Page 51 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 51
Vizita da stat a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ!
Hieolae Ceauşescu, împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
( M U S M I I L ti SLF, Seraiara'a
Luni dimineaţă, pre CONVORBIRI ÎNTRE PREŞEDINTELE
şedintele Republicii Socia
liste România, tovarăşul REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Nicolae Ceauşescu, împreu SS PREŞEDINTELE
nă cu tovarăşa Elena
Ceauşescu, a părăsit Capi REPUBLICII FEDERALE GERMANIA
tala, plecînd într-o . vizită
Amu! XXXVI, nr. 8 375 MARJI, 16 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani dc stat în Republica Fe Preşedintele Republicii R. F. Germania, pe tărâm
derală Germania, la invita Socialiste România, tova economic, tehnico-ştiinţific,
ţia preşedintelui Richard răşul Nicolae Ceauşescu, şi cultural şi în alte domenii
Elena
tovarăşa
Ceauşescu
von Weizsacker şi a doamnei s-au întâlnit, luni, la Castelul de activitate, vor impulsio
na dezvoltarea, în general,
Jjl_ iHTiMPINĂREĂ CONGRESULUI ĂL XIII-LEA AL P.C.R. Falkenlust, cu preşedintele a raporturilor româno-vest-
Marianne von Weizsacker.
Şeful statului român este
însoţit în această vizită de Republicii Federale Germa germane, întemeiate ferm
tovarăşii Ştefan Andrei, nia, Richard von Weizsa pe principiile deplinei ega
cker, şi doamna Marianne
EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU ministrul afacerilor exter von Weizsacker. lităţi în drepturi, respectu
lui independenţei şi suve
ne, Vasile Pungan, minis
în acest cadru preşedin
trul comerţului exterior şi tele Nicolae Ceauşescu a ranităţii naţionale, neames
tecului în treburile interne
inter
economice
cooperării
ÎNDEPLINIREA SARCINILOR naţionale, de alte persoane avut convorbiri cu pre şi avantajului reciproc.
apreciat,
S-a
comun
de
oficiale. şedintele Richard von acord, că evoluţia pozitivă
Weizsacker.
V i z i t a preşedintelui Cei doi şefi de stat au a relaţiilor dintre România
CAMPANIA AGRICOIÂ DE TOAMNA Nicolae Ceauşescu în Repu relevat marea însemnătate şi R.F. Germania este în
blica
Germania
Federală
a contactelor la nivel înalt,
reprezintă un moment de evidenţiind semnificaţia lor folosul şi spre binele celor
două ţări, corespunde inte
cea mai mare însemnătate deosebită, atât în sfera re reselor . şi aspiraţiilor po
în cronica relaţiilor româ laţiilor bilaterale, cît şi a poarelor europene, are un
DUMINICA. PE OGOARE no—vest-germane, consti vieţii internaţionale. rol constructiv in statorni
tuind o expresie a dorinţei Cu acest prilej, cei doi cirea unor raporturi strîn-
celor două ţări de a da un preşedinţi au trecut în re se, fructuoase, între toate
Amplă mobilizare de îorţe umane şi mecanice nou impuls raporturilor vistă raporturile bilaterale, statele, indiferent de siste
reciproce de colaborare pe
precum şi o serie de pi’o-
social-politic,
mul
lor
în
multiple planuri, în folosul bleme actuale ale vieţii promovarea destinderii,
îndeosebi
internaţionale,
la urgentarea recoltărilor şi semănatul griului ambelor noastre popoare, căile şi mijloacele de de dezarmării, şi securităţii, în
al . cauzei înţelegerii inter
pe
crederii
cooperării
naţionale. păşire a situaţiei grave de continentul nostru şi în
Sălăşan la pregătirea te La plecare, pe aeroportul pe continentul european. întreaga lume.
