Page 40 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 3

Educaţie revoluţionară pentru Utilaje miniere mai multe,

fapte de muncă revoluţionare de calitate superioară 15.00 T<
15,05 Di
Este îmbucurător să con­ lui Nicolae Ceauşescu, pen­ în plus 3 308 000 lei. Au tri
Am Invitat la o discuţie pentru cel de al Xlll-lea răşul Nicolae Ceauşescu la staţi că într-un colectiv de tru a avea garanţia certă fost realizate suplimentar ţi<
pe această temă pe ing. Congres al partidului. adunarea populară din Peci- muncă, cu o bună expe­ a împlinirilor". 945 tone utilaj minier, la ţa
Tiberiu Erşek, de la Termo­ Red. Din aceste premise ca, judeţul Arad — meritul rienţă productivă — cum Aceleaşi gînduri fierbinţi vagonete depăşirea fiind de 15.20 Vi
in
centrala Mintia, om cu mul­ majore decurg preocupările pentru rezultatele bune este este cel de la Uzina de u- de dragoste şi stimă faţă 36,37 la sută, ceea ce în­ su
1
tă experienţă în activitatea de primă mărime ale orga­ af; întregului colectiv, deci tilaj minier şi reparaţii de conducătorul patriei şi seamnă realizarea a pe* .7? P.
ar
de propagandă şi Mîrcea nizaţiilor de partid din care şi distincţiile acordate sînt Crişcior — gîndirea tehni­ poporului nostru, aceeaşi 3 800 bucăţi vagonete echi­ 15.35 Sr
Barufia, secretar adjunct cu faceţi parte. în ce direcţii ale tuturor oamenilor. în că şi îndîrjirea pentru spo­ hotărîre unanimă de a valente (de 0,6 mc) in plus. 15.50 La
problemele de propagandă şi prin ce mijloace ? interiorul efortului general ruri fizice de producţie se munci cu abnegaţie şi de­ In obţinerea acestor suc­ Pc
au
în comitetul de partid al M. B. Organizaţiile de însă au loc şi paşi alături, află într-o permanentă miş­ votament pentru materiali­ cese s-au remarcat în mod 16.00 Ex
întreprinderii de prospecţiuni partid, cadrele de conducere care reprezintă o parte a care ascendentă, unite în­ zarea ideilor sale revoluţio­ deosebit echipele de lăcă­ gc
şi: explorări geologice Deva. de ta I.P.E.G. au înţeles frontului de lucru al activi­ tr-un vad al eficienţei. A- nare am întîlnit şi la alţi tuşi de la vagonete şi uti­ lO]
Red. In accepţiunea tezei un lucru important, anume tăţii noastre educative. propiatul eveniment mar­ oameni ai uzinei. „Uneori laj minier, conduse de Du­ 16.30 In
lu
secretarului general al parti­ că trebuie să ştim cu ce T. E. In cazul nostru, tot cant din viaţa poporului, au fost necazuri cu reali­ mitru Paul, Ioan Matei, 20.00 T<
dului,. tovarăşul Nicolae forţe şi cu ce capacitate de producţia reprezintă criteriul cel de-al XIII-lea Congres zarea indicatorilor la tur­ Toma Tomodan, maistrul loi
Ceauşescu, dezvoltarea şi a- angajare abordăm exigenţele fundamental, cu particulari­ al partidului, declanşează nătorie — ni se destăinuia Ioan Munteanu şi muncito­ 20.20 A<
firmarea spiritului revoluţio­ noi, mai complexe, adică tăţi specifice : funcţionarea în energiile colectivului, for­ electricianul Virgil Moga, rul specialist Nicolae Lu- mi
du
nar în muncă, în toate să cunoaştem bine oamenii, condiţii ireproşabile a gru­ ţele sale de creaţie şi ma­ muncitor specialist la sec­ pea (ultimii doi, din cadrul 20.35 Sc
împrejurările, reprezintă o pentru a acţiona în confor­ purilor energetice, ceea ce terializare, înviorează fie­ torul întreţinere. Aceste sectorului de întreţinere a lu
