Page 45 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 45
> SÎMBĂTĂ, 13 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3
ÎN PREGĂTIREA CONGRESULUI ĂL XIII-LEÂ AL P.C.R. Toate UN.TATE MICA,
viziune! IMPOLITEŢE MARE
sortimesif ele Joi, 11 octombrie, pe la
it dc săptii- Deplină angajare pentru creşterea producţiei de orele primului, in „cofe
olor) trebuie realizate tăria din colţ" — cum nu
ia politică mesc locatarii din cartie
ca programu- (Urmare din pag. 1) rul Dacia din Deva uni
al (parţial co- energie electrică, în special pe bază de cărbune partidului şi sînt hotărîţi tatea de pe Aleea plopi
opiii noştr. — să le materializeze neabă lor, o clientă a solicitat
o amandină. Văzind-o pe
clopedia In cadrul conferinţei de Acţionrndtr-se în spiritul la o putere de peste 1 000 lucrătorilor, întărirea ordi tut în muncă. Intr-adevăr, farfurie mai puţin „arătoa
tistic (color) : dare de seamă şi alegeri a acestor exigenţe, mai mulţi MW. nii şi disciplinei în unitate, în activitatea unor colecti să", clienta a rugat vînză-
le la capătul organizaţiei de partid de vorbitori, printre care în mod critic şi autocri evitarea risipei de mate ve mai sînt greutăţi şi toarea să o schimbe cu
Premieră tv. neajunsuri. Ele' au fost
c a Casei de la întreprinderea electro- Nicolae Panţa, Ioan Boldor, tic, comuniştii Mircea riale, intensificarea ritmu un tort felii. Aceasta a
cu centrale Deva s-a făcut o Lucia Arhire, Trandafir Marc, Liviu Cbioreanu, rilor la lucrările de inves dezbătute cu discernămînt adăugat felia de tort la
magazin cu analiză exigentă, marcată Calean, Constantin Pascu, Mircea Bădărău şi alţii s-au şi autoexigenţă in adună
ntc muzicale tiţii, punerea în funcţiune rile generale de dare de amandină. „Vă rog, nu
de un pronunţat spirit Gheorghe Rusu, Oetavian oprit asupra problemelor a noilor capacităţi ş.a. mai tortul". „De ce ati-
al (parţial co critic şi autocritic, de res Băneasă, Adrian Rovinaru, majore care vor trebui so Inginerul Ieronim Rusan, seamă şi alegeri în orga tea mofturi /" a ridicat
ponsabilitate revoluţionară, apreciau ca Un merit al luţionate în continuare de nizaţiile de partid, am sta tonul vinzâtoarea. „Dar,
nclud ii lor (co- directorul întreprinderii, bilit programe de măsuri
a modului în care comite organizaţiei de partid făp către noul comitet, pentru spunea că cele două înalte v-am rugat. Oare nu a-
:a programu» tul de partid a acţionat tui că programul de re obţinerea unor rezultate şi distincţii acordate în ulti cu termene şi responsabili ceasta este menirea noas
pentru traducerea în via paraţii capitale a grupurilor mai bune, cum ar fi : tăţi precise şi sîntem în tră, a celor care sîntem
ţă a sarcinilor ce 1-aU re mii ani — Ordinul Muncii plină campanie de încheiere chemaţi să servim oame
venit din documentele clasa a III-a — reflectă a acestui an economic şi nii !". Atit a lipsit ca im
Congresului al XII-Iea şi Conferinţe de dări de seamă şi alegeri capacitatea de muncă a co de pregătire a planului pe politeţea vinzătoarei să se
Conferinţei Naţionale ale în organizaţiile de partid lectivului, mobilizarea şi 1985, in vederea preluării transforme in jignire.
partidului pentru îndepli dăruirea pentru creşterea sarcinilor din Proiectul de „Dacă vorbiţi aşa, vă rog
I: G,00 Radio- Directive ale Congresului
luaţi tortul înapoi, pentru
mineţii ; 8,30 nirea planului, pe primii necontenită a producţiei ţ lut
lei in agricul- trei ani ai cincinalului ac de energie electrică. Sînt al XIIT-lea pentru cincina că nu pot să consum
liojurnal; 7,30 • In primii ani ai cincinalului actual, planul necesare eforturi suplimen lul 1986—1990.
