Page 4 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 363 © MARŢI, 2 OCTOMBRIE 1984
Realităţi sociai-economice din ţările
în curs de dezvoltare
ADDIS ABEBA. — Prin zona Aqaba, guvernoratul
A 35-a aniversare a proclamării cipalul obiectiv al progra Amman, localităţile Balqa,
el, poate fi soluţionată doar mului de dezvoltare a eco Zarqa şi Irbid, precizează
Republicii Populare Chineze dacă se produc schimbări nomiei etiopiene îl consti agenţia iordaniană de ştiri.
BEIJING 1 (Agerpres). — le Comisiei Militare Cen profunde în ordinea eco tuie asigurarea autoaprovi- ~Ar
Cu ocazia celei de-a 35-a trale a Republicii Populare nomică şi socială din re zionării populaţiei cu pro RIO DE JANEIRO. — In
aniversări a proclamării Chineze, a rostit o euvîntare. H NAŢIUNILE UNITE. - giune. Pe de altă parte, duse alimentare. Astfel, pe Brazilia se aplică un pro
Republicii Populare Chine A urmat parada militară, La sediul O.N.U., din New Willy Brandt a criticat po baza unor studii pedocli gram de valorificare a re
ze, în Piaţa Tiananmen din în rinduri compacte, prin York, s-a încheiat reuniu litica ratelor ridicate ale matice ale zonelor ţării, e- surselor bazinului Amazo
Beijing au avut loc, luni, faţa tribunei oficiale au nea ministerială anuală a dobînzilor. fectuate de specialiştii etio nului. în cadrul programu
o paradă militară şi o mare trecut, apoi, coloanele oa ţărilor membre ale grupu ÎS BRASILIA. - Problema pieni, s-au elaborat reco lui, guvernul brazilian îşi
demonstraţie a oamenilor menilor muncii din capita lui celor 77. datoriei externe a Americii mandări care se aplică la pune mari speranţe în pro
Latine şi măsurile ce ur
muncii, la care au partici la R.P. Chineze. Prin su Concepţia preşedintelui mează să fie întreprinse 150 da staţii agricole expe iectul „Marele Carajas",
pat 500 000 de persoane —• gestive care alegorice, au Republicii Socialiste Româ rimentale înfiinţate aproa care prevede construirea
relatează agenţia China fost făcute cunoscute marile nia, tovarăşul pentru soluţionarea ei con pe' în toate provinciile ţă unui complex de valorifi
Nicolae stituie tema principală a
Nouă. succese ale poporului chi Ceauşescu, privind instau rii. Numai în provincia
hi tribuna oficială se nez obţinute sub conduce dezbaterilor reuniunii Orga vestică Wallega, considera care a zăcămintelor mine
rale din această zonă. în
aflau tovarăşii Hu Yaobang, rea Partidului Comunist rarea noii ordini economice nizaţiei Statelor Americane, tă grînarUl ţării, au fost 1985, întreprinderile de aici
internaţionale, căile şi mo
Deng Xiaoping, Zhao 7,i- Chinez în cei 35 de ani de dalităţile concrete de înain programată să-şi înceapă create 23 de astfel de sta vor livra pieţei externe mi
yang, Li Xiannian, alţi libertate şi construcţie paş tare spre acest obiectiv lucrările la 12 octombrie ţii. De aici sînt livrate gos nereu de fier i cupru, bau
conducători de partid şi nică şi s-a dat expresie în capitala Braziliei — podăriilor agricole soiuri s
de stat. arzător al lumii contempo transmite agenţia EFE. de seminţe de mare pro xită şi alte materii prime
rane a fost prezentată pe
După primirea raportului hotărîrîi poporului chinez O ROMA. - O campa ductivitate şi îngrăşăminte minerale în valoare de un
comandantului paradei mi de a traduce în viaţă cele larg în cadru! lucrărilor nie antimafia fără prece şi se dau recomandări de miliard de dolari. Totoda
litare şi trecerea în re trei sarcini majore ale ani de ministrul român a! afa dent, la care au participat prelucrare modernă a pă tă, proiectul va oferi locuri
vistă a unităţilor militare lor ’80 : modernizarea so cerilor externe, Ştefan cîteva mii de poliţişti, a mântului. O mare atenţie de muncă unui număr de
aliniate în piaţă, tovarăşul cialistă, reunificarea şi Andrei. fost organizată, sîmbâfâ şi se acordă introducerii unor un milion de oameni.