„T
necesitate determinată de mitate cu particularităţile solicită un efort de mare utilajelor), echipa lui tri
complexitatea obiectivelor şi lor. Este nevoie de o ase­ întindere, creşterea ponderii Gheorghe Bulz de la sec­ VI
sarcinilor momentului şi menea cunoaştere şi pentru cărbunelui în totalul pro­ torul SDV, mulţi alţii. 20.50 In
perspectivei. faptul că unităţile noastre ducţiei, executarea la înaltă — Facem totul pentru a tiv
gh
T. E. Spiritul revoluţionar se află dispersate, cum se calitate a reparaţiilor. în RFA11ZÂTA EXEMPLA ne îndeplini in mod co­ 21,25 C<
reprezintă una din compo­ ştie, în mai multe judeţe. ultimii trei ani, colectivul respunzător sarcinile — po
nentele esenţiale ale forţelor Practicăm întîlniri cu for­ nostru a trecut prin reparaţii care secundă a muncii. neajunsuri se datorau, în ne-a spus Samson Florea, a
Iu:
motrice ale societăţii, unul maţiile de lucru, chiar la capitale toate cele 6 grupuri „Proiectul de Directive — special, capacităţilor de şeful unei echipe de for­ 21,45 T<
din resorturile propulsive ale locul de muncă, în care energetice, cîte două pe an, ne-a declarat electricianul producţie insuficiente la jori. în ce ne priveşte am (P
conştiinţei socialiste, pusă dezbatem atît sarcinile de iar în 1984 termocentrala va Sabin Irimie, secretarul or­ elaborarea fontei sau oţe­ realizat peste plan 56 tone nc
în slujba progresului multi­ plan, modalităţile de înde­ da cea mai mare producţie ganizaţiei de partid din lului. Recent, pe lingă cele de piese forjate şi matri- lic
m.
lateral, care însă trebuie plinire, cît şi ceea ce tre­ de energie electrică din sectorul electric — a fost două cuptoare existente am ţate. 22,20„T<
generalizat la toţi membrii buie întreprins pentru a spri­ scurta dar densa sa istorie. dezbătut cu întreg colec­ mai montat umil, care se — Spiritul dovedit de co­ lO)
colectivelor. Evident că ge­ jini eficace formaţiile în Dar nu numai atîta. Prin tivul de mai multe ori, des­ află în prezent în probe lectivul nostru, de anco­ 22.30 In
lu:
neralizarea implicării şi an­ realizarea sarcinilor. sincronizarea şi potenţarea coperind de fiecare dată tehnologice. Astfel, va spori rare cu toate forţele în
gajării, creşterea mai ac­ Apoi, birourile organizaţii­ efortului colectiv, angaja­ numeroase legături directe cu circa 50 la sută capa­ realităţile prezente ale
centuată a răspunderii oa­ lor de bază pun un accent mentul anual a fost înde­ între rezultatele muncii citatea de turnare a repe­ producţiei — concluziona
menilor în îndeplinirea sar­ deosebit pe discuţiile indi­ plinit, unitatea noastră fur- noastre şi prevederile pen­ relor din planul fizic". ing. Viorel Poenar, şeful
cinilor, ca să mă refer doar viduale cu comuniştii, moda : nizînd în 9 luni o producţie tru cincinalul viitor. Avem Un alt om cu existenţa compartimentului mecanic
la unele elemente ale spiri­ litate care creează condiţia suplimentară de 107,8 mi­ o contribuţie directă — dominată de neastîmpărul şef — ne dă garanţia că şi
tului revoluţionar, cere pa­ unei apropieri mai rodnice lioane kWh energie electri­ prin conceperea şi realiza­ creaţiei este Ştefan Malic, pe viitor vom răspunde cu a ordi
