Page 39 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 39
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a inaugurat ieri ediţia a X-a
1%
it Tfrgultii internaţional Bucureşti
T o v a r ă ş u l Nicolae ţă hotărîrilor ce vor fi a- P.C.R.", „Ceauşescu şi po
Ceauşescu, secretar general doptatc de apropiatul fo porul". Manifestîndu-şi şi
al Partidului Comunist Ro rum al comuniştilor. în a- cu acest prilej sentimentele
mân, preşedintele Republi celaşi timp, Tîrgul inter de înaltă stimă faţă de to
cii Socialiste România, a naţional Bucureşti — ma varăşul Nicolae Ceauşescu,
inaugurat, joi, 11 octom nifestare economică cu ca cel mai iubit fiu al naţiu
brie, cea de-a X-a ediţie a racter general, care, pe nii noastre, profunda recu
Tirgului internaţional Bucu parcursul existenţei sale, noştinţă pentru contribuţia
reşti, care se desfăşoară, s-a bucurat de participa sa inestimabilă la elabo
ca şi în anii precedenţi, rea a 10 000 de firme de rarea şi înfăptuirea politi
sub deviza : „Comerţ — pe toate continentele — ră- cii de dezvoltare şi moder
Anul XXXVI, nr. 8 372 VINERI, 12 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani cooperare — dezvoltare — mîno şi acum, la cea de-a nizare a economici româ
pace". zecea ediţie, o fereastră neşti. de ridicare a nive
împreună cu şi conducăto deschisă larg spre cunoaş lului de trai material şi
nemijlocită
terea
forţei
a
partidului
statului
rul
Peste o Eîoriîiri permanente pentru nostru, la festivitate ■_ au şi dinamismului economiei spiritual al oamenilor mun
cii, de edificare a societă
luat parte tovarăşul Con noastre socialiste, a posi ţii socialisto multilateral
realizarea înainte de termen stantin Dăscălescu, ceilalţi bilităţilor ei de a realiza dezvoltate şi înaintare a
conducerea
din
Sumo oyoiis tovarăşi şi statului nos produse de înaltă tehnici României spre comunism,
marelui
a
tate,
potenţial
partidului
neîngrădită
de
cooperare
a contractelor tru. de muncă şi de creaţie ro cu toate statele lumii, par
Au fost prezenţi şefi de
livrări misiuni diplomatice acre mânească. Tîrgul interna ticipanţii şi-au reafirmat
ţional de la Bucureşti a-
cu partenerii din străinătate ditaţi în ţara noastră, testă în modul cel mai vibrant, asemenea tuturor
membri ai corpului diplo convingător dorinţa nestră fiilor patriei, adeziunea u-
La I.M. Hunedoara s-a în aceste zile premergă se depune maximum de matic, directori ai pavilioa mutată a României de a nanirnă la hotărîrca Plena
statornicit o bună expe toare marelui eveniment interes, cînd cei mai buni nelor naţionale şi repre amplifica continuu relaţiile rei C.C. al P.C.R. ca la cel
rienţă în ceea ce priveşte din viaţa politică a ţării muncitori şi specialişti sînt zentanţi ai firmelor de pe sale economice externe, de-al XlII-lea Congres to
derularea producţiei desti — Congresul al XlII-lea repartizaţi să execute co ste hotare care participă participarea sa la circui varăşul Nicolae Ceauşescu
nate exportului. al partidului —, oamenii menzile lansate în fabri la actuala ediţie a tîrgu- tul mondial de bunuri, de să fie reales în funcţia su
— Exportăm o mare can muncii de la întreprinde caţie, cînd există o coor lui, ziarişti români şi co a întări şi mai mult legă premă de secretar general
titate de talc în R.D. Ger rea forestieră de exploata donare atentă şi o urmă respondenţi ai presei străi turile de prietenie cu toa al partidului.
mană, care este beneficia re şi transport Deva acţio rire riguroasă, zi de zi, a ne. te ţările lumii, în intere Ceremonia deschiderii o-
rul nostru de mulţi ani de nează neobosit, cu toate producţiei pentru export, Ediţia jubiliară a Tîrgu- sul cauzei păcii, colaboră ficiale a Tît'gului interna
zile — ne spunea inginerul forţele, pentru realizarea realizările sînt pe măsura lui internaţional Bucureşti rii şi înţelegerii între po ţional Bucureşti, ediţia
Ion Ungureanu, şeful bi exemplară a planului la eforturilor, a căutărilor — se constituie într-o eloc poare. 1984, a fost marcată de in
roului plan. Ne-am orga export. Inginerul Ioan Ni- fapt demonstrat: planul se ventă imagine a amplelor T o v a r ă ş u 1 Nicolae tonarea Imnului de Stat al
nizat în aşa fel încît pro cola, directorul întreprin poate chiar depăşi. transformări economico-so- Ceauşescu a fost întîmpi- Republicii Socialisto Româ
ducţiei pentru export ca- derii ne-a spus : — în ultimele patru luni ciale înfăptuite în cele pa nat, la sosirea în incinta nia.