Deng Xiaoping, preşedinte salvgardarea păcii. ® RIO DE JANEIRO. - duminică, în Italia, infor culturi noi, cum sînt orezul -Ar
Prezent la Rio de Janeiro mează agenţiile internaţio şi soia. RANGOON. — în Birma-
S-au încheiat lucrările Conferinţei pentru a participa la reu nale de presă. Cu acest nia a fost elaborat un pro
niunea Biroului Internaţio prilej, au fost arestate cir ■A-
Uniunii Interparlamentare nalei Socialiste, fostul can ca 300 de persoane, prin AMMAN. — In Iordania gram de modernizare a u-
GENEVA 1 (Agerpres). — dială acordată de România celar vest-german, Willy tre care numeroşi şefi continuă procesul de elec zinelor siderurgice de lin
gă Rangoon, ceea ce va
La Geneva s-au încheiat opririi cursei înarmărilor, Brandt, a condamnat, în mafioţi. trificare a ţării, o atenţie permite obţinerea unei
lucrările celei de-a 72-a trecerii la măsuri hotărîte cadrul unei conferinţe de Bl TOKIO. — Preţurile deosebită fiind acordată zo producţii de oţel de 12 000
Conferinţe a Uniunii Inter de dezarmare, în primul presă, orice formă de in cu amănuntul au crescut nelor din mediul rural. tone pe an. Totodată, prin
parlamentare. Au fost a- rînd nucleară, folosirii re tervenţie sau agresiune ar în Japonia, în luna septem După cum transmite agen
doptate o serie de rezoluţii, surselor umane şi materia mată în America Centrală. brie, cu 1,6 la sută, in ţia Petra, pînă în luna iu dotarea laminorului cu uti
care se pronunţă pentru le astfel eliberate pentru Criza de aici, a apreciat formează agenţia Kyodo. nie, beneficiau de curent laje moderne, capacitatea
realizarea păcii în America progresul şi civilizaţia ome electric 77 la sută din a- acestuia se va mări de la
Centrală şi, în general, pen nirii. şezările rurale ale ţării, în 20 000 la 48 000 tone pe an.
tru reglementarea prin Delegaţia română a rea care trăiesc 804 000 de ce Totodată, va fi înfiinţată
mijloace paşnice, prin ne firmat poziţia fermă şi A luat sfîrşit sesiunea Conferinţei A.I.E.A. tăţeni iordanieni. Activita o secţie de fabricare a sîr-
gocieri, a tuturor situaţii constantă a ţării noastre VIENA 1 (Agerpres). — cheamă Ia încetarea tutu tea cea mai susţinută în mei care va avea o pro
lor conflictuale, pentru a- privind soluţionarea exclu La Viena >s-au încheiat lu ror formelor de cooperare acest domeniu s-a înregis ducţie anuală de 16 000 to
sigurarea independenţei siv pe calea negocierilor a crările sesiunii Conferinţei cu Republica Sud-Africană trat în valea Iordanului, ne.
Namibiei şi încetarea po tuturor conflictelor. Delega generale a A.I.E.A. (Agen în domeniul tehnologiei nu
liticii de apartheid a regi ţia română s-a pronunţat
mului din Republica Sud- pentru abordarea într-un ţia Internaţională pentru cleare şi aprovizionării cu
Africană şi pentru afirma mod nou a problemelor Ehergie Atomică). Au fost material fisionabil şi con I.C.P.M.C. PETROŞANI
rea egalităţii în drepturi în subdezvoltării şi, în acest aprobate programul de ac damnă, pe de altă parte,
tre bărbaţi şi femei. cadru, pentru o soluţionare tivităţi pentru perioada ur Israelul pentru atacul în
Delegaţia ţării noastre a echitabilă a problemei da mătorilor doi ani, bugetul treprins în 1981 asupra cu sediu! în Petroşani,
relevat, în cadrul dezbate toriei externe a ţărilor în pentru anul 1985 şi două reactorului nuclear al str. Mihai Viteazul, nr. 3
rilor, importanţa primor curs de dezvoltare. rezoluţii politice, care Irakului.
