Page 37 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 37
• JOI, 11 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3
Preocupare permanentă pentru • DEZBATERE. „Ridica-
IZiUNE rea necontenită a nivelu c i t i t o r i i!
impulsionarea activităţii educaţionale lui tehnic şi calitativ —
sănătatea pirghie hotăritoare in creş J
terea producţiei de căr M H Ml iHH I HM limm I
tineretului,
teepre tine- Desfăşurîndu-şi activitatea Un alt element de noutate dacă noul îşi găseşte mai bune"' a fost tema dez
I, muncă Şi într-o zonă cu puternică re îl constituie „Zilele scriito anevoie locul în formele ac baterii deslăşurate la Pe- AVEŢI CUVINTUL l
liniate zonanţă istorică, asupra ma rilor zărăndeni", organizate tivităţii educaţionale. Sînt trila pe marginea Proiec „Anul acesra ne-am cău- nia care văd şi simt acest ţ
l prografL <- jorităţii activităţilor Casei de bibliotecă. Cu participa folosite la intensitatea ne tului de Directive ale celui tar sănătatea în frumoasa adevăr. I
de cultură din Brad şi-a lăsat rea acestora se organizează cesară colocviile de istorie de-al XlII-lea Congres al şi moderna staţiune bal- Am fost cazate la corn- ?
t. (parţial eo- P.C.R. Organizată de
amprenta o evidentă tră întîlniri, .recitaluri, de poezie, care să marcheze evenimen- neară Geoagiu-Băi. Ţinem plexul Germisara, dotat cu j
cagă întîm- sătură- patriotică. Astfel, cea patriotică,, şezători literare, tul de excepţie — Congresul Consiliul orăşenesc de e- să remarcăm că această aparatură şi mijloace te- 4
mgresul al mai amplă acţiune culrural- ducaţie politică şi cultură
ii Partidului lansări de cărţi. Prezenţa al XlII-lea al partidului, îm socialistă, la dezbatere au staţiune a devenit — ceea rapeutice dintre cele mai !
Român. Dia- educativă se organizează sub scriitorilor Mircea -Sîntim- plinirea a 200 de ani de la ce este astăzi — o stafiu- moderne, încadrat cu per- )
e viitor. în genericul „Zarand" şi cuprin breanu, directorul Editurii Răscoala lui Horea, Cloşca participat cadre tehnice ne care oferă condiţii de sonal medical de o con- ţ
Proiectul de dezbateri, simpozioane, şi brigadieri. ■ tratament şi cazare dintre ştiinciozitafe profesională '
ive Albatros, Mircea Vaida, şi Crişan, jubileul aniversă cele mai bune — datorită deosebite, care nu pregetă \
din Festiva- mese rotunde, întîlniri ale Marcel Pefrişor, George rii patriei. în ciclul „Cinci ® „GENERAŢIA CELUI
ului 'ostăşesc cenaclului literar cu oame grijii deosebite pe care să se pună în orice mo-
si te cint pa- nii muncii, spectacole tema Timcu, redactor şef al Edi nalul revoluţiei fehnico-ştiin- DE AL XIII-LEA CONGRES partidul şi statul nostru o ment în slujba sănătăţii
!“ — ediţia turii ştiinţifice şi enciclope ţifice" sînt abordate dezba AL PARTIDULUI" - iată
1984 (color) tice, toate fiind pătrunse dice, loan Lungu, a mem denumirea pe care o manifestă pentru sănătatea oamenilor. Iţi face plăcere
scoală popu- de fiorul prezenţei acelor teri pe teme privind creşte oamenilor, motiv pentru să cunoşti asemenea (
usă de Ho nume de rezonanţă în con brilor cenaclului literar rea aportului specialiştilor la poartă, din această săp- care alăturăm mulţumirile meni", S
ta şi Crişan „George Coşbuc" al casei realizarea sarcinilor, a pro tămină, elevii clasei a
in(a poporu- ştiinţa naţională — Mestea ll-a din toate satele co noastre celor ale milioa- Maria Belinschi
î şi în măr căn, de unde acum 200 de ductivităţii muncii, dezbateri nelor de oameni din Romă- Margareta Coşan
ime ani s-a aprins flacăra Răs cu tinerii pe teme profesio munei Brânişca. Pînă ieri
al pentru ti- nale, întîlniri cu mineri frun şoimi ai patriei, elevii
Eroii nu au coalei lui Horea, Cloşca şi Noutate, calitate — clasei a ll-a au fost pri SESIZARI-SOLUŢI! J
olor) — epi- Crişan, Ţebea, găzduind taşi.
