Page 47 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 47
va*
s m îl is m ii;
ORGAM at COMITETULUI JUDETEAIM miMEDOflRfl flL P C
H HîID U L A R J U D E Ţ E A N
I.M. Barza: Linia celulelor cie notaţie din cadrul Uzinei de preparare a minereu
Anul XXXVI, nr. 8 374 DUMINICA, 14 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani lui cuprifer. Fofo; GH _ ÎMPĂRAT
Î N T Î M P I N A R E A C O N G R E S U L U I A L X I I Î - L E A A L P . C . R .
E f o r t u r i s u s ţ i n u t e p e n t r u î n d e p l i n i r e a s a r c i n i l o r
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
AL XIII-LEA AL P. C. R. - IN DEZBATEREA *
OAMENILOR MUNCII întreaga suflare a satelor—
prezentă în cîmp la strînsul recoltei
SCRISORI DE LA CITITORII ZIARULUI
şi semănatul griului!
„Vom acţiona cu toată răspunderea pentru Vineri, la Brănişca, mun se aflau mai puţini oa tul cartofilor şi am venit
ca pe ogoare a început dis- meni, de fapt cei întârziaţi, să mobilizez oamenii, pen
înfăptuirea exemplară a obiectivelor ce ne revin de-dimineaţă şi s-a prelun în schimb am găsit un seara — preciza preşedin
tru a încheia pînă sîmbălă
mare număr de cooperatori
git pînă tîrziu în noapte.
Practic, s-a muncit în toa şi de elevi de la şcoala tele, Am început şi recol
Prevederile Proiectului naţiuni, cooperativelor ie lor in viitor. Astfel, în pe te brigăzile cooperativei la generală din comună la tatul porumbului, în toate
de Directive ale Congresu revin sarcini deosebite în rioada 1981—1984, volumul recoltat, pregătit terenul şi sortatul şi însilozatul car brigăzile. Avem pînă acum
lui al XIII-lea al P.C.R., direcţia satisfacerii cerin desfacerilor de mărfdri semănat. împreună cu me tofilor de sămînţă. De la recoltaţi ştiuleţii de pe 25
document de excepţională ţelor de consum ale popu prin comerţul cooperatist canizatorii şi cooperatorii inginera Viorica Jula, şefa de ha din cele 101'ha cul
însemnătate, care jalonea a crescut cu 17,8 la sută, au fost prezenţi permanent fermei legumicole, care tivate. Dar, după ce vom
ză dezvoltarea economico- inregistrxndu-se un ritm în cîmp, coordonînd acti coordona întreaga activita încheia cartofii, ritmul se
socială a ţării noastre £a mediu anual de 4,4 la sută, vitatea şi participînd, efec te din această brigadă, va mări. Astăzi s-a intrat
perioada anilor 1986—1990 prestările de servicii au tiv, la muncă membri ai aflăm că s-au însilozat la recoltat şi cu combina.
şi orientările de perspec crescut într-un ritm mediu comitetului comunal de peste 120 tone. De aseme După strângerea ştiu 1 i lor,
tivă pînă în anul 2000, sînt anual de 13,6 la sută, ajuo- partid şi specialiştii, care nea, din cele 65 ha cultiva eliberăm imediat terenul
o expresie vie a grijii gîndu-se la un volum de — arăta loan Oprean, pri te, cartofii au fost strînşi de coceni, care se trans
deosebite de care se bucură peste 33 milioane lei în marul comunei — au fost de pe mai mult de 55 de portă cu atelajele proprii
şi locuitorii comunelor şi 1984, faţă de 22 milioane repartizaţi pe brigăzi şi ale cooperatorilor şi cu cele
satelor patriei noastre. în 1983. De asemenea, tre lucrări să îndrume şi să ha. „Bine se acţionează
Studiind cu deosebită buie subliniat că an de an mobilizeze oamenii la rea şi în grădina de legume — ale cooperativei, în baza
atenţie proiectul de Directi a sporit volumul intrărilor lizarea lucrărilor aferente continuă interlocutoarea — furajeră".