Î N C A D R E A Z Ă
PRIN CONCURS
Europa trebuie să fie un continent al păcii, fără arme nucleare! ® ingineri geologi, avînd minim 3 ani
de stagiu în producţie.
a dat atit de mult pentru cursei înarmărilor şi tre
„Considerăm că, în epoca actuală, pro civilizaţia actuală — şi cerea la înfăptuirea unui Informaţii suplimentare se obţin la compar
trebuie să facem totul program efectiv de dezar
blema păcii constituie factorul hofărîtor pentru a salva Europa, mare, în primul rînd nu timentul personal.
pentru întreaga lume, deci şi pentru po pentru a salva lumea, cleară, sub un control
pentru a asigura viaţa, internaţional eficient, care
porul nostru". dreptul suprem al oame să asigure încetarea pro
NICOLAE CEAUŞESCU nilor, al popoarelor la ducţiei de arme nucleare
existenţă, la pace!". şi trecerea la reducerea COOPERATIVA DE PRODUCŢIE
(Din cuvîntarea la marea adunare popu în concepţia preşedinte treptată a stocurilor exis MEŞTEŞUGĂREASCĂ „RETEZATUL"
lara din municipiul Timişoara). lui României, se detaşea tente pînă la lichidarea-
ză ideea că, în pofida ac lor totală- şi interzicerea H A Ţ E G
tualei situaţii din Europa, definitivă a tuturor arme
a situaţiei internaţionale lor nucleare, precum şi a ÎNCADREAZĂ URGENT
Aceste cuvinte sinteti reluarea tratativelor din
zează aprecierea Româ tre Uniunea Sovietică şi în ansamblu, mişcarea celorlalte arme de distru • responsabil unitate cizmărie-comandă.
niei, a şefului statului ro Statele Unite ale Americii pentru pace, forţele pro gere în masă; trecerea la Informaţii la telefon 70413.
gresiste, popoarele de pre
mân, tovarăşul Nicolae în vederea realizării urnii tutindeni,. aeţionînd unite, reducerea armamentelor
Ceauşescu, făcută deseori, acord privind eliminarea cu mai multă fermitate, clasice . în cadrul unui
potrivit căreia în faţa în totală a rachetelor cu ra pot opri cursul periculos proces susţinut de dez
tregii umanităţi, în actua ză medie de acţiune şi, în al evenimentelor, pot a- armare, într-o viziune de
lele condiţii de supraînar- final, a tuturor armelor sigura dezarmarea, pot perspectivă, care să con A.C.M.R. DEVA
mare, nu există sarcină nucleare din Europa şi ducă în final la dezarma
mâi importantă pentru din întreaga lume". asigura pacea în Europa, rea generală şi totală î
fiecare popor decît marea în condiţiile cînd nu în întreaga lume. realizarea de înţelegeri la Str. Dorobanţilor, nr. 28
luptă în vederea realiză mai arsenalele nucleare Pornind de la realităţile Viena privind reducerea
rii şi consolidării păcii în din Europa sînt capabile actuale, de la necesităţile trupelor şi armamentelor O R G A N I Z E A Z Ă
lume, a eliminării perico să anihileze întregul con stăvilirii cursului pericu în centrul Europei ; în C O N C U R S
lului unui război • termo tinent, întreaga Iunie, los al evenimentelor din gheţarea cheltuielilor mi
nuclear nimicitor. Cu atît continuarea cursei înar Europa şi din viaţa inter litare şi trecerea la redu în data de 11 octombrie a.c.
mai mult, aceste cuvinte mărilor, în primul rînd naţională şi rîînd expre cerea lor, într-o primă pentru ocuparea postului de analist.
