Page 44 - Drumul_socialismului_1984_10

p aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 37:

POŞTA REDACŢIEI
T îlm e t ii ră Mariana Veza — Bălţa. Scrieţi într-o manie­
îngrijită,
oarecum
chiar
gre­
una-două
dacă
şeli de ortografie vă mai dau afară din casă,
dar extrem de simplist. Vă rugăm să vă adre­
Se-aprind luceferii pe cer de brumă saţi Centrului judeţean de îndrumare a crea­ 13,30 Teici
Şi umbra milenară se-ncălzeşte ; ţiei populare şi a mişcării artistice de masă 13,35 La s
pentru o eventuală includere în Cenaclul jude­ mină
16,45 Săptf
Icarii albi, cu soarele-n pupile, ţean al poeţilor populari. 17.00 închi
Tiberiu Farkas — Deva. N-am înţeles ce aţi
Coboară în fîntînile ascunse intenţionat ou plicul adresat redacţiei. Copiaţi lui.
Sub ierburi grele, parfumînd pădurea poeziile pe care ie publică zianul şi pe urmă 19.00 Telej
lor)
De abanos, de aur şi de sticlă, ni le retrimiteţi. Vreţi să verificaţi dacă avem 19,20 Noi •
ţinere de minte ori doriţi să glumiţi cu cine­
Spre apa-n care-ncep să se destrame va ? ! , repor
Lucioşii peşti şi frunzele lumină Radu Ostaficiuc — Hunedoara. Ne buoură 19.40 Telcc
Bătute-n candelabre mari de piatră. faptul că ţineţi seama de recomandările noas­ 20,05 Film
„Omt
Şi trupul lor e lapte şi e pîine tre în privinţa întinderii poeziei. în plus, crea­ firulu
multă
degaje
să
ţia
dumneavoastră
lu­
începe
inteligenţă superioară după Ca confluenţa dintre nopţi şi zile. mină, căldură, optimism, specifice vîrstei. In Prodt
filme
| C R I Ş A N cum o atestă organizarea continuare încercaţi să un cîştigaţi şi mai in îndelungat, 21.40 Intr-i
densitate.
timp
Dar
aceasta
necesită
militară a Zarandului pe MARIA DINCĂ acumulări, operări cu simboluri, metafore, al­ instru
care a întreprins-o, şi in cătuiri mai aparte ale dtsoursulul poetic. («oloi
l Scinteia Răscoalei el a rol important l-a avut şi acelaşi timp un om capabil 22,30 Telej t
lor)
J aprins-o. După toate apa- temperamentul său. Să fi de dramatice Înfruntări cu 22,40 Parcu
I renfele, Horia nu s-ar li lost o lire mai ezitantă sau sine şi numai de sine ştiute. Tentaţia volumelor lor)
l încumetat să înceapă acest doar mai reflexivă, poate £ suficient să-i privim bine­ 23,00 Inchii
i război in pragul'' iernii. ar fi ales soluţia umilitoa­ cunoscutul portret pentru a lui.
l Căci război a lost, un veri- re şi demobilizatoare a re­ abandona orice eventuală Sculptor de vocaţie, loan întoarcere la o anumită de presa de specialitate.
ţ tabil război ţărănesc, şi nu tragerii. Toate izvoarele îndoială cu privire la com­ Şeu a debutat, paradoxal, formă de realism, după Lucrările sale au figurat,
l o răscoală stihinică. Iar concordă insă in aprecie­ plexitatea lui sufletească. ca pictor. 1 Treptat, însă, cum mărturiseşte însuşi ar­ de asemenea, în expoziţiile
) Horia era un om chibzuit, rea că, dintre cei trei, el a Ochii aceia care poartă tentaţia volumelor a învins. tistul, afirmată şi pe plan republicane deschise în Ca­
) umblat şi cunoscător a ne- La început, se manifesta european, tendinţa de în­ pitală dedicate aniversării BUCURE!
