Page 55 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 55
Vizita de stat a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
In R.F. germania
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE DINTRE PREŞEDINTELE
NICOLAE CEAUŞESCU Şl CANCELARUL HELMUT KOHL
Şl AL C O N S I L I U L U I P m U I A R J U D E Ţ E A M Marţi, 16 octombrie, ş-au listă România şi Republica reciprocă de a se depune
încheiat convorbirile ofi Federală Germania se dez toate eforturile pentru adîn-
ciale dintre preşedintele voltă continuu, în mod circa şi diversificarea coo
Anul XXXVI, nr. 8 376 MIERCURI, 17 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani Republicii Socialiste Româ constructiv, în domenii perării în industrie, pc
nia, tovarăşul Nicolae largi de activitate. linie tehnico-ştiinţifică, atît
Ceauşescu, împreună cu A fost subliniată hotă- sub raport bilateral cît şi
tovarăşa Elena Ceauşescu, rîrea de a se acţiona în pe terţe pieţe, de a se iden
IN 1NTIMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. şi cancelarul federal al continuare pentru dezvol tifica noi posibilităţi în
Germania,
F.
R.
Helmut
realizării
proiecte
vederea
tarea schimburilor de măr
Kohl. ' furi, lărgirea şi amplifica lor iniţiate în diferite do
în timpul convorbirilor, rea cooperării economice menii de activitate econo
cele
ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA atenţia a fost concentrată dintre context două ţări. în mică. Republicii
asupra
şi
actual
acest
apreciat
s-a
stadiului
Preşedintele
perspectivelor relaţiilor că un factor deosebit de Socialiste România şi can
PLANULUI Şl ANGAJAMENTELOR dintre cele' două ţări, pre important în această di celarul federal au reliefat
cum şi asupra problemelor
recţie îl reprezintă ridica
importanţa deosebită a ex
internaţionale de interes rea restricţiilor care mai tinderii relaţiilor culturale
reciproc. persistă în calea comerţu şi ştiinţifice, a schimburilor
S-a constatat cu satisfac lui internaţional, a expor din aceste domenii, care
ACTIVITATEA DE EXPORT ţie că relaţiile şi colabora turilor româneşti. S-a evi
rea dintre Republica Socia denţiat, totodată, dorinţa (Continuare in pag. a 4-a)
calitate • dinamism. • eficienţă
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE CONDUCĂTORI
Organizarea temeinică Al UNOR PARTIDE POLITICE DIN R. F. GERMANIA
Preşedintele Uniunii Creş- namiza continuu conlucra al Partidului Comunist Ro
a fabricaţiei - prima „bornă" tin-Sociale a r ă ş u l Nicolae rea dintre România şi Re mân, preşedintele Republi
o
v
cii Socialiste România, , a
T
Federală
Germania
publica
secretar
Ceauşescu,
general
cultural,
al Partidului Comunist pe tărîm politic, economic, primit, la reşedinţa ce i-a
tehnico-ştiinţific,
fost rezervată pe timpul vi
din drumul produselor exportate Român, preşedintele Repu în toate domeniile, în fo Germania, pe Hans-Dietrich
zitei în Republica Federală
losul ambelor ţări şi po
blicii Socialiste România, a
primit pe Franz Josef poare, al propăşirii lor e- Genscher, preşedintele
Mobilizîndu-se în mod plan mondial, să putem ob Străuss, preşedintele Uniu conomice şi sociale, al Partidului Liber-Democrat,
exemplar, acţionînd perma ţine, pe această bază, o nii Creştin-Sociale şi prim- cauzei păcii, colaborării şi vicecancelar şi ministru de
Furnaliştii sporesc nent pentru obţinerea unor creştere a valorificării şi minţstru al landului Bava- înţelegerii pe continentul externe al R.F. Germania.
rezultate remarcabile în a eficienţei produselor ria din Republica Federală european şi în lume.