tulburătoarea existenţă spi coordonate ale miţi in organizaţia pio Un grup de cetăţeni din gură, stimaţi cetăţeni din i
iiterar-artisti- Clubul dispune de un po nierilor, moment semnifi comuna Luncoiu de Jos, Luncoiu de Jos, că atît în /
artă pe inii- rituală a lui Avram lancu, actului de cuifură tenţial artistic bun. Iniţiază cativ pentru formarea lor apreciind în mod deosebit ceea ce priveşte încasarea ţ
aului nostru. conducătorul Revoluţiei de acţiuni „La navetişti acasă",
naţional la 1848 din Transilvania. politică şi morală, petre- faptul că pentru zonele taxei de batozare cît şi în 4
i României" concursul de fotografii ar necooperativizate partidul ceea ce priveşte procentul I
democratic Pe o astfel de bază, de cultură se creează mo tistice „Foto-top", cum a- a luat măsura de a crea de uium reţinut, nu s-a 1
tre a muncii elementul de noutate a apă mente aparte, de intensă preciate sînt şi filmele
ii. rut firesc. Vom lua ca punct staţiuni de mecanizare spe- petrecut nici o ilegalitate, \
1 (parţial co- viaţă spirituală.' create de membrii cineclu- cializate, dotate cu maşi- Taxa a fost stabilită de i
de plecare revista vorbită Rămîn exemple de conce bului. Directorul clubului, Omagiu nile şi utilajele necesare comun acord cu Consiliul 1
a programu- „Agora". !h dorinţa de a pere şi organizare la nivelul Gheorghe Bucureşteanu, ne prestării a o seamă de popular comunal Luncoiu de)
găsi p modalitate de publi judeţului „Dialogul pe aceeaşi mărturisea că se depun e- lucrări agricole pentru tă- J° » uiumul^ s-a reţinut ţ
lar
s
care, factorii culturali locali forturi, şi aceasta c.u spri în procentul arătat de dum- i
mmmssms scenă", „Scena vă aparţine", forumului rănii cu gospodărie indi- ------ ------------
au ajuns la concluzia, cu jinul Consiliului judeţean al neavoastră deoarece pe I
noscută de altfel, că presa treceri în revistă, pe genuri, sindicatelor, de organizare viduală din zonele de deal , - raza comunei nu s-a ame- 4
nu e doar scrisă ci şi vor ale formaţiilor artistice ce a unui festival al fanfarelor, şj munte, ne-au ce. ut sa najat Qrje comunâ care ’
'
i.ă-, ^dio- bită. Treptat, s-au conturat dau permanenţă mişcării de ca acţiune specifică. comunist lămurim o sene de as- sâ râ dâ cer infelor im-)
miueţii ; G,30 rubrici, colaboratori, un creaţie şi interpretare în întreaga activitate desfăşu pecte care lor I. se pareau puse £ |eg6f ci ;. a efec . ţ
ei în agricul- public stabil. Menţionăm Festivalul naţional „Cîntarea neclare în^ legătură cu t j- batozatul din curte în l
ua
liojurnal; 7,30 României". rată de casa de cultură şi treieratul grîului din gos- curte. Uiumurile şi taxele ?