siune şi forţă din partea — cum bine se exprimau că. Pînă acum, Mintia a rea utilajelor miniere de tehnician la atelierul pro­ noi fapte rodnice de mun­ tura; 7
organizaţiilor noastre de mai mulţi comunişti. Dar, produs de 81 ori mai multă miine — la extracţia căr­ iectare. El a asimilat o că înaltelor chemări adre­ Urmind
partid, stăruinţă, dăruire, dar cum planul nu-l realizăm energie electrică decît în­ bunilor şi minereurilor ne­ pompă pentru gresat vago- sate de tovarăşul Nicolae şului
şi inteligenţă, fermitate şi numai cu comuniştii, dis­ treaga producţie a României cesare pentru creşterea ba­ nete, care a avut ca efecte Ceauşescu, secretarul ge­ Congres
laptele
răbdare. cutăm deschis cu toţi mun­ din anul 1938. zei de materii prime a ţă­ îmbunătăţirea operaţiei, u- neral al partidului. Adău­ 8.00 R
Red. Aţi vrea să asociaţi citorii. rii, la atingerea în 1990 a şurarea muncii şi creşterea gind, la rezultatele enume­ Curierii
această preocupare a orga­ T. E. Acordăm încredere In bătălia continuă pentru unei producţii de 95—100 productivităţii. A mai con­ rate pînă aici plusul de Buletin
punden
nizaţiei de partid unor ce­ tuturor colectivelor din secţii îndeplinirea planului: organi­ milioane tone cărbune net ceput tehnologii şi dispo­ 2 116 000 lei la indicatorul Buletin
rinţe majore formulate de şi ateliere, dar se întîmpiă zaţiile de partid, colectivul ş.a. Acest fapt ne dă o zitive complicate (de pildă, piese de schimb, economi­ Ştiinţa
documentele partidului ? uneori că dimensiunile noi­ au dat dovadă de iniţiativă, mîndrie aparte şi ne de­ roţile cu dantură elicoida- sirea a 46,7 MWh energie lolclori:
inima
T. E. După cum se ştie, lor exigenţe nu sînt asimi­ care se manifestă ca o termină să luăm măsuri lă) care au sporit eficien­ electrică şi 99 tone com­ versuri
încă în 1973, tovarăşul late în întregul lor de către componentă solidă a spiri­ încă de pe acum pentru ţa activităţii. Rezultat fi­ bustibil convenţional, pu­ Ştiri ; 1
Nicolae Ceauşescu averdza toţi oamenii. De aceea, or­ tului revoluţionar. Iniţial s-a înfăptuirea neabătută a resc al acestor multiple tem afirma că în cinstea 11,35 Pi
asupra apariţiei primelor ganizaţiile noastre de partid pornit de la reducerea cu o prevederilor proiectului de preocupări, indicatorii de marelui forum al come letin de
sociai-p
semne ale crizei mondiale au fosr şi sînt puse în si­ zi a duratei reparaţiilor, Directive — drum luminos plan ai uzinei sînt reali­ niştilor întregul colectiv al comoar
energetice şi de materii tuaţia amplificării formelor dar s-a ajuns, prin continue conceput pentru viitorul zaţi şi depăşiţi după pri­ uzinei noastre se va mobi­ De la 1
prime, pentru ca, mai tîrziu, şi mijloacelor educative prin. perfecţionări, la 10-15 zile, patriei de către secretarul mele 9 luni de activitate. liza şi mai puternic pen­ club; li
16.05 1
conducerea partidului să care să insiste,, să repete şi ceea ce înseamnă sporuri general al partidului, cale S-a obţinut o depăşire a tru a obţine rezultate deo­ 16,40 Ci
elaboreze şi să adopte pro­ să revină mereu asupra de producţie. De asemenea, rodnică pe care dorim să producţiei globale cu 4,37 sebite în producţie. cc ; 17,'
gramele speciale, prin care noilor cerinţe, pînă cînd toţi avem, deocamdată, o for­ o străbatem şi în continua­ la sută iar la producţia 17.05 P<
Orele s.