ţările tovară- tual, cu deosebire pe cele producţiei de energie electrică a fost depăşit cu 408,6 — Să concretizăm... intr-o atmosferă de con
b Ceauşescu, nouă luni trecute din 1984. tare — preciza vorbitorul — Ne preocupăm de com flict" a cerut clienta, aş-
tl XlII-lea — De la început s-a subli milioane kWh, iar în cele nouă luni trecute din anul — în spiritul mobilizatoa teptfnd să-i restituie cos
c de muncă ; niat rdeea (întărită de cei curent cu 107,8 milioane. • La toate cele şase gru pletarea forţei de muncă
presei ; 8,10 puri au fost efectuate reparaţii capitale. • în acest relor sarcini ee ne revin pentru perioada de iarnă, tul prăjiturii. Aceasta n-a
odiilor ; 9,00 care au luat cuvîntul) că din Proiectul de Directi vrut, după cum n-a vrut
lri ; 9,05 An- întreaga activitate a orga an, la Mintia s-a asigurat o funcţionare normală a asigurarea stocurilor, a ma nici să-i dea condica de
10,00 Buletin nizaţiei de partid a fost grupurilor energetice, sarcina medie pe grup fiind ve ale Congresului al terialelor, pieselor de reclamaţii, nici să-i spună
15 Revista H- de 148,7 MW, reprezentînd peste 25 la sută din XlII-lea al partidului, în schimb, a utilajelor, de
10,40 Orches- permanent angajată în asi vederea valorificării supe
zică populară gurarea climatului necesar puterea centralelor din ţară pe cărbune şi 10 Ia pregătirea cabanelor şi a-
llatlna; 11,00 sută din puterea-în funcţiune a sistemului energetic rioare a tuturor posibilită proviziortarea magazinelor
iri ; U,05 Un îndeplinirii cu succes a naţional. ţilor de care dispunem, forestiere. în acest sens
un ghiozdan ; sarcinii prioritare pe eco ne-am propus deja o serie
ite; 12,00 Bu- nomie j producerea şi fur pentru ca „Steaua de pe
; 12,05 Atlas Mureş" să strălucească tot de măsuri, pe categorii de
Din comoa- nizarea sistemului naţional energetice a fost exemplar creşterea productivităţii lucrări, reorganizăm unele
: 13,00 la a energiei electrice plani îndeplinit, la toate cele medii a morilor de cărbu mai luminos în constelaţia activităţi, compartimente numefe responsabilului \
abţ ficate pe această perioadă. şase grupuri executîndu-se ne, de funcţionarea cărora energeticii româneşti. Sar unităţii, iar pe al ei nici
8,05 productive şi formaţii de
Ion Un puternic imbold pen lucrări de calitate, intr-un depinde sporirea producţiei cinile trasate energeticieni lucru, insistăm pentru ter atit - ecusonul lipsă nu
-ăgoi ; tru comuniştii din între timp mult diminuat, cu totale de energie electrică, lor hunedoreni pentru ur minarea de către’ Antre i-f divulga. O persoană
lri ; 17,05 15—20 de zile mai puţin. recunoscută in îndelun-
.cial-cetăţe- prindere, care reprezintă o în special cea produsă pe mătorii ani sînt realizabile priza de construcţii montaj
>i înregistrări forţă de peste 59 la sută S-au creat astfel condiţii bază de cărbune, asigurarea şi vor fi îndeplinite în şi reparaţii Deva a- dru gata-i activitate profesio
tpulară; 18,00 din totalul energeticienilor, favorabile ea în perioada bazei materiale necesare cele mai bune condiţii. murilor forestiere, unde se nală ca un om de mare I
Radiojurnal ; cuprinşi în 14 organizaţii de iarnă termocentrala reparaţiilor, perfecţionarea probitate morală, a ieşit |
formaţii, mu- înregistrează mari rămîneri
). Circulaţie ; de bază — adevărate nu Mintia să poată funcţiona pregătirii profesionale a B. CORNEL în urmă de la începutul din unitatea cu pricina
1
nai; * Scară clee de conducere a colec anului. apostrofată, jignită, ame-
La sugestia tivelor din secţii' şi atelie — Concluzionînd, cum ninţată. l
Radiojurnal;
c dans ; 23,30 re —, în vederea înfăptuirii încheiaţi acest an, cum îl In cofetăriile mici nu e
op muzical. sarcinilor din domeniul e- pregătiţi pe cel viitor ? nevoie oare de politeţe ?