— spunea Ştefan Gcorges- tru decenii de viaţă libe Complexului expoziţional Cuvântul de deschidere a
cu, şeful biroului desfacere ră, îndeosebi în perioada din Piaţa Scînteii, cu deo
c ACTIVITATEA DE EXPORT : al întreprinderii — am li ultimilor 19 ani, epoca cea sebită dragoste şi căldură fost rostit de tovarăşul
Pungan,
ministrul
Vasile
: caîiiale • dinamism «eficienţa vrat la export, suplimen mai luminoasă şi mai bo de mii de' bucureşteni. Cei comerţului exterior şi coo
tar
sortimente
sarcinilor,
gată în realizări din întrea
ovaţionat
cu
prezenţi
au
în valoare de peste 310 000 ga noastră istorie, punînd însufleţire pentru partidul perării economice interna
ţionale.
re se realizează la secţia — în spiritul sarcinilor LIVIU BRAICA pregnant în lumină capa nostru comunist şi secre
nemetaliferă Zlaşti — să i şi orientărilor secretarului citatea creatoare a poporu tarul său general, au scan
* 25
se acorde prioritate abso general al partidului, to (Continuare in pag. a 2-a) lui muncitor de a da via dat îndelung „Ceauşescu — (Continuare in pag. a 4-a)
lută. Şeful secţiei, ingine varăşul Nicolae Ceauşescu,
rul preparator Altman Ca întregul nostru colectiv de
ro!, urmăreşte direct rea muncă este puternic mo Dublarea producţiei
lizarea producţiei do talc, bilizat la toate punctele de în aceeaşi
calitatea acestuia. La în lucru din parchete şi sec
ceputul fiecărei luni li ţii de exploatare pentru capacitate
vrăm mai întîi la export, finalizarea pînă la 15 de a instalaţiei
■aşa că la ora actuală a- cembrie a contractelor în
vem un avans de peste o cheiate cu partenerii de Cuptoarele-tunel pen
lună, în condiţiile în care peste hotare. tru deshidratarea legu
beneficiarul este satisfăcut — Ce rezultate s-au ob melor şi fructelor, pe
de calitatea produsului ţ i n u t pînă acum ? care le are în dotare
nostru. — în prima jumătate a C.L.F. Ilia au fost pro
Bine coordonată, activita anului realizările au fost iectate şi au funcţionat
tea de export se desfăşoa mai slabe, datorită restan multă vreme cai combus
ră ritmic, eficient. Nu au ţelor din lunile de iarnă tibil lichid pe bază de
fost cazuri de întîrzieri, ale acestui an. Din iunie hidrocarburi.
vagoanele se asigură la însă, ca urmare a măsuri Modificînd sistemul de
timp, iar calităţii talcului lor luate, a perseverenţei alimentare şi încălzire
exportat i se acordă toată şi hărniciei muncitorilor al cuptorului-tunel, a-
atenţia. Subliniem şi anga noştri, a modului responsa cum acesta funcţionează
jamentul de cinste luat de bil în care s-au implicat pe bază de cărbune.
colectivul secţiei, ca pînă factorii de conducere de Astfel, producţia indus
în ziua începerii lucrărilor la toate nivelurile în vede trială realizată de
rea asigurării cadrului nor C.L.F. s-a dublat.
Congresului al XlII-lea al mal derulării exportului,
partidului planul la export Legumele deshidrata
situaţia s-a schimbat în bi te au mare căutare la
să fie realizat pe întregul ne. Lună de lună s-au în „Marmura Simeria. In atelierul dale mozaicale, unde se pregăteşte un nou lot de partenerii externi de co
an şi să înceapă derularea registrat depăşiri la acest produse destinate exportului, maistrul Abol .Murcşan, împreună cu muncitoarele Dorica merţ ai C.L.F.
producţiei de export pen deosebit de important in Curtean şi Petruţa Lungii execută controlul tehnic de calitate. Foto N. GHEORGHIU
tru 1985. dicator de plan.
GH. I. NEGREA Intr-adevăr, atunci cind
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA'
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI
Toate mijloacele mecanice,
AL XIII-LEA AL P.C.R.