1 aşteptat de multe lucruri. intr-inşii o expresie hotări- mai timid. Cu timpul, însă, a 2050 de ani de la for­ programul
j El ştia fără indoialâ că a- ■ţleOdAtoa tă şi de o tragică melan­ sfielnica prezenţă printre nobilare a figurii umane, marea statului dac centra­ La ordinea
i semenea ridicări de mulţimi colie sint ca două fintinl sculptori se estompează, eterna figură umană, des­ lizat şi independent („Zeiţa tură; 7,00 1
ci
Urmind
ce răspund pe tărimuri pe
nu se fac la vremea iernii. m m m m care nicicînd nu le vom în aceste condiţii, artistul pre care poţi să spui plas­ Bendis", „Omagiu agricul­ şului Nici
abordează cu mult curaj
Congresului
O ştia de bună seamă şi tic foarte mult". turii", „Rod"), în expozi­ laptele noa
Crişan. Greu de crezut că fost cel mai iute la mînie, străbate. Ochii aceia sint complexul sculptural inspi­ ţiile colective — ale Filialei 8.00 Revis
n-a cunoscut acest adevăr mai impulsiv, cu reacţiile ochii unui om care-şi cu­ rat dintr-un răspîndif obicei Deva—Petroşani a U.A.P. Curierul n
de
simplu tocmai el, care a cele mai radicale. Nu era noaşte dinainte sfirşitul. popular hunedorean — ATELIER de la „Căminul artei", in- Buletin radi
dienţa
slujit atita timp ca mili­ străin nici de un anumit Portretul a fost pictat în „Strigarea peste sat". An­ terjudeţene, judeţene — şi de ştiri ;
samblul cuprinde 12 piese
temniţă. Probabil la data
tar în regimentul Gyulai. orgoliu de natură marţială, DE CREAŢIE personale. terară de radi 1
tra
Dar, in noaptea aceea ne­ deconspirat de stilul in aceea Crişan ştia intr- care îşi aşteaptă transpu­ Portretele compoziţiona­ „Oltul 11 din
adevăr cum va slirşi. Unii,
fericită de la Curechiu, el care-şi redacta apelurile : nerea în material definitiv, le, lucrările figurative, din­ Buletin de
a fost cel pe care destinul ,,Eu Gheorghe Crişan, că­ întemeiaţi pe lirea-i impul­ fie el piatră sau lemn, şi De curînd, loan Şeu a tre care se detaşează „Pa­ univers ini
r
l-a pus in situaţia de a de­ pitan militar, trimit această sivă, nu acceptă nici azi amplasarea într-un spaţiu participat la tabăra naţio­ sărea din Carpafi", „Zbor", 11,35 Public
de
şt
letin
cide. De a decide singur poruncă din mîinile lui că s-a sinucis. Ei susţin adecvat, în aer liber. Even­ nală de sculptură de la dau contur unei creaţii cultural; 12
şi repede. Atacat prin sur­ Horia.Reiese din aceste ipoteza unei înscenări a tual, la Almaş Sălişte, un­ Săli şte (Sibiu). Participarea distincte, confirmate şi de re *olclorul
1 ■ -
prindere de slujitorii groteşti, puţine cuvinte şi alt aspect: stâpinirii. N-aş crede. Nu de datina populară este sa aici a însemnat îmbo­ titlul de laureat acordat în U
n-a avut de ales. Sigur, ar acceptarea subordonării. văd nici mobilul unei atqri puternic reprezentată, exis- găţirea zestrei culturii ma­ Festivalul naţional „Cînfa- In..
fi putut bate in retragere, Cei trei au lost intr-adevăr Înscenări. Cu adevărat insă tînd premisa ca localita­ teriale a acestei cunoscute rea României". Dolăn.