ve, comuniştii, toţi oamenii de produse agroalimentare acestei perioade. unde azi Lucaci Sabin, Le- Inginerul şef al unităţii,
muncii din cadrul unită la fondul de stat, valoarea Cea mai mare concen tiţia Bedea, Neli Duca, Mihai Lăpugean, se afla
ţilor cooperaţiei de produc acestora crescînd de la 43 trare de forţe era la car Maria Gaşpar, Elena Căi- împreună cu loan Cosma
ţie, achiziţii şi desfacerea milioane lei în 1981, la 63 tofi. în tarlaua „Sighet" şi Viorel Jurca, cei doi
mărfurilor îşi exprimă milioane lei in 1984 şi va se găseau la strînsul carto nanţ şi Valeria Ciun au mecanizatori specializaţi în
adeziunea lor deplină la laţiei, dezvoltării presta ajunge la 119 milioane lei muncit toată ziua la re semănatul păioaselor, într-o
prevederile acestuia, con ţiilor de servicii, cît şi in 1985. Dar, ritmuri înalte filor peste 40 de coopera coltatul gogonelelor. Au tarla întinsă unde puneau
ştienţi fiind de faptul că pe linia valorificării sur tori, care, în frunte cu bri reuşit să strîngă 145 de
îndeplinirea lor va ridica plusului de produse agro- RAVECA SICOE, gadiera Eugenia Codrean, lăzi". sămînţa sub brazdă. „Am
pe o nouă treaptă de dez alimentare din gospodăriile vicepreşedinte strîngeau tuberculii, îi sor în brigada Tîrnăviţa, în reuşit să terminăm pînă
voltare economico-socială populaţiei. al U.J.Coop. tau şi-i transportau cu ate astăzi (vineri — n.n.) 100
România socialistă. Rezultatele bune înregis Hunedoara—Deva lajele proprii. în brigada mijlocul cooperatorilor din ha — zice inginerul. Lu
Potrivit prevederilor a- trate în actualul cincinal Boz recoltatul cartofilor se cîmp —• în frunte cu bri crăm zi-luminâ la semă
cestui vast program de constituie garanţia cea mai făcea pe ultimele suprafeţe, gadiera Maria Josan — la nat, iar la pregătitul te
muncă ai întregii noastre sigură a realizării sarcini (Continuare in pag. a 4-a) aşa că la lucru în cîmp strînsul porumbului şi al renului şi noaptea, la lu
cartofilor se afla Tovie mina farurilor pentru a
,
,
,
,
vvvMmv. .vvw. .v.vj /<vvr/.v.v.ViW/r/.v %vr«Yii\vv»v.v.wj rv.w, w.«vwvvvvwwwvvwvvv.
1
Manea, preşedintele coope ne crea front de lucru.
lucrează
me-
pregătit
La
ACTIVITATEA PE EXPORT Angajare responsabilă rativei, venit să-i sprijine, MIRCEA LEPADATU
nu doar cu vorba ci şi cu
caiitat* e dinamism « eficienţă pentru realizarea planului fapta. „Aici au rămas (Continuare în pag. a 2-a)
mai în urmă cu recolta
Reorganizarea,
în
acest
lucrările
Calitatea — în prîm- an, a activităţii de investi tre execută toate electrice,
de
instalaţii
—
ţii a adus structuri noi şi sanitare, de încălzire —, de
pianuf preocupărilor în cadrul fostului Trust ventilaţii şi tinichigerie,
(azi
Deva
construcţii
de
de montaj utilaje la obiec
Trustul de antrepriză ge tivele pe care T.A.G.C.M.
Zilele trecute ne aflam inferioară, iar ceva mai nerală pentru construcţii- Deva, de care aparţinem,
într-una din halele între încolo, la un polizor lă montaj Deva). Astfel, fos le execută în localităţile
prinderii pentru producţie cătuşul Vasile Zalomir' lan tul şantier nr. 6 a devenit din Valea Mureşului, Ha
industrială şi construcţii sează jerbe de seîntei din
căi ferate (I.P.I.C.—C.F.) viitorii suporţi de prindere
Deva, mai exact spus, în ai cuvei. Entuziasmul nos
atelierul de montaj-sudură, tru este justificat de forfo
locul unde se finalizează ta de stup existentă în hala
(între alte zeci de repere) de producţie, de mişcarea
şl cuva S.K.T. — produs vie şi ordonată a tuturor Antrcpriza de specialitate ţeg, Călan şi la unele din
care se exportă în S.U.A. forţelor umane şi mecani instalaţii-montaj. Valea Jiului. în acest an,
Mai multe cuve de acest ce. Iată, ce ne-a declarat — Vă rugăm, tovarăşe sarcinile noastre sînt deo
tip se află pe flux aproape maistrul Nicolae Grămescu: director Eugen Kascliuta, sebit de mobilizatoare atât
de stadiul final. în jurul „Echipa care realuzează să vă referiţi la esenţa ac la construcţii-montaj, cît şi
lor forfotesc oameni îmbră producţia pentru export tivităţii A.S.I.M. şi la sar la activitatea de producţie
caţi în salopete, preocu este formată din meseriaşi cinile sale din acest an. industrială, aşa cum sînt,
paţi să treacă în produse pricepuţi, muncitori cu — Sîntem organizaţi în de altfel, şi sarcinile bri
tot ce au mai bun din înaltă calificare. Marfa li trei brigăzi, conduse de găzilor de construcţii pe
priceperea şi cunoaşterea vrată pînă acum a fost Grigore Alexandrescu, loan care le deservim, cu care
lot- profesională. Sudează, bine apreciată de partene Balbuzan şi loan Filipescu, lucrăm în bună colabo
finisează, construiesc mici u atelier de preansamble rare.
n
repere necesare. Lăcătuşul rul extern. Sînt produse (sau de instalaţii), condus
loan Pintea retuşează cor- de bună calitate". de Ilie Stănilă, şi un ate Convorbire realizată de
Marcel
Strei.
C.A.P.
Bretea
nierele laterale ale cuvei. MARIN NEGOIŢA lier (mai nou, dar extrem DUMITRU GHGONEA unităţii, împreună eu mecanizatorul Petruţa, inginerul şef al
Bogiea,
verifică
Traian
Sudorii Iuliana Gogy şi de productiv) de instalaţii cu atenţie calitatea lucrării Ia semănat.
Cornel Puică execută lu electrice, condus de loan Foto N. GHEORGHIU
crări de finisare la partea (Continuare în pag. a 2-a) Avram. Colectivele noas- (Continuare in pag. a 2-a)