lările tovară- din cuprinsul revistei edito club nu ar fi posibilă la
:• Ceauşcscu, rialul politic, rubricile „Oa Calitatea e evidenţiată de nivelul exigenţelor de nou podarii le lor, cu aceste ţncasafe au fost depuse cu f
il XlII-lea — meni de ştiinţă din Ardeal", deschiderea aşezămîntului cut in sanctuarul neamu maşini. borderou şi chitanţă la ^
o de muncă ; de cultură spre acţiunile cu tate şi calitate fără o în lui de la Jebea. l-au
presei ; 8,10 „File de istorie zărăndea- drumare deosebită din par Trustul pentru mecaniza- fondul centralizat al sta- »
adiilor ; 9,00 nă", „Civilizaţia secolului bogate valori educaţionale primit pionierii din deta rea agriculturii, care a tului sau, în cazul taxei, '
iri ; 9,05 Răs- XX", „Pedagogie contempo — „Tribuna ideilor", „Coloc tea Comitetului orăşenesc şamentele claselor a lll-a cercetat aspectele sesizate la caseria unităţii presta- \
tătoritor; 10,09 de partid, a consiliului de de dumneavoastră, ne asi- toare. ^
Ştiri ; 10,05 rană", „Revista revistelor", vii de istorie", iniţierea cer educaţie politică şi cultură şi a IV-a, de la Şcoala
lOrie susţinut poezie, proză ş.a. Ilustraţia curilor de speologie, pictu socialistă. generală din Brânişca.
ti. Festivalului ră naivă (unicat în judeţ), ÎNTREBĂRI-RĂSPUNSURI J
atarea Româ- foto este realizată cu dia In felul acesta se vădeşte
îtionii corale; pozitive ale creatorilor lo a ansamblurilor de diverse o preocupare generală pentru • ANGAJAMENT. Pio losif Hepca — Petroşani: de muncă de 18 ani şi ’
Je ştiri ; 11,05 cali. Ca element de nouta instrumente populare, de
ii Soar_,,ui ; impulsionarea actului de cul nierii de la Şcoala gene Potrivit datelor furnizate 6 luni. ţ
te; 12,00 Bule- te, revista vorbită „Agora" cîntece şi dansuri. tură, creşterea aportului său rală nr. 1 Crişcior au pre de dumneavoastră, nu pu- Costică Sîrghia — Deva : 1
12,05 Din co a şocat la apariţie, fiind Pe raza oraşului Brad îşi teţi cere pensionarea la S-a verificat la S.U.T. De- ?
rului ; 12,15 la formarea omului nou în luat in Îngrijire şi păstra
luco-stiinţific ; însă permanent apreciată de desfăşoară activitatea şi Clu spiritul marilor obiective sta re monumentele istorice împlinirea vîrstei de 53 va situaţia calculării şi \
a, 3; 15,00 club toţi cei care o vizitau şi pre bul întreprinderii miniere bilite de documentele de ani. Pentru a putea cere achitării drepturilor dum- 4
,00 Buletin de de pe raza comunei. An pensionarea la împlinirea neavoastră de concediu şi !
lişti şi forma- luată de multe aşezăminte Barza. Şi aici, eforturile pen partid. gajamentul lor, cu înalte
de la sate ; de cultură din jude? şi din tru o muncă culturală de acestei vîrste aveţi nevoie s-a constatat că unitatea *
zeta economi- ţară. calitate sînt evidente, chiar MINEL BODEA virtuţi educative, a deve de o vechime în grupa I a procedat legal. ţ
tttl medicului; nit faptă admirată şi pre
de ştiri ; 17,05
ni; 18,00 Orele ţuită de localnici, faptă
jurnal; ★ Re care acum, în preajma
gională radio ; CAMPIONATUL JUDEJEAN DE FOTBAL
laclu. Itealiza- forumului comunist şi a
’ăimesr’* • 22,00 comemorării a două se
~ \dio~
ov.cn Jri că cole de la Răscoala con SERIA I
e“, dc Tiberiu dusă de Horea, Cloşca
(fragmente) ; şi Crişan, capătă semnifi Rezultate : Măgura Pui — Metalul Crişcior 0—0 ;
î stop muzical. Avîntul Haţeg — Voinţa C.L.F. Ilia 3—1; Minerul Uri-
caţii deosebite.
cani — Streiul Simeria Veche 3—1; C.F.R. Petroşani —
Minerul Bărbăteni 0—2; Minerul Teliuc — Dacia Ser
;MAă c HĂRNICIE. La Şcoa vice Hd. 2—2; C.F.R. Simeria — Constructorul Hu-
la generală din Vărmaga ned. 1—0; Minerul Ghelari — Parîngul Lonea 4—2;
suri preventive a fost organizată o acţiu Preparatorul Petrila — Minerul Aninoasa 0—0.