17.00 Bit
dar asta Însemna să spar­ treime solidară de la Înce­ nu vom afla niciodată ce tea să devină apoi şi un localităţi româneşti cu o Dînd în mod firesc viaţă Caleidosco
gă unitatea a ceea ce în­ put pină la slirşit, dar capul s-a petrecut in adincurile Cunoscut punct turistic. lucrare de sculptură de orientărilor din documen­ ncsc ; 17,45
cepuse să devină o oaste, acceptat voluntar şi firesc zbuciumate ale sufletului Filonul folcloric este evi­ proporţii, intitulată „Vor­ tele de partid şi oferind de muzică
Orele scrii
iar, pe de altă parte, să-şi a rămas Horia. său. De fapt, Crişan nu dent în continuare în crea­ bele bune din Săli şte", tot continuitate creaţiei sale ★ Muzică, 1
expună oamenii represiuni­ tute la mînie, deci, im­ s-a sinucis ; in dispreţul ţia artistului, la fel cum în de inspiraţie folclorică. din ultimii ani, loan Şeu zică; * Mei
lor nobiliare. O alternativă pulsiv, un „dur", cum am osindei bănuite, el şi-a pictura hunedoreană ocu­ vizează ca proiecte de vii­ 20.00 Radioji
Prezenţa la bienala de
culturală;
inacceptabilă. Aşadar, pi­ zice azi cu un cuvint la deschis singur poarta spre pă un spaţiu larg la Ion artă plastică, deschisă în tor portrete compoziţionale dv... ; 22,(
cătura ultimă umpluse pa­ modă, Crişan n-a lost to­ cimpiile nemuririi din con­ Cârjoi. Cap de „Pădurean­ acest an la Sala Dalles din care să marcheze locuri şi 22,20 Muzică
harul şi Crişan n-a avut tuşi un temperament rudi­ ştiinţa neamului său. că" este reprezentativ în oameni ai pămîntului hu­ —0,00 Non
de ales. Nu se poate nega mentar şi, cu atit mai pu­ acest sens. De aici apare Bucureşti, cu lucrarea „Fată nedorean.
că, in această decizie, un ţin, un sangvinar. A lost o RADU CIOBANU tendinţa spre modalitatea din Cîmpu lui Neag" a fost
l de expresie clasică. „E o cald apreciată şi expusă MINEL BODEA
DEVA: Ei
CRONICA LITERARĂ (Patria); At
(Arta); HU
Constantin Ţoiu: OBLIGADO Călătorie printr-o afacere mui
— sala A) ;Si
dern — săli
zi ae toamnă furată (Flac:
Prin Obligado („La tihna Paralel cu remarcile iz- tea şi revol
cea plăcută"), roman sim­ vorîte din retrăirea vio­ Ziua aceea s-a nimerit PETROŞANI
bolic, care priveşte lumea lentă a mariajului de către să fie ziua împlinirii cclii- Vlaşinilor (1
prin ferestrele sufleteşti Barto, autorul face perti­ noeţiului de toamnă. îna­ băieţi şi o ş
nirea);
zică
ale eroului principal, scrii­ nente observaţii privind inte de ivirea zorilor ploua­ (7 Noiembrie
se,
o
dar
lu­
dimineaţa
torul îşi continuă dificila exigenţa de sine a scrii­ mină albă-lăptoasă inun­ Strada Han'
dur fecunda îndeletnicire torului („ ...vorbele pe care dase oameni şi locuri. ti v-
P
Priveam
in
şi-n
de a converti limbajul epic le aşterni pe hîrtie... nici dreapta şoselei, stingă auzeam NE. avu..