România să fie în stare să oamenii şi le însuşesc te­ maţie, cea a maistrului re sub conducerea tovarăşu­ marfă au fost înregistrate MARIN NEGOIŢÂ ★ Rcvi
contracareze efectele aces­ meinic şi acţionează cu con­ Roman Romcea, din secţia radio; ;
teia. Unul dintre acestea vingere pentru transpunerea automatizări, care se consti­ r '4 1 1 1 1 1 1 ;! Seară <
vizează nemijlocit energetica. lor în viaţă. Acestui scop îi tuie într-un colectiv model intr-o <
23.00
In această situaţie nouă, pen­ subordonăm o parte din de muncă şi viaţă. O ase­ Loto ;
tru organizaţia noastră de funcţiile adunărilor generale menea iniţiativă însă se cere zicale; 1
partid s-a deschis un front de partid, de sindicat şi generalizată. —’ Uzi f ;i
larg de lucru. Pe de o parte, U.T.C., învăfămîntul politico- Vreau să spun că în con­
s-a pus mai acut problema ideologic, munca de la om ştiinţa oamenilor noştri au
sporirii accentuate a produc­ la om, în care avem în ve­ apărut mutaţii consistente
ţiei de energie electrică, în dere discuţiile individuale, privitoare la aplicarea poli­
vederea cîştigării indepen­ despre care vorbea; tovară­ ticii energetice a partidului, DEVA
denţei energetice naţionale, şul Baruţia,. propaganda vi­ care se vor exprima prin (Patria)
(Arta);
iar pe de altă parte — zuală şi ' auditivă, informă­ noi fapte de muncă şi în afacere
creşterea ponderii cărbune­ rile politice lunare şi de viitor. — sala
lui în consumul energetic sinteză etc. M. B. Avem oameni mi­ dern —
productiv. Red. Ce criterii aveţi pen­ nunaţi, care nu cunosc limi­ furată şi
tea
M. B. Cam în acelaşi tru verificarea capacităţii şi te de efort cînd este vorba PETROf
mod au evoluat şi evoluează răspunderii oamenilor ? de îndeplinirea planului. Mă Vlaşinili
exigenţele şi în domeniul M. B. Principalul criteriu refer, în primul rînd, la mi­ băieţi ş
nirea) ;
evidenţierii şi punerii în va­ este gradul de îndeplinire neri ca Petru Brihan, Nicolae (7 Noie
loare a noi: resurse de ma­ a sarcinilor de plan. In ul­ Bratu, Ştefan Bughiu, lo­ Strada
terii prime, de substanţe timii ani, întreprinderea noas­ vită Luncan, care şi-au for­ ral); V
Pigot
minerale utile — obiectiv tră s-a situat mereu prin­ mat colective stabile, solide NEA; ;
fundamentai stabilit de Con­ tre. unităţile fruntaşe pe şi au o contribuţie impor­ Neagră
gresul al Xll-lea şi prevăzut ramură. Aceasta înseamnă tantă la îndeplinirea planului. (Mineru
şi în Proiectul de Directive că — aşa cum sublinia tova­ Discuţia a relevat multe Războiu
I-II (IVI
alte elemente practice ale CÂNI :
spiritului revoluţionar coti­ zat) ;
dian, aflat permanent Ia Noorie
RABAH
ACTIVITATEA- DE EXPORT ; temelia rezultatelor bune pe nerul);
care le obţin cele două tul pop
colitei® ® dinamism ® eficienţă colective. In oţelăriile Combinatului siderurgic din Hunedoara a devenit un fapt obişnuit ca le ca
rezultatele analizelor la probele de oţel să fie transmise în cel mai operativ mod, prin (Flăcări
