de asemenea, vină tata (
membri de partid dintre cei GHEORGHE MICULA ră); SIMEF
Prevederi mai bine pregătiţi profesio­ secretarul organizaţiei seriile I—I
ILTA : Hol.
La benzile transportoare, muncitoarele Aurica Pădurar şi Elena Gulă urmăresc pro­ nal şi politic. Aceasta are de partid mina).
mobilizatoare cesul de alimentare cu minereu a Uzinei de preparare a minereurilor polimetalice Co-
randa-Hondol. o influenţă decisivă asupra din atelierul armături
(Urmare din pag. 1) Foto N. GHEORGHIU climatului de angajare în a! I.M.C. Bîreea
care vom acţiona mai efi­ (Urmare din pag. 1)
cient este cel al producţiei Urgentarea finalizării lucrărilor rilor Antreprizei electro- Timpul
zootehnice. în acest sector „Montarea celor două pre­ montaj Sibiu (la staţiile azi, 11 c
va trebui, întîi de toate, electrice, posturile de trans­ Vremea va
se hidraulice de cîte 1 250 l-am întrebat. „Cu 14 lu­ crăm 10—12 ore pe zi, ceperea probelor tehnolo­ formare etc.), brigăzii nr. frumoasă,
să sporim sursele de fu­ tone forţă fiecare. Sîntem crători ridicăm zidăria la facem lucru de calitate, 61 — I.A.C.R.S. Hunedoa­ noaptea şi
raje la nivelul necesarului, cu lucrările în grafic. Am uscătorul tunel nr. 2, după dar ne lovim de greutăţile gice o mare parte de lu­ ra, condusă de ing. Doru rul va fi va
noap-
senin
crări în cinstea Congresu­
în acest scop ne gîndim putea accelera mult ritmul ce am încheiat lucrul la acestea"... lui al XllI-lea al partidu­ Gaiţa (la calea ferată uzi­ Vîntul va .
de pe acum la însămînţa­ lucrului, dar ne lipseşte primul uscător tunel. Am Am cerut şi părerea unui lui. Lucrăm 10—12 ore nală), a celor care asigură la moderat
vestic.
Tem
rea unor suprafeţe mai un sudor autogen" — aflăm întrerupt înzidirea la cup­ zilnic, nu există absenţi agentul termic, apa, gazul. me vor fl t
mari cu culturi furajere, de la şeful de echipă. torul nr. 5 din cauză că veteran al şantierelor, mais­ nemotivaţi de la muncă, Numai respectarea rigu­ şi 8 grade,
trul montor Arpad Kallos.
bonte în d
în cultură pură sau ascun­ în secţia uscare-ardere, nu avem praf pentru mor­ „Cu 41 de lăcătuşi mon- se realizează lucru de bună roasă a tuturor detaliilor se va produ
să, în aşa fel incit în la înzidirea uscătoarelor şi tar refractar. Nici cără­ tori, sudori, vopsitori ur­ calitate". şi termenelor din grafice peraturile
1985, 1986 şi în continuare cuptoarelor tunel, zidarul midă nu ne soseşte în sor- gentăm zi de zi încheierea Zile de mobilizare maxi­ garantează punerile în cuprinse în»
de. Local, ■
să ne acoperim necesarul şef de echipă Ioan Toth timentaţia pe care o cere lucrărilor. Sîntem mobili­ mă se cer acum mai cu funcţiune a noilor capaci­ produce ce.
de nutreţuri. era necăjit. De ce ? — procesul de înzidire. Lu­ zaţi să predăm pentru în- seamă din partea lucrăto­ tăţi la termenele stabilite,