nergetic l-a constituit, aşa — Sîntem mobilizaţi cu LOCATARII Şl
cum s-a subliniat şi în toate forţele mecanice, ma CONTAINERELE
darea de seamă, aprecierea teriale şi umane pentru
secretarului genera} al cinstirea Congresului al in plin centrul Devei,
sia continuă partidului, t o v a r ă ş u l XlII-lea al partidului cu in spaţiul dintre blocurile
iţie la gafe ! realizări pozitive, pentru din spatele Direcţiei jude
EDOARA: O Nicolae Ceauşescu, făcută încheierea acestui an cu
ară (Modem la plenara Consiliului Na ţene de poştă şi teleco
Jteranul (Mo- ţional al Oamenilor Mun planul îndeplinit şi depă municaţii se află două
B); Marfă şit la toate sortimentele containere ale G.I.G.C.L.
a); Dragos- cii : „Trebuie să facem cu desfacere asigurată şi
ţia (Arta) ; totul să realizăm reparaţii la toţi indicatorii, pentru Aceste containere au de
întoarcerea le capitale incit să avem venit adevărate focare de
iring); Şapte crearea condiţiilor optime infecţie. Din ele se scur
rengâriţă (U* asigurate condiţiile pentru de derulare a activităţii pe
ce vor zice ! desfăşurarea normală a ac anul 1985 şi de abordare ge continuu o apă neagră
; lupeni : tivităţii din punct de ve care bălteşte pe o por
(C- 'tu de pe o bază solidă a sar ţiune de mar mulţi metri,
ta dere energetic, în toamna I.M. Barza. Brigada condusă dc maistrul miner ioan Purcel, din cadrul sectorului cinilor ce ne revin din creind un aspect dizgraţios
D- anului acesta şi în iarna Musariu I, raionul Măgura, obţine in mod constant de păşiri de plan. Proiectul de Directive pen
ri la -rea anului viitor". şi dezolant Mirosul de
seriile I—n tru cincinalul 1986—1990. gajat e insuportabil. Fără
ANINOASA : doar şi poate, ploaia îşi
lor — seriile
•esc); URI- are contribuţia ei de vină.
