Page 52 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 52
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 375
ÎNTIMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R.
PROIECTUL DE DIRECTIVE (Urmare din pag. 1) 15.00 Telex
Să pregătim temeinic forţa ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. - 15.05 Viaţa ş
rago nu se poate să nu răz 15,30 Desene
.15,50 Manife:
bim.
nostru
Angajamentul
de muncă, specialiştii din minerit ÎN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII în scurtă vreme fruntaş pe „Cin tar
comunist: Sectorul II va fi
Festival
Scrisori de la cititorii ziarului mină. Ordine şi disciplină, 16,15 Tribuna
Statutul Institutului de cialişti, ci şi cetăţeni ade ticipant la dezbaterile con hărnicie şi dăruire în mun 20.00 Teiejun
mine Petroşani în industria văraţi, oameni politici, cu ferinţei a relevat, cu spirit Utilaje pentru extracţia că, debarasarea de eei ca lor)
extractivă a României so o înaltă cultură profesio critic şi autocritic, neajun re nu ţin pasul cu noi — 20.20 Actualii
cialiste este recunoscut. Nu nală şi ţinută morală. Pen surile din activitatea co sînt obiectivele noastre. mic
există unitate minieră din tru aceasta, organizaţiile mitetului de partid, a co minereurilor Pînă la Congresul al XIII- 20,35 A patri
ţară care să nu beneficie de partid din institut tre muniştilor, evidenţiind ne le al partidului vom ra lor),
ze de specialişti formaţi în buie să îndrume mai atent cesitatea unei permanente Aş putea să încep aceste realizarea sarcinilor cotidie porta însemnate depăşiri ti ce
cei 36 de ani de activitate asociaţiile studenţilor co îndrumări din partea orga rînduri, metaforic, cu unul ne. A c e s t mod de a de plan. ■ 20,45 Mcmori
a învăţâmîntului tehnic munişti, să întărească or nelor şi organizaţiilor de din produsele secjiei noas acţiona este specific şi co Iese din mină Rudolf Istoria
superior din Valea Jiului ! dinea şi disciplina în rîn- partid, a asociaţiilor stu tre - oxigenul. Am obţinut, lectivului nostru de muncă. Gurka, inginerul şef al mi 21.05 Teatru
Aşadar, institutul petroşă- dul acestora, să creeze o denţeşti, îndrumătorilor de în perioada care a trecut Oameni ca Lazăr Botici, nei Dîlja: IIoria“
nean şi-a adus o contribu atmosferă sănătoasă de grupe, titularilor de cursuri. din acest an, o cantitate su Gheorghe Vîrdea, Traian — Ne confruntăm eu u- (Ultima
ţie hotărîtoare la pregăti studiu şi pregătire, de pe Relevîndu-se necesitatea plimentară de 3000 Nmc de Bora (Tocul trei pe uzină în nele greutăţi. Lipsesc co 22.20 Telejuri
lor)
rea cadrelor pentru indus trecere a timpului liber". unui învăţămînt de calita oxigen. Dar rezultatul de întrecerea socialistă), Ioan voare pentru benzi trans
tria minieră a ţării. Pro te, conferinţa a cerut nou bază al activităţii noastre Farca, Petru Cristian, Ioan portoare, piese de schimb
iectul de Directive ale Con lui comitet de partid să se este utilajul minier — fie că Cosfea, Nicolae Oaidă, li — spunea. Din cauza lor
gresului al XlII-lea al CONFERINŢE ocupe cu competenţă de îl reparăm ori fabricăm pie beria Dragoş, Dumitru llieş, s-au tras înapoi realizările
partidului prevede pentru DE DĂRI DE completarea posturilor eu se importante pentru struc Zorel Indrieş, Sabin Tudoran noastre. Sîntem pregătiţi
