Page 43 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 43
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-Vfl! PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE COMGRESULUI
AL XIII-LEA AL P.OJ. - ÎN DEZBATEREA
OAMEjjjLOR HM
SCRISORI DE LA CITITORII ZIARULUI
„Fabrica din Baru va deveni o unitate
modernă de mare capacitate"
Proiectul de Directive ale eeam în jurul a 10 000 to deziderat va trebui să a-
celui de-al XIII-lea Con ne cărămizi refractare pe cordăm cea mai mare a-
Anul XXXVI, nr. 3 373 SIMBATA, 13 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani gres al partidului — în an şi vreo 5 000 tone plăci tenţie ridicării nivelului
fapt, programul dezvoltă termoizolante, pînă la sfîr de pregătire profesională a
rii patriei noastre în vii şitul acestui cincinal, în întregului personal munci
torul cincinal şi pînă la anii următori, vom produce tor, perfecţionării organi
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ sfîrşitul acestui veac — a anual peste 70 000 tone şa- zării producţiei, întăririi
fost primit cu deplină a-
ordinii şi disciplinei mun
motă, mai mult de 60 000
probare, cu totală adeziu tone cărămizi refractare şi citoreşti.
ne şi de către colectivul mai bine de 10 000 tone Proiectul de Directive ale
nu
Nici
Con
Timpul bun de lucru şi capacitatea fabricii fi noastre. din mo plăci termoizolante. Aşa celui de-al XIII-lea pentru
deschide
şi
cum se prevede în Proiec
putea
gres
altfel,
ment ce fabrica de cără tul de Directive, creşterea noi, producătorii de mate
utilajelor — folosite cu randament maximi midă refractară de odinioa mai puternică a producti riale refractare, perspective
calitativ
ră este pe calea de a de
luminoase,
supe
vităţii muncii sc va reali
veni o modernă unitate za prin introducerea şi ge rioare. Avem nestrămutata
tării cartofilor, culegerea producătoare de produse neralizarea progresului teh convingere că adoptarea
în aceste zile bune refractare pentru siderur şi înfăptuirea acestor Di
de' lucru, pe ogoare în comuna Zam porumbului de pc 60 de gia românească. Aceasta nic, aplicarea de noi teh rective, o dată cu realege
le cooperativelor agricole ha şi însămînţarea griu tocmai datorită clarviziu- nologii de fabricaţie, dota rea tovarăşului Nicolae
din Zam şi 'Sălciva pot fi lui pe aproape 80 ha. nii politicii partidului nos rea cu maşini şi utilaje de Ceauşescu în suprema func.
întîlniţi sute de.oameni — recoltei şi la însămînţarea Cooperativa agricolă de tru, — care s-a răsfrlnt cu înalt randament şi moder ţie de secretar general al
cooperatori, mecanizatori, griului toată populaţia aptă producţie din Sălciva se toată tăria, mai cu seamă nizarea celor existente. partidului, la care îmi ex
lucrători ai unităţilor eco de muncă din satele coo- află printre unităţile din de la Congresul al IX-lca Este tocmai ceea ce se prim întreaga mea adeziu
C.U.A.S.C. Ilia care reali
nomice şi instituţiilor de perativizate. Ca urmare a zează o viteză zilnică ridi încoace, şi asupra fabricii asigură şi unităţii noastre. ne şi a colectivului din
pe raza. comunei, elevi, co acestui fapt, bilanţul la zi cată la culesul porumbului, din Baru. Anii aceştia Vom avea linii, secţii, sec care fac parte, şînt garan
mitetul comunal de partid al campaniei agricole de loan Bindea, preşedintele înmănuncheaţi în două de toare de producţie — mai ţii pentru înaintarea Româ
niei socialiste pe noi culmi
şi’consiliul popular reuşind toamnă consemnează, prin cooperativei, nc spunea că cenii de pe impetuoasă dez eu seamă la cărămizi re de civilizaţie, bunăstare şi
voltare
toate
planurile
să mobilizeze la strînsul tre altele: încheierea recol iau parte zilnic la cules vieţii materiale şi spiri fractare — complet auto progres.
peste 150 de cooperatori,
iar după-amiaza, cînd vin tuale s-au constituit într-o. matizate şi robotizate. în Ing. VALENTIN J1TEA,
de la lucru navetiştii, nu epocă intrată de-acum în vederea atingerii acestui directorul F.P.R. Baru
LUCRĂTORI Al OGOARELOR istorie, „Epoca Nicolae
mărul culegătorilor sporeş
a
HUNEDORENE ! te mult. Printre c.ei mai- Ceauşescu", purtătoare ţară
numelui
de
ctitorului
Azi şi duminică, participaţi cu toţii ia lu harnici cooperatori se află nouă, în plină dezvoltare w M m m m
Aurel ITodor, Gheorghe
pe
prestigiu
înalt
crările pe ogoare, realizînd zile de muncă Ilioaic, Emil Gaspar, Ema- şi cu meridianele pămîntu- m U ZÂ T A E X E M LA M Ilp E »
toate
record la eliberatul terenului, intensificînd noil Jder, Pavel Bercea, lui.