jetiţla (Retc- SĂ PUNEM CAPĂT Dar mai ales oamenii. Şi
Domnişoara
i roşie); GU- r-arrr numi pe locatarii
.şchiuţă (Mi- CAMPANIA AGRICOLĂ 01 TOAMNĂ CU HOTĂRÎRE blocurilor care obişnuiesc
TIE : Sfîrşi- (unii) să trimită copiii
tria); Hercu- SUSTRAGERILOR mici cu gunoiul menajer
i Atlantida DIN RECOLTA
OAGIU-BAl : şi aceştia, ajung, nu ajung
nbătă seara (Urmare din pag. 1) lar au mobilizat şi lucră DE PORUMB I la containere, dar de a-
iră); HAŢEG: tori ai instituţiilor de pe Ajutoare de nădejde runcat ii aruncă. Şi iu
lui (Dacia); locurile de depozitare se raza comunei. în fiecare
itru ori start; Ignorînd prevederile le aceeaşi măsură magazinul
nişoara Noo- face cu maximă operativi zi iau parte Ia strînsul re la strînsul recoltei gale şi abdicînd de la cin de legume-tructe de ală
cultură); SI- tate. Se lucrează cu acelaşi coltei circa 200 de oameni ste şi corectitudine, unii turi îşi ,, deversează"
ările galante spor şi la eliberarea tere
LIA: Drumul de la spital, Districtul — Ei sînt primii. Să-i perativelor agricole de cetăţeni se înfruptă din a- uneori marfa■ ieşită din
— seriile I-II nului de coceni. Se mun CJF’.R., oficiul poştal, dis vedeţi: cum apar cu găle- producţie din satul de cen. vuţia obştească, sustrăgînd garanţie (apropo de to
ceşte în paralel şi la re pensarul uman. Recolta de tuţele 1 Carmen Rusu e tru şi la Răduleşti. „Vred din recolta destinată să a- cana d'e legume — n.n.).
coltarea rădăcinoaselor, un_ morcovi şi pătrunjel este fiica tractoristului nostru, nicia lor o măsurăm âzi sigure hrana noastră, a tu
de participă pe lingă coo bună, iar G.L.F. Ilia reu cum să nu fie vrednică 1 în 32 tone de cartofi recol turor; Aşa ău procedat UNDE IERNEAZĂ
peratori, lucrători ai coo şeşte să o preia cu opera Şi ca ea sînt şi Diana taţi după disc şi- sortaţi, Ioaneş Fian, Tâisa Păcu l VITELE?
peraţiei de producţie, achi tivitate, evitîndu-se astfel Moise, Nicoleta Liţu, A- în peste 4 500 kg. mere re rar, Viorel Popa, Aurel In urma unui contract
1
babil pentru ziţii şi desfacerea mărfu driana, Viorel, Anişoara, coltate, în participarea Beler, Ioan Duma şi alţi
mbrie 1984 t deprecierea acesteia. toţi — apreciază Maria Cetăţeni din satul Areliia, ferm încheiat cu C.A.P.
I in general rilor, precum şi circa 150 După un debut mai di responsabilă Ia. lopătarea Căstău, liEE.E.HF: Deva
ul mai mult de elevi ai Şcolii generale Ci'bu, magazineră lâ C.A.P. seminţei de grîu. Totodată care au furat şi transpor s-a angajat să execute o
1 vor cădea din Zam. ficil, din cauza timpului Lăpuşnic. Contabila Maria ■ ne spune prof. Rozalia tat Ta . domiciliul lor canti serie de lucrări de repa
avea şi ca nefavorabil de la începutul na Suciu, secretarul orga tatea de‘ 1000 kg porumb
să. Vîn-tul va Aceeaşi participare nu acestei săptămîni, la însă- Coşoveanu, directorul Şco raţii şi modernizări (con
, cu unele meroasă la strîngerea roa nizaţiei de partid din lii generale Dobra, elevii ştruleţi de pe tarlalele solidări, înlocuirea acope
de 40 km/h minţarea griului s-a îmbu C.A.P., ne spunea : „Ne-am noştri au participat şi la C.A.P. Deva şi l.A.S. Min rişului SvO.f lă un adăpost
Stic. Tempe- delor ogoarelor se întîlneş- nătăţit substanţial' ritmul. organizat în aşa fel îneît recoltarea a 4 000 kg car tia. în noaptea de 9 spre
le vor H cu- te şi lâ cooperativa agrico Din suprafaţa planificată elevii din Lăpuşnic, care 10 octombrie a.c., Ioaneş de vite, cu capacitate de
0 şi 16 gra- tofi de pe lotul şcolar, 200 capete, din ferma
naxiime între lă de producţie din satul pentru această cultură, la învaţă Ia Şcoala generală precum şi la strîngerea Fian, care este brigadier şi zootehnică a cooperativei.