cincinalul viitor creşteri SEAMĂ SI ALEGERI cadre didactice universita tura lui, fie că îl construim şi mulţi alţii sînt fruntaşi să trecem la extinderea
deosebite ale producţiei in re, de perfecţionarea şi ri integral după proiecte şi în muncă, mîndria colectivu abatajelor frontale cu ta BUCUREŞ'l
dustriei extractive. Numai ÎN ORGANIZAŢIILE dicarea nivelului lor de desene în care se regăsesc lui nostru. Pe primele 9 luni van de rezistenţă, ceea ce dioprogramu
La ordinea 2
la cărbune producţia va a- DE PARTID pregătire printr-o mai strîn. şi multe soluţii tehnice ale din 1984 am obţinut o pro va duce la sporirea pro tură; 7,00 R:
junge, în 1990, la 95—100 să legătură cu cerinţele de muncitorilor şi specialiştilor ducţie marfă suplimentară de ducţiei de cărbune, la re Urmind che
milioane tone. Sînt creş Participanţii la dezbateri azi şi de mîine ale mine noştri. Deci, nu producem 2,2 milioane lei, am depăşit ducerea cheltuielilor mate şului Nicol
Congresului
teri de aproape sută la su nu s-au oprit doar asupra ritului, de îmbunătăţirea numai, sau în primul rînd, indicatorul piese de schimb riale pe tona de cărbune faptele noas
tă ! Ele vizează în mod di neajunsurilor din activita metodicii predării cursuri oxigen. Dar, oxigenul în sine cu 5 la sută, la utilaj mi extras. Să subliniaţi că 8.00 Revista ]
rierul
mclod
rect pregătirea cadrelor, a tea organizaţiei de partid, lor, de creşterea activită reprezintă unul din simbolu nier am realizat 420 tone minerii de Ia Dîlja îşi fac lctin de ştir:
forţei de muncă necesare ci au dezvăluit cauzele, ţii politico-educative. Nece rile vieţii, poate cel mai im peste plan, la reparaţii un planul. Dau şi peste... dem ascult
materializării marilor sar căutînd soluţii şi modali sitatea îmbunătăţirii mun portant. lată, de ce acest plus de aproape 200 000 Buletin de ţ
tec drag mu
cini ce revin industriei ex tăţi de îmbunătăţire a ac cii politico-educative, ca element al existenţei mi-a lei, productivitatea muncii Din cîntccci
tractive. tivităţii. racterizată printr-un per revenit mereu în gînd citind a crescut faţă de prevederi Depăşirea popoarelor;
La asemenea cerinţe s-au Asemenea soluţii au dat manent spirit ofensiv, a vi şi studiind Proiectul de Di cu 9 500 lei/persoană. Sînt 11.00 Buletin
Mir
ui p
raportat dezbaterile confe în conferinţă comuniştii Va zat în conferinţă atît acti rective ale celui de-al XlII- rezultate bune care au o ex Pu , e;
rinţei de dare de seamă şi sile Iuşan, Ilie Rotunjea- vitatea cadrelor didactice lea Congres al partidului. plicaţie firească: din cei 250 pianului de ş..ri; 12,(
alegeri a comitetului de nu, Mircea Georgescu, Ioan cît şi a studenţilor pentru Fiecare prevedere a proiec oameni, cîfi numără secţia dio; 12,25
folclorului;
partid de la Institutul de Miriţă. Ele au vizat poli formarea unor concepţii tului, fiecare reper al dru noastră, 180 sînt comunişti. micră radio-
mine Petroşani, asemenea tica de recrutare, creştere moral-politice înaintate, mului luminos ce va fi par O forţă sub conducerea că la cărbune la I la 3; 1!
obiective au stat în atenţia şi promovare a cadrelor pentru creşterea prestigiu curs în viitorul cincinal de reia, întregul nostru colectiv rioşiior; 16.