afişarea lor pe monitoare de televiziune cu circuit închis. Astfel, utilizînd tehnica nouă, Balul c
CORNEL ARMEANU maistrul Nicolae Muntea şi prim-topitorul Vasile Nuţu de Ia O.S.M. 2, pot interveni Secretai
(Casa d
Realizarea înainte de termen mai rapid în procesul de elaborare al unei noi şarje de oţel. BRAZI
CALAN
rie (Ca
a contractelor Toate forţele umane mobilizate pe ogoare! MERIA
(Mureş l
spre vi
(Lumin
(Urmare din pag. 1) veţia. Beneficiarii noştri (Urmare din pag. 1) sublinia inginera Lidia cartofii şi lucrăm la semă­ minarea cartofilor, oame­
sînt mulţumiţi de calitatea Manolescu, şefa fermei le­ natul griului — ne spunea nii au intrat operativ la
lei. Totodată, nc-am creat sortimentelor expediate. brazdă Ion Trosan, Cornel gumicole. Numai astăzi am inginerul şef. Front de lu­ recoltatul porumbului boa­
condiţii corespunzătoare în perioada rămasă din Paraschiv, Vasile Trosan şi livrat peste 3 tone la C.L.F. cru avem la semănat, de­ be. în „Dealu Mare" se
Orăştie".
pentru onorarea tuturor co­ acest an — arătau interlo­ doi elevi-practicanţi de la oarece mecanizatorii Dorel aflau numeroşi cooperatori Timpi
menzilor pe anul 1984, în cutorii — Ia I.F.E.T. peva Liceul agroindustrial Geoa- la lucru. Strîngeau ştiuleţi azi, 11
cele mai bune condiţii ca­ se va acorda prioritate ab­ giu. Cu maşina-agregat de CAMPANIA AGRICOLA DE TOâ'MNÂ şi coceni, transportîndu-i Vremea
neral f
onorării
litative. La ora actuală a- solută export. în comenzilor fertilizat, Petru Paraschiv cu atelajele proprii la adă­ noaptea
parchete
pentru
vem în stocul de livrare se dă o adevărată bătălie încorpora în sol îngrăşă- post. „Avem eliberate mai rul va
nourări
peste 3 400 mc de mate­ mîntul complex, iar Ioan Petru Luca, inginerul şef Ivănescu şi Uţu Onichie mult de 10 ha, arăta ingi­ sudul E
rial lemnos. pentru asigurarea în avans Murgoi însămînţa griul. al C.A.P. Orăştioara de au arat pînă acum peste nerul şef. Cei mai harnici, lat va
cu 3—5 luni a stocurilor Jos se afla, împreună cu care şi-au terminat primii va sufla
— Ce beneficiari aveţi ? necesare viitoarelor con­ în grădina de legume 40 de ha, din cele 70 de cu unei
— L i v r ă m produsele tracte,. iar în fabricile de a cooperativei se recoltau mecanizatorul Aurel Arghi- ha prevăzute a fi culti­ parcelele repartizate au late dtn
ardeii şi gogoşarii. Erau la
Tempen
noastre partenerilor străini Ia Orăştie şi Vaţa pentru lucru 28 de cooperatori şi tan şi cooperatorii Gheor­ vate". fost, de astă dată, Saveta fi cupn.
din U.R.S.S., Polonia, Bel­ ghe Florea şi Ilie Samoi- Intr-adevăr şi la Orăş­ Dănciulescu, Ion Samoiles- grade, i
finalizarea cu o lună mai elevii şcolii generale din tre 18 •
gia, Italia, Egipt, Austria, repede a comenzilor lansa­ comună. „Avem recoltă lescu Ia semănatul griului. tioara de Jos se lucra pe cu, Isaia Peştereau, Ana diminear
Anglia, Olanda, Spania, El­ te în fabricaţie. frumoasă în acest an — „Am terminat de recoltat toate fronturile. După ter­ Boşorogan şi alţii. ceaţă.