într-o sinteză a observaţii­ nu-ţi poţi închipui cîte foşnetul lanurilor de po­ Neagră —
lor asupra faţetelor exis­ urmări..."), arta („arta... rumb şi mă bucuram de (Minerul) ;
tenţei. Romanul derulează produce o stare de neli­ splendoarea cimpuiui. Vă­ Războiul stei
I-II
(Munciţi
şi-n
gindul
atitea
de fapt, labirintic, pe pla­ nişte"), lipsa de cultură, zusem răsărise acea emoţie CÂNI : Con
meu
nuri multiple, drama exis­ care bate la ochi „mai tainică încărcată de poezie zat); BRAD
tenţială, plină de miez, mult decît un defect fi­ Şi de semnul frumuseţii. Noorie (Steai
RABARZA:
trecuse
autentică a Iui Bartolomeu zic". • Nu-mi ajung acolo prin minte nerul); ORA
să
dar
sus,
Boldei. Romanul pătrunde toate dorul de locurile numite tul nopţii (P
Cu vocaţia iubirii de aspectele vieţii şi ale vie­ Grădişte, Costeşti, Blida- le oucereşl
G
(Flacăra);
care fusese crunt frustrat, ţii artiştilor în special ru..., ce amintesc de înce­ Balul de si
puturile
poporului
limbii
şi
Barto este obsedat de ma­ (scriitori, pictori ete.) prin romine a intrat grabnic (Casa de cult
riajul cu Klara, după dis­ mijloacele artei moderne : In sufletul meu. Plecat Ia Secretul cifr
pariţia acesteia, pînă la „povestirea in ramă", do­ drum, distanţa mi se părea BRAZI : De r
CĂLAN : Doi
epuizare, pînă la a con­ cumentul, digresiunea, flu­ parcă mai lungă. In faţă se rie (Casa de
adevărată
deschidea
o
funda realitatea sa prezen­ xul memoriei involuntare, splendoare — dealurile pă­ MERI A: Ser'
(Mureşul);
tă cu secvenţe consumate, profunda analiză psiholo­ reau ilustrate ce-mi trimi­ spre victorie
încrustate adine în memo­ gică merguid pînă la son­ teau salutul lor. Simţeam (Lumina).
tare,
filtrat
aerul
curat,
rie. darea zonelor subconştien­ prin verdele ierbii, al pădu­
Tulburătoare sint crite­ tului, incit nu poate fi re­ rilor de gorun şt stejar.
riile de direfenţiere a ju­ produs ca o înşiruire de între mine şi eterna fru­
decăţilor după modul lor întîmplări banale. Toate museţe a vetrei neamului
se
măreaţă,
înălţa,
această
de certitudine, care pun aceste mijloace, ca şi per­ zi de toamnă. Simţeam cum
Timpul pr
personajul să penduleze sonajele secundare ca­ lizatorilor filmului. Portre­ mă pătrunde un gust de azi, 13 oct
între realitatea singurătăţii re. nu fac decit să CRONICA FILMULUI tele filmice sint conturate foşnet lung. Apropierea de Vremea va
din
unde
lui („fiecare nu rămîne evidenţieze personalitatea cu pasiune de Un gru,p de locul primăverii intr-una orga­ caldă, ou ce
zilele
se
decit cu sine însuşi"), vis, celor principale concu­ „Salutări de la Agigea" foarte tineri interpreţi. în nizează inlilnlrca tineretu­ noros. Loc
ploi, care vo
amintire, reverie, prilej de ră Ia realizarea unei opere dialog cu experimentaţii lui cu istoria, cu peisajul racter de ave
cetăţilor
adîncă şi subtilă medita­ dense şi originale pe tema Filmul „Salutări de Ia care a participat ia efortul Şerban lonescu, Ştefan Vel- şi vestigiile fascina. De da­ sufla modera
cice,
mă
suc,
ţie pe temele majore şi etern umană a confruntă­ Agigea" e.s'te o replică colectiv, de o amploare ntciuc sau Magda Catone, de pe cetăţuie, îmi arun­ intensificări
din sectorul \
grave ale existenţei (viaţa, rii omului cu viaţa şr dorită şi declarată la „Ră­ fără precedent, al construi­ intră firesc nu numai cam privirea către toate râturile mimii
iubirea, fericirea, moartea, moartea. sună Valea",. în care se rii Magistralei albastre. autenticii brigadieri, ci şi drumurile ţării, către toa­ prinse între
onoarea, adevărul, minciu­ Constantin Ţoiu scrie, reconstttuiau pe ecran por­ Dincolo de binevenitele studenţii, sau proaspeţii te cimpiile şi rîurllc cL de, iar cele
17 şi 22 grad<
păreau
na, binele, răul), ca şi pe probabil, greu şi publică tretele constructorilor căii referinţe Ia viaţa perso­ absolvenţi ai secţiilor de împrejurimile sărutate de oglinzi lă dimineaţa.