Pavel Dobrei şi mulţi alţii.
recoltatul porumbului, transportul producţiei Recolta este strinsă cu Şi în cazul fabricii noas Toate sortimentele trebuie
de cartofi şi de sfeclă din cîmp. Folosiţi la mare grijă pentru a nu tre vorbesc faptele, realita
tea, viaţa. Numai în ulti
întreaga capacitate, ziua şi noaptea, toate rămîne nici un ştiulete ne- mii ani ni s-au alocat peste realizate; unul nu-1 poate
eules, iar transportul spre 600 milioane lei pentru
tractoarele pentru a încheia grabnic însă dezvoltare, modernizare,
mînţarea griului pe toate suprafeţele plani TRAIAN BONDOR pentru înnoirea producţiei. suplini pe celălalt!
ficate. Dacă anii trecuţi produ-
(Continuare în pag. a 3-a) — In întîmpinarea Con răşe director, obţinerea a-
gresului al XIII-lea al cestor depăşiri de plan ?
partidului, t o v a r ă ş u l — în ultimele 3-—4 luni
LA LUMINA
Nicolae Ceauşescu a dat am reuşit, în unele sec
FARURILOR indicaţii clare privind în toare, brigăzi şi puncte de
deplinirea integrală a pla lucru, să întronăm ordinea
nului producţiei fizice, şi disciplina de producţie
Pentru a încheia grab sortimentale, în vederea specifice muncii noastre,
nic însămînţarea griului, asigurării ritmice a econo să determinăm o bună pre
în noaptea trecută mecani miei naţionale cu materiile gătire a producţiei, asigu
zatorii de la C.A.P. Ilia au prime şi materialele nece rarea forţei de muncă ne
lucrat pînă tîrziu, la lumi sare pentru dezvoltarea sa cesare şi folosirea mijloa
na farurilor, la arat şi dis viguroasă, multilaterală. celor tehnice la capacitate,
cuit. La aceste lucrări, e- Cum materializează aceas întărirea asistenţei tehni
fectuate în brigăzile Brîz- tă sarcină lucrătorii fo ce, efective a activităţii în
nic şi Cuieş, au fost pre restieri din judeţ, tovarăşe
zenţi tractoriştii Cristian loan Nicola, director al parchete, soluţionarea ope
Hcnţ, Gheorghe Şerban, I.F.E.T. Deva ? rativă a problemelor de
aprovizionare şi transport.
Sabin Bolea, Marinei Marc, — Ce colective şi-au
Sabin Crişan, Petru Groza — Vorbind obiectiv, adus contribuţii mai mari
şi Nicolae Brumar, împreu I.F.E.T. Deva Înregistrează la obţinerea realizărilor
nă eu şeful secţiei, Alexan la această dată o nereali- bune din luna septembrie?
dru Vădan şi mecanicul de zare a producţiei totale de
masă lemnoasă. Aceasta — îndeosebi cele ale
secţie Emil Sonoc. * 6 — ca urmare a unor greu sectoarelor forestiere do
tăţi generate de timpul exploatare Hunedoara, Ha
nefavorabil, dar şi de slaba ţeg, Dobra şi Baru, U.F.E.T.
AU VALORIFICAT organizare şi coordonare a Orăştie, Fabrica de che
MAI MULT DE muncii în unele parchete restea Vaţa.
6 200 TONE LEGUME şi secţii. Apropiatul fo — Dar în cadrul unor
In aceste zile, mecanizatorii acţionează eu ţoale forţele pe ofioarc, la pregătitul unităţi, sectoare, parchete,
terenului şl semănatul griului. In imagine, un aspect tic la discuitul terenului, într-o tar rum al comuniştilor ne-a
Tovarăşul ing. Radu la a C.A.P. Strei. dat prilejul unei mobilizări brigăzi, mai există indisci
organizare
slabă
plină
şi
Bolog, directorul Aso exemplare în Ultima vre (mai ales în domeniul trans
ciaţiei horticole Deva, me şi, ea urmare, în sep porturilor). Cum acţionaţi
ne-a informat că, pînă tembrie ne-am depăşit pla
acum, fermele acestei nul la masă lemnoasă ex pentru întărirea sub toate
unităţi agricole au valo ploatată cu peste 1 000 mc, aspectele a activităţii, re^
rificat Ia fondul de stat recuperînd sensibil din cuperarea integrală a res
producţia
la
de
şi la fondul de autoapro- restanţele acumulate de la tanţelor lemnoasă, îndeplini
masă
vizionare peste 6 200 to începutul anului. rea exemplară a planului
ne legume, din planul — Sortimental, cum aţi — ştiind că un sortiment
anual de 6 400 tone. încheiat luna septembrie ? nu poate suplini pe altul
In prezent, în ferme — Cu depăşiri de 2 300 — şi, pe această bază, asi
se acţionează cu forţe mc buşteni răşinoase, 2 800 gurarea condiţiilor de rea
sporite la strîngerca mc buşteni fag, 200 mc lizare a prevederilor de
producţiei de rădăcinoa. buşteni stejar, 1 400 tone plan din ultimul an al cin
lemn pentru plăci fibro- cinalului, de abordare a
se, estimîndu-se depăşi lemnoase, 4 000 tone lemn sarcinilor din cincinalul
rea planului anual cu despicat, pentru foc. In viitor ?
cel puţin 600 tone pro acest fel, pe septembrie, — Şi lucrătorii forestieri
duse. avem un spor de lin milion din judeţ au luat la cu
lei la producţia marfă, noştinţă cu satisfacţie şi
La strîngerea şi valo
care întregeşte plusul de interes de prevederile deo
rificarea produselor au producţie pe nouă luni la sebit de mobilizatoare din
participat şi participă mai mult de 17 milioane Proiectul de Directive ale
zilnic peste 4 000 elevi lei, concretizat, în princi Congresului al XIII-lea al
pal, în depăşirile de plan
din municipiu, precum Interviu consemnat de
la unele sortimente cu
şi lucrători din între mare desfacere pe plan DUMITRU GHEONEA
C.A.P. Ruşi. Se pregăteşte eu răspundere patul germinativ pentru însămînţarea
prinderi şi instituţii. intern şi extern.
3riu,ui - Foto N. GHEORGHIU
— Cum s-a reuşit, tova (Continuare în pag. a 3-a)