ştiri; 16,05 So
comuniştilor în analiza pe care pregătesc viitorii spe lui şi competenţei profesio naţiunea noastră, la un loc, de muncă este hotărît să ac folclorice de
care au făcut-o şi în mă cialişti, autoritatea exami nale a viitorilor specialişti. constituie, ca să zic aşa, oxi ţioneze cu eficienţă sporită — Minerii de la sectorul Radiogazcta
surile pe care le-au adop natorului şi a autonomiei Reunind sub flacăra ace genul dezvoltării patriei, pentru a demonstra prin V — investiţii cum răs 16,55 Sfatul n
tat. „Pe umerii institutului sale universitare, necesita luiaşi ideal voinţa fierbin programul vital al existenţei fapte realismul ideilor re pund apelului de a contri Buletin de şti
nostru stau sarcini de mare tea amplificării activităţii te a tuturor comuniştilor, noastre viitoare. voluţionare ale tovarăşului bui prin lucrările lor dul — eentru
răspundere, trebuie să pre ştiinţifice în institut, con participanţii la conferinţă Tinînd seamă că proiectul Nicolae Ceauşescu, idei care la sporirea producţiei de ştiinţa între
gătim temeinic specialiştii, diţiile sociale, carenţele din au adoptat în unanimitate de Directive ne cuprinde pe au stat la baza elaborării cărbune de la Dîlja ? — îl 17,-jC Audicnţ
atît din punct de vedere perioada de stagiatură a hotărîrea de a susţine în t ţi, mi-am pus, deseori, în întregului conţinut al Proiec întrebăm pe Ioan Necşa, Orele serii; i
cantitativ, cît şi calitativ. absolvenţilor, mai reala consens cu voinţa întregului trebarea: „Cum putem, fie tului de Directive ale Con adjunctul şefului de sector. nai; 20,10 M«
Numai aşa vom putea răs pregătire productivă, apro partid şi popor realege care dintre noi, să partici — La pregătiri în căr tului române
punde marilor cerinţe pe pierea acesteia de nevoile rea tovarăşului Nicolae păm cît mai direct şi efi gresului al XlII-lea al parti bune avem un avans bun. într-o oră; 23,
care partidul le pune în stringente ale producţiei Ceauşescu, la Congresul al cient la realizarea! măreţelor dului. Recuperăm şi restanţele la reille" de CI
faţa industriei miniere. Şi extractive. Comuniştii Flo XlII-lea, în suprema func obiective Există un sin Ing. FABIAN OPRINESC deschideri. Luna aceasta (fragmente);
avem datoria — aprecia rin Iovan, Carmen Luţaş, ţie de secretar general aî gur răspuns: prin împlinirea şeful secţiei 3, şi în cele care urmează, stop muzical.
comunistul Dumitru Fod'or Lazăr Ciroe, Ion Marian, partidului. datoriei de către fiecare om Uzina de utilaj minier sectorul nostru îşi depă
—- să pregătim nu doar spe Mihai Tacaei, fiecare par LUCIA LICIU la locul său de muncă, prin şi reparaţii Crişcior şeşte sarcinile de plan.
V.WAV.'.V .V/WA'W.W^AW.VVV/JV.VVW/AV.W/AVJWAVJWVV Un veteran al minei,
maistrul minier Emerik
Nagy, gata de lucru, preci DEVA: Lup:
zează :
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA — Ce să lungim vorba ! tria); Nava a
ii/i Aerajul, condiţiile de mun IIU’^TOARA
că asigurate în abataje vc — jivorţ
de-
sala
condiţionează creşterea to in flăcări —
(Modern — s;
nelor de cărbune pe post. nea „Autobuz
Amplă mobilizare de forţe umane Facem acest lucru bine — Cînd o să vin
zic eu. De cîţiva ani nu am PETROŞANI:
avut nici un fel de acci tul (Paring);
şi mecanice la urgentarea dente. Producţie de cărbu miile (Unirea
(
I-IJ
seriile
ne mare — fără accidente LUPENI: Bai
— asta vrem noi ! lui Ivanhoe
recoltărilor şi semănatul griului Inginerul Dumitru Oprea, VULCAN : S<
deţi fotbal ?
şeful sectorului III, iese LONEA: Inim
(Urmare din pag. 1) * 40 mănat pe ogoarele Asocia din mină împreună cu doi nerul); ANII
ţiei intercooperatiste Peş- dintre brigadierii săi de pentru doi -
(Muncitoresc)
teana. nădejde. îi oprim. Echipajul (Re
Demne de laudă sînt şi — Luna asta sectorul are In faţa uşii îi
t-re care îi amintim pe realizările combinerilor minus. Brigada pe care o roşie); ORAŞ
l-II
seriile
Liviu şi Aurel Dălinescu, Traian Boglea, Dumitru conduc însă are 3000 de dul vărgat -
Ion A dam, Dumitru Bog Cioarec, Cornel Podar, Ale tone peste plan — zice mi (Flacăra); G
dan, Ion Lăsconi, Ion Iosi- xandru Rozoti şi Ion Sav, nerul Nicolae Toma, frun fntimplări la
de cultură); I
voni, Ion Opric, Dumitru care duminică au recoltat taşul sectorului. Lîngă mi tea vine ia c
Bogdan şi Lionel Nicu- porumbul de pe 15 ha la ne sînt ortacii mei, minerii cia); BRAZI
lescu au asigurat în conti C.A.P. Ruşi. Traian Barb şefi de brigadă Nicolae CALAN: Ur
(Casa
nuare front de lucru pentru a fost prezent la însămîn- Cozma, Laurenţiu Burlui, RIA: de cu
Capturi
însămînţări, executarea a- ţarea griului, iar Dumitru Duminică, Romulus Greeu venit din satul necooperativizat Ohaba — Sibişel, împreună Gheorghe Cercel. Să spu râ (Mureşul)
eestor lucrări fiind supra Vasile şi Gheorghe Vasi- cu Simion Iubaş şi Octavian Jianu, au participat la transportul furajelor la C.A.P. Riu nă şi ei. Ne facem planul. intîmplat linf
vegheată de inginerul Pascu liniuc au pregătit în avans de Mori. Prezenţa la lucru este bu mina).