;ută de bucurii ne de recoltare a fructe
NEDOARA : O C L A S A M E N T U L
clară (Modern, lor de pădure, la care au 6 5 0 1 14— 7 10
ibteranul (Mo- participat numeroşi elevi. 1 . Minerul Ghelari
B) ; Marfă fu- 2. Minerul Aninoasa 6 4 1 1 18— 3 9
it) ; Elegie (A*- Intr-o' singură zi, ei au 3. Avîntul Haţeg 6 4 1 1 17—• 8 9
ŞANI : întoar- recoltat peste 100 kg 4. Preparatorul Petrila 6 4 1 1 10—10 9
lilor (Paring); 2
Ierului Ivanhoe măceşe, în fruntea hăr 5. Streiul Simeria Veche 6 3 1 12— 7 8
că ce vor zice! niciei situindu-se Daniel ti. C.F.R. Simeria 6 3 1 2 11— 6 7
s>; LUPENI : 7. Constructorul Hunedoara 6 3 1 2 9—• 7 7
gterătoare (Cul- Ştefan, Adriana Rus, So
JLCAN: Loto 8. Parîngul Lonea 6 2 2 2 11—• 9 6
0 (Luceafărul); rina Magda, Dan Podean, 0. Minerul Uricani 6 2 2 2 7— 8 6
iră pentru doi Nicu Furdui şi mulţi alţi 10. Dacia Service Huned. 6 1 3 2 11 — • 7 5
-II (Minerul) ;
Idilă în Mun- elevi. (Prof. VALERIA 11. Metalul Crişcior 6 2 1 3 7— 8 5
(Muneitoresc); BLAJ). 12. Voinţa C.L.F. Ilia 6 2 1 3 8—16 5
ubedeniile (Ile- 13. Minerul Teliuc 6 1 1 4 7—12 3
IAD: Prietenie
ie); ORĂŞTIE : 14. Minerul Bărbăteni 6 1 1 4 6—14 3
'orţ, divorţ să 15. C.F.R. Petroşani 6 0 2 4 3—14 2
i); Cîinele din Nerespectind aceste reguli, 16. Măgura Pui 6 0 2 4 4—19 2
ira); GEOAGIU- fajă şi semnalizaţi cu braţul vă veţi afla în situaţia lui
oprit un tîen Biciclişti ! Nu riscaţi! intenţia schimbării direcţiei loan Erşelc, din Petroşani. Etapa viitoare : Prep. Petrila — Măgura; Min. Ani-
cultură) ; HÂ- de mers ; o nu circulaţi sub Aflat pe bicicletă, la o inter noasa — Parîngul; Constr. Huned. — Min. Ghelari;
jraţi-i la barle- influenţa băuturilor alcoolice secţie, intenţionînd să vireze Dacia Service — C.F.R. Simeria; Min. Bărbăteni —
BRAZI: Urgent, Bicicleta, vehicul economic, şeşte întotdeauna să iasă pe un drum lateral stînga,
iAN: Cind o să fără carburanţi, a revenit în bine din confruntarea cu ipos pe bicicletă, ori cu mîinile Min. Teliuc; Streiul Sim. V. — C.F.R. Petroşani; Voin
Casa de cultu- actualitate ! Inmulţtndu-se nu tazele în caro îl puneţi. ridicate de pe ghidon, deoa fără să se asigure, n-a ob ţa — Min. Uricani; Metalul — Avîntul.
IA ; CeciUa — mărul bicioliştilor, direct pro Gîndiţi-vă şi, mai cu seamă, rece, prin pierderea echili servat că din sens opus se
(Mureşul) ; porţional a crescut şi riscul respectaţi următoarele reguli : apropia un autocamion. Coli SERIA A II-A
Palace (Lu- de accidentare a celor aflaţi • circulaţi numai pe par- brului, riscaţi să apăreţi ziunea n-a putut fi evitată ;
pe... două roţi. Cazuri de ac biciclistul a fost proiectat la
cidente suferite de biciclişti — o distanţă apreciabilă. Ca Rezultate ; Unirea Nădăştie — Mureşul Pricaz 3—0;
mal mult sau mal puţin gra prin minime, insă a scăpat Mureşul Uroi — Recolta Băcia 1—0; Rapid Simeria
ve — s-au produs şi pe dru buletin rutier doar cu leziuni destul de
iSWEAS murile publice din judeţul grave. Triaj — Unirea Zam 2—0; Viitorul Hunedoara — A-
nostru. Nu o dată, conducă Nu trebuie uitat nici o clipă vintul Bobîlna 9—0; Streiul Boşorod a stat.