Municipiul Deva a îndeplinit
toate forţele umane mobilizate pe ogoare!
angajamentul anual
în tarlaua „Peste drum" elevi, sorta şi însiloza car tem lucra din plin. Avem canizatorul Nicolae Da-
Peste puţine zile va crescut productivitatea a C.A.P. Căstău se aflau tofii de sămînţă. Aflăm că 25 de ha semănate cu grîu. mian, brigadiera Ioana To-
avea loc conferinţa orga muncii pe fiecare lucră un mare număr de coope s-au însilozat peste 40 de Trebuie să profităm din rnuţa şi mai mulţi mem
nizaţiei municipale de tor, în timp ce la chel ratori şi elevi la strînsul tone. plin de zilele acestea bu bri cooperatori. în brigada
partid Deva pentru dare tuielile de producţie s-a cartofilor. Lucrarea o con Cu citeva zile în urmă ne pentru a recupera grab Sereca, alături de mecani
de scamă şi alegeri. Este obţinut o economie de ducea Vasile Savu, pre a început şi recoltatul po nic rămînerilo în urmă. zatorul Ioan Simileana,
un moment însufleţitor în 6,2 lei la 1 000 lei pro şedintele cooperativei. Oa rumbului boabe. In tarlaua De aceea, ne-am organizat brigadierul Petru Filimo-
activitatea comuniştilor, a ducţie marfă. menii adunau cartofi în „Orăştie" se aflau la strîns munca în schimburi. Noap nescu şi grupul de coope
tuturor oamenilor muncii In produse fizice de saci şi cu atelajele proprii ştiuleţii şi tăiatul coceni tea, mecanizatorii Mihai ratori ieşiţi la strînsul car
din municipiul reşedinţă bază, realizările menţio le transportau în incinta lor peste 40 de coopera Cristinescu, Cornel Peşti- tofilor, o întîlnim şi pe
de judeţ. In întîmpina- nate înseamnă obţinerea unităţii. tori. Brigadiera Valeria şan, Dumitru Moldovan ară Rodica Moţa, primarul co
rea Congresului al XlII- suplimentară a peste 740 — Sînt, de fapt — arăta Spineanu preciza că s-a re la lumina farurilor, în munei. „Am venit de la
lea al partidului, comu tone minereu de fier, 325 Gcnu Samoilă, vicepre coltat porumbul de pe mai urma lor intră la discuit complexul I.A.S. — spune
niştii, toate colectivele de tone metale neferoase în şedintele biroului executiv mult de 40 de ha. Pînă Mihai Creangă şi Ioan ea. Şi acolo se munceşte
muncă din Deva rapor concentrate, 4 600 tone al Consiliului popular co să-l predea la baza de re Ciorîţă, iar ziua se sea bine la recoltat porumbul
tează realizarea angaja var, 120 milioane kWh munal Beriu — prezent în cepţie, în vederea scăderii mănă pe parcelele un şi semănat".
mentului anual asumat în energie electrică, 6 700 cîmp — ultimele 2 ha din umidităţii, acesta este de de ogorul s-a odihnit. O formaţie de cinci trac
întrecerea socialistă. Mu metri cubi prefabricate cele 40 ha cultivate, care pozitat în pătulele special Ne grăbim, dar nu toare acţiona la pregătitul
nicipiul Deva se prezintă din beton armat, 4 500 au mai rămas nerecoltatc. amenajate. în detrimentul calităţii. terenului pentru însămîn-
cu un spor de 47,7 mi metri cubi produse din Pînă spre seară încheiem Inginerul şef al coopera Deoarece o lucrare de ca ţatul griului. Cu plugurile
lioane lei la producţia b.c.a, 100 tone vată mi cu cartofii. Cooperativa din tivei, Dorin Bibolaru se litate acum, asigură recol şi discurile se aflau în
Căstău a predat la fondul afla în cîmp, la semănatul tă bogată la anul".
marfă, peste 3 milioane nerală, alte produse de
de stat 400 tone de car griului, împreună cu me Şi la C.A.P. Beriu se re MIRCEA LEPĂDATU
lei la producţia netă. Cu inaro importanţă pentru tofi. canizatorul Ioan Lăscoi. coltau cartofii' de pe ulti
mai bine de 1,7 ia sută a economia naţională. In incinta cooperativei, o „Bine că s-a îndreptat vre mele hectare. în brigada
echipă de săteni ajutată de mea — zice —, acum pu Beriu la recoltat erau me (Continuare in pag. a 2-a)