cinstea celui de-al XlII-lea noastre la export". Germania. Au fost abordate, de Convorbirea dintre şeful
producţia de fontă Congres al partidului, în — Practic, instalaţia de în . timpul întrevederii asemenea, aspecte esenţiale statului român şi pre
cele 9 luni trecute din 1984 tractat vagoane construită cordiale ce a avut loc cu ale evoluţiei situaţiei inter şedintele Partidului Liber-
Democrat,
desfăşurată
în-
Hărnicia colectivului de colectivul întreprinderii pentru Egipt — sublinia acest prilej, procedîndu-se naţionale. tr-o atmosferă cordială,
muncă din cadrul secţiei I mecanice de material ru Emil Moguţ, mecanicul şef la un schimb de păreri cu întîlnirea s-a desfăşurat s-a concentrat asupra unor
furnale a Combinatului side lant (I.M.M.R.) Simeria a al întreprinderii — s-a rea privire la evoluţia şi per intr-o atmosferă de cordia aspecte importante ale re
rurgic Hunedoara este bine reuşit să-şi realizeze sar lizat pentru prima oară în spectivele raporturilor ro litate. laţiilor româno — vest-ger
cunoscută. Argumentele „for cinile la export în propor ţara noastră. Din această mâno—vest-germane, a fost ★
te“ ale colectivului sint re ţie de 200 la sută. în acest exprimată de ambele părţi, Preşedintele Partidului mane, precum' şi ale situa
zultatele obţinute aici lună mod, avîndu-i mereu în cauză am luat toate măsu dorinţa de a dezvolta mai Liber-Democrat ţiei internaţionale actuale.
de lună. Despre ele ne-a frunte pe comunişti, harni rile pentru respectarea nor intens aceste bune rapor T o v a r ă ş u l Nicolae
vorbit inginerul principal Con cii muncitori, maiştri, ingi melor de execuţie, pentru turi, de a se extinde şi di Ceauşescu, secretar general (Continuare în pag. a 4-a)
stantin Buzea : neri şi tehnicieni au dat realizarea unor produse
— Deşi in acest an secţia un chip material sarcinilor capabile să reziste unei
noastră s-a confruntat cu u-_ perioade îndelungi de folo
nele probleme legate de e- şi chemărilor formulate de sinţă, dar şi condiţiilor cli
xecutarea reparaţiei capitale secretarul general al parti matice din ţara beneficiară.
la furnalul nr. 6, a repara dului nostru, tovarăşul In ultimul trimestru din
ţiilor mijlocii la furnalele 4 Nicolae Ceauşescu, care a- 1983, I.M.M.R. Simeria a
şi 5, printr-o bună organi răta: „Trebuie să înţele realizat 4 instalaţii. în 1984
zare a activităţii şi o colabo gem că avem obligaţia să sînt pregătite pentru livra
rare strinsă cu constructorul facem totul pentru a rea m m
am reuşit să ne încadrăm in liza în întregime exportul re alte 6 instalaţii do trac-
termenele stabilite, să reali stabilit. Să facem produc tare. Pe viitor, în mod fi I Wiz >*■.
zăm producţiile planificate. ţie de bună calitate, de ni resc, vor fi primite şi alte
STELIAN DENA, vel înalt tehnic, astfel in
corespondent cit produsele româneşti să MARIN NEGOITÂ I.M. Barza. Panoramă din marea carieră de la Valea Arsului, de unde anual se va
fie comparative cu cele mai extrage circa un milion tone de minereu cuprifer.