ver­
luminoase
tema răspunderii individu­ rar, dar o face dintr-o ferate Bumbeşti—Lîvezeni. nală, atenţia cineaştilor se actorie, regie şi operato­ dele crud al Ierbii* Su­ La munte,
lui şi a artistului în so­ sporită autoexigenţă speci­ „Aş dori ca acest film concentrează asupra aspec­ rie de la I.A.T.C. fletul mi se Împlinea de relativ oaldă,
mult npros. V
dor şi cîntec, păstrlnd sen­
cietate. Din acest punct de fică marilor scriitori, căci să rămînă un document telor integrării în muncă Filmul se impune prin timentul doinirii. locale. VSntul
vedere, romanul este o sin­ toate modalităţile de crea­ despre miile de tineri con­ şi a adaptării fa legile impresia de autenticitate, De aici se arcuiesc cur­ derat, cu inte
teză de maxime şi cuge­ ţie şi Ie-a coordonat in structori care şi-au legat aspre, dar bărbăteşti, ale dezvăluirea clară a mesaju­ cubee de linişti, amfore porare de 40-
tări cu largi semnificaţii lumina idealului estetic. viaţa de o mare realizare şantierului, domeniu în lui şi, parţial, prin ţinuta ale distanţelor rotunde şi sectorul vestii
Pentru urm
filozofice. Prof. MARIA TOMA a anilor -socialismului", re­ care era Ioc pentru un elaborării artistice. El va clare. Efigii ale în biruinţei. zile : Vremea
Pădurile
ascund
aştepta­
lata regizorul Cornel Dia- dramatism mai convingă­ depune mărturie şi va lu­ rea timpului visul lor mi­ uşor. Cerul v
mai mult nori
conu despre noua sa crea­ tor. Mult mai pregnantă cra în sufletul nostru, peste lenar. Fiecare pas făcut ploi şi burniţ
TREI AFORISME ţie. Intr-adevăr, filmul iz­ decit portretistica indivi­ ani, cu aceeaşi forţă cu prin acest început de toam­ a tul va sufla
zvicnlre
o
rămîne
nă
a Niciodată n-au fost mo- ® Nu există libertate in buteşte portretul colectiv duală este in această peli­ care lucrează azi acel do­ fiinţei venită să dobîn- unele intensdli
temporare de
tive de război pe care gin- afara istoriei .şi a societăţii, al unei generaţii, al oame­ culă tentativa realizării cument artistic, generos dească eternitatea mun­ din sectorul
direa nu le-ar fi putut evita, dar nici fără un substrat nilor şantierului, persona­ ţilor şi timpului, a miei paraturile mir
(Alexander Allandjr). bio-psihic p e care se clădeş­ portretului Unei generaţii sub aspectul implicării li­ nemuritoare istorii. şi 10 grade, is
te apoi o întreagă supra- jul principal al peliculei de tineri constructori aî man e şi social-politice, care me între 15 şi
• Sinceritatea este adevă- structură de gînduri, senti- fiind de fapt marca fami­ socialismului, dar şi auto­ a fost „Răsună Valea". Ceaţă locală
rata libertate a spiritului, mente şi volîţiuiii. (Ai. Tă- lie de tineri — muncitori, portretul (solidar unei pro­ MIRON ŢIC (Meteorolog i
(Dumitru Popescu). naşe). L. Pronccnco)
elevi, studenţi, militari — fesiuni de credinţă) al rea­ VERONICA PALADE