renului, al lui Doinei Vîr- Otopeni, tovarăşul Nicolae Preşedintele Nicolae Convorbirile s-au desfă
Kăspunzînd imperativelor formulate de secretarul Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi preşedintele
de
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, topan, Vale,r Lihoni şi Doi Ceauşescu au fost salutaţi Richard von Weizsacker şurat într-o şi atmosferă reci
cordialitate
stimă
nei Dumitrescu la efectua
privind organizarea şi desfăşurarea lucrărilor agricole rea arăturilor. dc tovarăşul Constantin şi-au manifestat încrederea procă.
din campania de toamnă, duminică lucrătorii ogoare O concentrare masivă de Dăscălescu, de ceilalţi to că înţelegerile la cai-e se
lor din judeţul nostru au acţionat pe un front larg la mijloace mecanizate am varăşi din conducerea de va ajunge cu prilejul ac Convorbirile ★ dintre cei
strîngerea recoltei şi la însămînţări. în această zi s-a întâlnit pe ogoarele C.A.P. partid şi de stat. tualelor întrevederi şi con doi şefi de stat au conti
recoltat porumbul de pe 280 hectare şi sfecla de zahăr Rîu de Mori. Tractoristul Numeroşi bucurcşteni vorbiri oficiale vor dina nuat în cadrul unui dejun
de pe 10 hectare. Totodată s-au transportat 420 tone Pelrică Mitucă, împreună miza colaborarea şi coope
sfeclă la bazele de preluare şi 205 tone cartofi pentru cu cooperatorii Ştefan lo- (Continuare in pag. o 4-a) rarea dintre România şi (Continuare in pag. a 4-a)
sămînţă destinată unităţilor cultivatoare. Avînd asigu vănescu şi Ionel Arion erau
rat front de lucru, mecanizatorii au efectuat arături, prezenţi la semănat, unde
au pregătit patul germinativ şi au însămânţat cu grîu sămînţă în cîmp a adus-o IN ZIARUL DE AZI :
si secară ultimele suprafeţe planificate. :
şoferul C.A.P., Leonuţ Puş
că. Alţi mecanizatori, în-
Din multitudinea aspecte şi Ion Mihuţoni eviden-
lor de muncă întâlnite du ţiindu-se la îusămînţarea NICOLAE T1RCOB
minică pc ogoare, iată câte griului şi la pregătirea te Carnet cultural
va fapte mai semnificative. renului. Tot de la această (Continuare în pag. a 2-a) (pag. a lll-a) Hoîărîre şi acţiune unanimă
Mecanizatorul Ion Brăila, unitate s-au transportat
care a avut patul germina peste 100 tone cartofi pen CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT pentru realizarea şi depăşirea
tiv pregătit de Siminic tru sămînţă. încă de la pri Comuniştii, întregul colectiv dc meşteşugari de la
Moisescu a rotunjit, dumi mele ore ale dimineţii erau Cooperativa „Haţcgana" din Haţeg îşi intensifică efor
nică, la 115 hectare supra prezenţi aici mai mult de turile în muncă pentru a întâmpina eu realizări remar planului la cărbune
faţa însămînţată cu grîu la 10 mijloace auto do la cabile Congresul al XOI-lea al partidului. Organizîn-
C.Â.P. Ostrov. Pentru a fi I.T.S.Â.I.A., conduse de du-.şi mai bine activitatea, folosind din plin timpul de Inginerul Constantin Gro- —' Sîntem conştienţi că
naliza grabnic şi această Gheorghc Iacob, Ion Mi- lucru, ci raportează însemnate depăşiri : 13,4 la sută şanu, şeful biroului pro transportul înseamnă o ve
lucrare — ne spunea Puiu clea, Petru Orăşan, Petru — la producţia marfă, 18,9 la sută — livrări la fondul gramarea producţiei, toc rigă principală în realiza
Mastraghin, inginerul şef Merian şi de alţi şoferi. pieţei, 49,3 ia sută — la ţesături, 48,8 la sută — la mai ieşea din mină. îl o- rea producţiei zilnice la