Hîcă. Merită consemnat şi nă, planul se realizează.
faptul că sîmbătă şi dumi patul germinativ. Sectorul III a fost şi ră
nică a fost organizată ac Cu răspundere şi hărni mâne fruntaş...
ţiunea de transport a peste cie. au lucrat Ia- însămîn — Acţionăm în deplină
40 tone furaje din cîmp, la ţări şi tractoriştii Nicolae unitate, cu hotărîrea fermă
pentru â creşte mereu pro
Timpul pr
care au participat şi ţărani Mihăilă şi Vasile Urs — la ducţia de cărbune a minei azi, 16 octc
eu atelajele proprii din C.A.P. Prieaz, Ion Murgoi noastre — arăta tovarăşul Vremea va
răcoroasă, cu
satele necooperativizate ale şi Petru Parasehiv — la Ion Lupu, secretarul comi rar noros. Iz<
comunei Rîu de Mori. La C.A.P. Beriu, Aurel Chirilă tetului de partid al minei. precipitaţii
ploaie. Vintul
Ni se cere prin plan să
arături şi discuit s-a lu — la C.A.P. Orăştie, Aie dăm zilnic 1653 de tone. derat, cu inii
crat cu spor şi pe ogoare Dragomir — la C.A.P. Măr- Am dovedit eă putem rea porare de
clin nord-vest
le C.A.P. Sarmizegetusa, tineşti, Octavian Sav — lă liza mai mult. îl încredin le minime v<
între 2 şi 7 ţ
ţăm pe „Minerul nostru de
unde, i-am întîlnit în câmp C.A.P. Banpotoc, Iosif Tîr Onoare", tovarăşul Nicolae maxime intre
pe tractoriştii Cornel Po- — la C.A.P. Bîrsău, Aurel Ceauşescu, că la mina Dîl de. Dimineaţ:
produce ceaţ:
pescu, Vasile Bugaru, Ro- Cătălina — la C.A.P. Ve- ja se munceşte bine, cresc La munte,
inulus Cozae, Leon Stoiconi, ţel, Gheorghe Beteag — la tonele de cărbune peste roasă, cu cer
Ştefan Dăncscu şi alţii. De C.A.P. Cristur. Eforturile plan, ca o semnătură a mi vor cădea pi
formă de plo;
nerilor noştri la voinţa u-
asemenea tractoriştii Ion lor se regăsesc în amplifi Prin buna coordonare a activităţii, 79 tone de fin şi 75 tone de paie şi mirişte stau nanimă de a fi reales la se vor transf
viţă şl nlnsoi
loani, Delincu Daj, Mihai carea cu 590 ha a suprafe rînduile pentru iarnă la brigada Unciuc a C.A.P. Riu de Mori. La ora bilanţurilor» in Congresul al XlII-lea al prezenta ini
Hîcă,
economistul
Vasile
ginerul
şef
Pascu
Cazacu
secretarul
adjunct
al
şi
Pişti
Ungur,
Cristişor şi Stoica Vîrvoni ţelor însămînţate duminică comitetului comunal'de partid, pot spune că vor avea eu ce hrăni cele 123 de capete tine partidului în funcţia su 60—70 km /oră
ret bovin şi 600 de ovine.
au lucrat la discuit şi se cu grfu în judeţul nostru. premă de secretar general.