(Continuare în pag. a 2-a) bune produse similare pe (Continuare în pag. a 2-a)
Consfătuire interjudeţeană
CAMPANIA AGRICOLĂ .DE TOAMNĂ* pe tema autofinanţării unităţilor
adiiiinistrativ-teritoriale
Toate forţele mobilizate la recoltarea porumbului
Din indicaţia organelor referate delegaţiile consilii
file
populare
lor
şi eliberarea terenurilor de coceni! superioare ale administra Hunedoara, Arad, judeţelor
Bihor,
ţiei de stat, Comitetul exe
cutiv al Consiliului popu Mureş, Harghita, Bistriţa-
în acelaşi timp, în tar lar judeţean a organizat Năsăud, Sibiu şi Sălaj. Re
După încheierea însămîn- ieiâ, la Deva, consfătuirea feratele au reliefat măsu
ţării griului pe întreaga laua „Cleju“, alte două cu tema „Autofinanţarea rile luate de comitetele
suprafaţă prevăzută, la echipe de cooperatori, avîncl unităţilor administrativ te executive ale consiliilor
G.A.P. Brad s-a trecut cu în frunte pe Constantin Co- ritoriale". La lucrările
toate forţele la strângerea populare pentru creşterea
porumbului care a mai ră rinda şi Ioan Martin, eli consfătuirii a luat parte numărului unităţilor admi-
mas în cîmp, eliberarea berau terenul de coceni, pe tovarăşul Teodor Coman, nisti’ativ-teritoriale • care se
terenului de coceni şi pre care îi transportau cu ate preşedintele Comitetului de autofinanţează, experienţa
gătirea lui pentru arăturile lajele cooperativei şi cele Stat pentru Problemele bună acumulată în acţiu
de toamnă. Consiliilor Populare. nea de autofinanţare cit şi
proprii în baza furajeră.
în tarlaua „Mălăişte" se Consfătuirea s-a desfă existenţa unor lipsuri în
aflau la recoltatul porum S-a recoltat şi porumbul şurat cu participarea de acest domeniu.
bului peste 40 de coopera pentru siloz. Mecanizatorii legaţiilor din judeţele Hu Raportul şi referatele
tori din echipele conduse Vasile Meltiş, Constantin nedoara, Alba, Arad, Bis- prezentate au fost urmate
de Gheorghe Kis Morar şi Ciobanu, Pavel Voicu, Mir- tiâţa-Năsăud, Bihoi-, Caraş- de dezbateri.
Har
Severin,
Cluj,
Gorj,
Teodor Cosmin. Aceştia cea Benea şi Ioan Drăgoi în continuarea progra
strângeau ştiuleţii de pe ul ghita, Maramureş, Mureş, mului consfătuirii, partici
timele 5 ha şi-i transpor — preciza Mircea Oprişa, Satu Mare, Sălaj, Sibiu şi panţii au efectuat o vizită
inginerul şef al coopex-ativei Timiş. în comuna Ilia, unitate
tau la sediul unităţii cu - în cadrul consfătuirii a
atelajele proprii. întreaga — sînt cei oare au reuşit fost prezentat Raportul administrativ-teritorială din
activitate era coordonată ca în timp record să recol privind rezultatele obţinu judeţul nostru care a obţi
nut rezultate bune în acţiu
de brigadiera Geta Udvar, teze porumbul de pe 11 ha, te pe semestrul I al anului nea de autofinanţai-e. în
care ne spunea că pînă în din care s-au obţinut peste în autofinanţarea unităţilor contextul vizitei, primarul
seara zilei de marţi vor 300 tone de siloz. administrativ-teritoiâale şi comunei Ilia, tovarăşa Ana
Iojtn Rotaru, Raveca Herţa, Nicolae P*U sînt cltlva dintre principalele măsuri privind Maria Ticuşan, a prezentat
reuşi să încheie recoltatul cooperatorii de (a ferma legumicolă a C.A.P. Orăştie, care
se preocupă de livrarea unor produse de calitate penfcru MIRCEA LEPADATU îmbunătăţirea situaţiei pe o informare care a fost
porumbului boabe de pe acest an şi în anul 1985, urmată, de asemenea, de
consumatori. Foto N. GHEORGHIU
toatăsuprafaţă „'daţWvatS', .(C^Umyiro ţg ppg. a 2-a) Au prezentat de asemenea dezbateri-, ■ .. vv* . Ly'te