confecţii. Valoric, aceste depăşiri se concretizează în
al unităţii — acum avem Merită consemnată şi prim. cărbune. Noi avem datoria
concentrate toate forţele la răspunderea cu care au aproape 3 milioane lei la producţia marfă, 3,943 mi —~ Nu-i nici o noutate — să aprovizionăm cu cele
lioane la livrări către fondul pieţei, 7 milioane lei
eliberarea ultimelor supra lucrat harnicii mecanizatori ne spune. Conducerea mi trebuitoare locurile de
feţe ocupate cu porumb. de la C.A.P. Totcşti. Vio la confecţii textile. în felul acesta, cooperatorii şi-au nei, cadrele tehnico-ingine- muncă. Tot noi scoatem la
Azi, duminică, expediem rel Ilian, inginerul şef al îndeplinit planul anual la producţia fizică de ţesături reşti, şefii compartimente ziuă producţia finită —
ultimele 30 de tone cartofi unităţii, remarca aportul lină şi confecţii textile. lor de lucru sîntem repar cărbunele. în schimbul pe
La obţinerea acestui frumos succes au contribuit
pentru sămînţă şi consum. hotărîtor al tractoriştilor în mod deosebit meşteşugarii din secţiile nr. 1 şi 2 — tizaţi pe schimburi, dăm o carc-1 conduc munca se
La .C.A.P. Clopotiva s-a Miron Fluieraş şi Lăscuţ confecţii artizanale, ţcsătoric nr. 2, conduse de Aurel mină de ajutor concret în desfăşoară bine. „Ajutoa
lucrat ca în oricare altă Balica la urgentarea înche Şeroni, Iconia Dobrcan, Sofia Fălăitar. (Nicu Sbuchea, abataje, la cărbune. Dc la rele" mele se numesc Ja-
zi obişnuită, tractoriştii Li- ierii însămînţării griului, corespondent). începutul anului mina noas- nel I-Iîncu, Ioan Plţichc,
viy Strucăl, Viorel Paveloni al lui Silion Vlaic şi Marin stră a mers bine. Avem o Petru Furdui, Laurenţiu
cantitate însemnată de căr Apetroaie. Scrieţi aşa: în
bune peste plan. în luna schimbul meu nu rămâne
septembrie am demarat cărbune netransportat' la
LA !. M. D Î L J A
mai anevoios. Cauzele se zi. Este angajamentul nos
cunosc. Acţionăm. Mina tru de schimb fruntaş.
Dîlja va fi în cîteva zile Pe inginerul minier Emi-
la plan. Iar la calitate tot lian Neagoe, şeful sectoru
în frunte. lui II, l-am găsit între
Maistrul minier Ioan două şuturi. Ieşise din mi
Ghezan se pregătea să in nă nemulţumit. Se pregă
tre în mină. tea să coboare din nou.
— Sectorul V — investi L-am rugat să-şi destăinuia
ţii îşi face şi îşi depăşeş un angajament pe care-1
te planul luna aceasta — poartă în suflet de câteva
ţine să precizeze. Alît la luni,
deschideri, cît şi la pregă
tiri. Am dat pentru pro — Da. Am condus câţiva
ducţie, în avans, abatajul ani sectorul III, care a fost
6 A, din blocul 3, stratul şi este fruntaş pe mină.
3. Minerii Petru Gherasim Am preluat conducerea
şi Nicolae Filip cu schim sectorului II. în septembrie
burile pe care le conduc: n-am mers prea bine. Dar
sînt cei mai destoinici. Pri cu mineri ca cei din bri
viţi pontajul. Astăzi nu găzile conduse de Valerian
lipseşte nimeni de la lucru. Maxim, Gheorghe Mate?,
—• Cu ce gînd intră în Ludovic Varga, Zoltan Fa-
mină cei de la transpor
turi ? — îl întrebăm pe GH. I. NEGREA
L» C.A.P. Ostrov s-au transportat din cîmp ultimele cantităţi de cartofi. .Lt»> Foto N. GHEORGHIU inginerul Mircea Rusu, de
• 'TV-WP:
la sectorul VI — transport. (Continuare în pag. a 2-a)
ss .ş;\' ^'.W, • y i
•Wi