torii auto sau chiar şi cei că din... conflictul intre un
probabil pentru aflaţi în maşină, alături de tea dreaptă, în direcţia de brusc în faţa vreunui auto biciclist şi un autovehicul, C L A S A M E N T U L
ctombric 1984 : şofer, au trăit adevărate mo mers şi cît mai aproape de vehicul şi să fiţi accidentat; în majoritatea cazurilor cel 1. Rapid Simeria Triaj 5 5 0 0 27— 5 10
îi în genera] mente de groază la apariţia bordură sau de acostament; • pe timp de noapte, fo 2. Viitorul Hunedoara 6 4 0 2 25—11 8
dar răcoroasă bruscă a unui biciclist In o cînd sînteţi doi sau mai losiţi sursa de lumină (far, mai expus, mai fragil, mai 4 0 2 17—IC 8
de
apărare
omul
dimineaţa. Ce- faţa autovehiculului, sau lanternă) amplasată în par lipsit pe bicicletă. este aceea, 3. Unirea Nădăştie 6
aflat
De
riabil, mai mult noaptea, cînd biciclistul a mulţi biciclişti, circulaţi în 4. Unirea Zam 6 3 0 3 13— 6 6
.ea şi dimineaţa, fost zărit în ultimul moment, şir, unul după altul ; • asi- tea din faţă, iar în partea stimaţi biciclişti, circulaţi cu 5. Streiul Boşorod 5 2 1 2 11— 8 5
sufla slab pînă ori in faţa grupurilor de bi gurafi-vă temeinic înainte de din spate, aripa să fie vop mare prudenţa şi echipaţi-vă 6. Mureşul Uroi 5 2 0 3 7—14 4
din sectorul ciclişti care ocupă toată lăr bicicletele cu toate cele ne
peraturile mini- gimea benzii de circulaţie. a pătrunde pe drumurile cu sită în alb, iar pe ea mon cesare semnalizării — faruri, 7. Recolta Băcia 5 2 0 3 5—15 4
•uprinse între 3 Dar mai ales cind biciclistul, prioritate, venind din străzi tat un „ochi de pisică" ; « sonerii, catadioptrii etc. — 8. Mureşul Pricaz 5 1 1 3 3-- 8 3
izolat mai co- aflat în stare de ebrietate, pentru a fi văzuţi din timp 5 0 0 5 3—34 0
epresiumi, unde circulă... şerpuind — cită pre secundare, curţi, ganguri, cu cît vă veţi semnaliza mai de către .partenerii de trafic 9. Avîntul Bobîlna
ce brumă. Tem- zenţă de spirit şi atenţie sînt poteci laterale etc.; • pre bine prezenţa pe carosabil, pe patru roţi. Etapa viitoare : Unirea Zam — Avîntul Bobîlna ;
maxime vor îi solicitate conducătorilor auto?! cedaţi virajul, în special spre în condiţii lipsite de vizibi Recolta Băcia — Rapid Simeria Triaj; Mureşul Pri
.re 16 şi 21 gra- Stimaţi biciclişti, gindiţi-vă c a z — Mureşul Uroi; Streiul Boşorod — Unirea Nă
dimineaţa se va la aceste situaţii ; nu lăsaţi stînga, de o temeinică asi litate, cu atît veţi fi obser Inspectoratul judeţean
aţă. protecţia dv. exclusiv pe sea gurare că nu se apropie nici vat de ia distanţă mai mare de interne dăştie. Viitorul Hunedoara stă.
ma celui de la volan, care,
oricît de atent ar fi, nu reu- un vehicul din urmă sau din de conducătorii auto. Serviciul circulaţie