:
. Ceaţă looa- de reşedinţă a comunei. G.A.P. Sălciva au fost se din Dobra, să participe celorlalte culturi — sfeclă eu atribuţii de paznic la Conform clauzelor con
Aici, din cele 75 ha culti aici, în sat, la lucrările de C.A.P. Deva, a sustras cir
iremea va fi mănate peste 45 de ha, iar de zahăr, ceapă, rădăci- tractuale efe trebuiau fi
cu cerul mai vate eu porumb, au fost la C.A.P. Zam circa 30 de recoltări, astfel se evită noase, roşii, ardei — de ca 400 kg porumb ştiuleţi nalizate pînâ la această
1
>r cădea ploi culese 40 de ha, realizîn- navetismul, se cîştiigă timp, din tarlaua-' „Dealul stînii", dată, în vederea asigură
ea suila mo- ha. Lucrarea este îndrumată şi rezultatele sînt foarte pe cele 2,75 ha de teren fiind ajutat de eioba-nii
isificări tem- du-se circa 7—8 ha zilnic. îndeaproape de inginerii aparţinător şcolii. rii condiţiilor optime pen
50 km/h din Printre cei ce se eviden şefi ai celor două unităţi bune". „în două zile, — — în această campanie Vladimir Ciubotam şi- Emil tru stabuiaţre. Dar iată că
ţiază la această lucrare se adăuga prof. Rodica Fur- : Bucşa. vara a trecui şi - cu
.toarelc trei agricole — respectiv Lilia- dui, care coordonează ac elevii au înţeles eu multă Pentru faptele lor, cei
se va răcd numără Aurel Igna, Victor na Crişan Hodor şi Sorin răspundere ce se aşteaptă toate că cei din Căstău
1 fi variabil, tivitatea celor 25 de elevi în cauză urmează să fie au venit in sprijinul con
s. Vor cădea Buda, Leontina Han, Floa Moraru, asigurîndu-se un din sat — au fost recol de la ei. Cu 71 de elevi cercetaţi şi să li se aplice structorului, dînd jos, cu
! slabe. Vîn- rea şi Antonie Burza şi nivel calitativ ridicat. Me taţi peste 3 000 kg cartofi, de la şcoala noastră au sancţiunile de rigoare, în
moderat, cu mulţi alţii. C.A.P. din Zam fost recoltaţi, după disc, conformitate cu prevederi forţe proprii, vechiul aco
:ări locale şi canizatorii Vasile Urstt, după disc, iar azi — 38 de periş - acestei acţionează
40—50 km/h a avut cultivată cu varză saci, ceea ce înseamnă 8 000 kg cartofi la C.A.P. le Decretului 306/1981.
i; estic. Ţem- şi pătrunjel o suprafaţă de Nelu Ştefan, Gheorghe Moţ, peste 1 700 kg“. Lăpuşnic,. iar aici în sat, Este necesar ca aseme în ritm de... melc. La a-
iime între 5 Marcel Berar şi alţii asigu La Şcoala generală din nea situaţii să fie combă ceastă oră grajdul este
r cele maxl- 20 de ha. Pentru strînge ră un pat germinativ pregă Ia C.A.P. Roşcani, copiii descoperit şi lucrările de
20 de grade. rea grabnică a rădăcinoa Dobra, aproape 250 de elevi, noştri au recoltat 4 000 kg tute cu toată fermitatea, consolidări nw- sînt înce
dimineaţa, tit grădinăreşte, respectă din clasele V—X, se află mere şi 3 600 kg. prune. neîngăduind nimănui să se
le serviciu : selor, comitetul comunal întocmai normele tehnice alături de părinţi, pe o- înfrupte din recoltă, din pute.
de partid şi consiliul popu stabilite. goarele şi în livezile coo LUCIA L1CIU avuţia obştească.