au valoare de referinţă cu a înarmărilor nucleare, sie voinţei de pace şi co etapă, cu 10—15 la sută
cit cursa înarmărilor con nu-şi poate avea nici o laborare a poporului ro în baza unor acorduri
tinuă, sub incidenţa ei justificare în nici o îm mân, preşedintele Nicolae negociate, eficiente j crea Condiţii de încadrare conform Legii 57/
trăind şi popoarele Eu prejurare, fiind pe de-a în Ceauşescu, România so rea de zone denuelearizate 74.
ropei, continentul eu cea tregul absurdă. Statele pe cialistă propun un larg în Balcani, în nordul Relaţii suplimentare Ia telefon 21880.
mai mare acumulare de teritoriul cărora se am program de dezarmare, de Europei şi în alte părţi
arme, c-u arsenale în care plasează noile rachete eu pace, realist, atotcuprin ale continentului ; acor
au intrat şi continuă să rază medie de acţiune îşi zător, posibil, care ar con darea de garanţii statelor SCHIMB DE LOCUINŢA
intre noile rachete nu- asumă o mare răspundere duce la realizarea dezide care renunţă la arme nu
eleare cu rază medie de iii faţa propriilor popoa ratului suprem şi legitim cleare, că, în nici o îm 9 Schimb apartament trei
acţiune. Relevînd poziţia re, dar şi în faţa tuturor al locuitorilor continen prejurare, nu se vor fo p u b lic it a t e camere, decomandate, beci şi
ţării noastre faţă de noile naţiunilor din Europa. tului : „O Europă fără losi armele nucleare îm dependinţe. Deva, Eminescu,
măsuri de desfăşurare a „De aceea — spunea şeful nici un fel de arme, a potriva lor ; realizarea de bl. 19 B, ap. 12, cu 2—3 ca
acestor arme de distruge statului român — consi păcii şi colaborării". Pe măsuri ferme de diminua V1NZARI mere, Brarl. (2598)
re în masă, tovarăşul derăm necesar ca statele, lingă modalităţile expri re a rolului blocurilor • Vilul Renault 16. Deva. str. COMEMORARE
Nicolae Ceauşescu arăta : popoarele europene, să-şi mate de România privind militare şi trecerea la Crişail nr. 8. (2592)
•
Vind apartament două ca
„în mod deosebit, acţio unească eforturile şi să eliminarea rachetelor cu desfiinţarea lor simulta mere, confort sporit. Deva, E-
trupelor
nă
;
retragerea
năm pentru oprirea am participe direct Ia reali rază medie de acţiune şi ţărilor celor două blocuri minescu, bl. C 2, ap. .18, tele 9 Cu gin duri triste şi
plasării rachetelor ameri zarea înţelegerilor privind trecerea la o reducere e- fon 21098. nemărginită durere, stră-
bătinil tot mai greu sin-'
cane în Europa şi. ca ur oprirea amplasării noilor chilibrată a celorlalte ar de pe teritoriul altor PIERDERI gurătatea, amintesc că
mare, şi pentru oprirea rachete şi distrugerea ce me nucleare, ţara noastră state ; desfiinţarea bazelor' • Pierdut parafă pe numele s-au împliuit trei ani de
realizării contramăsurilor lor existente. Este în pe se pronunţă pentru adop militare de pe teritorii Dr. Slda Marin, medie. O de la decesul soţului meu,
nucleare anunţate de U- ricol însăşi existenţa Eu tarea de măsuri concrete străine.. clar nulă. (C. 20) Brinduşesc Viorcl. Timpul
9 Pierdut legitimaţie de ser
trece dar durerea este fă
niunea Sovietică, pentru ropei, a continentului care şi eficiente vizînd oprirea A. DUMITRESCU viciu, pe numele Palea Dumi ră margini. Josefina. (285)
tru, eliberată de E.M. Gheţari.
O declar nulă. (C. 21)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Ticolae Tîrcob I I
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Grozei, nr. 35/Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.