Page 56 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 56
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 37
c.s. Hunedoara înlr-uii climat de exigenţă partinică—puternică Organizarea temeinică
angajare muncitorească pentru creşterea producţiei de metal a fabricaţiei
(Urmare din pag. 1) vorba de un „unicat", s-au 15.00 Te
Comitetul de partid din bricaţie şi perfecţionării ce în continuare a prevederilor te de beneficiarii interni şi construit canale betonate 15,05 Cli
combinat, prin secretarul lor existente, creşterii pro proiectului de Directive ale externi, buna finalizare a comenzi specifice profilu şi linii speciale de cale fe 15.30 En
său, tovarăşul lacob Topli- ductivităţii muncii, aplicării Congresului al XI11-lea al planului de investiţii, redu lui unităţii simeriene. Sar rată pentru testare. O ast mi
cian, a prezentat conferinţei noului mecanism economico- partidului. Alţi participanţi la cerea rebutului, a consumu cina executării acestor pro fel de instalaţie are lun lor
o dare de seamă' analitică, financiar, generalizării acor dezbateri - comuniştii Du rilor specifice pe tona de duse a primit-o atelierul gimea de 106 m, 110 m s*.' 16.30 Inc
Iui.
pătrunsă de spirit revoluţio dului global în retribuirea mitru Haşegan — uzina nr. 5, metal, mai buna gospodărire mecano-energetic. Petru de 150 m. Se poate apre 20.00 Te!
nar, critic şi autocritic. Res- personalului muncitor". Gavrilă Sălătioan — uzina a materialelor refractare şi Hălălai, Mihai Crişan, loan cia dimensiunea construc lor
pectînd adevărul şi princi Cei care au luat printre nr. 6, loan Beraru — uzina feroaliajelor, întărirea ordi Tămăşloni, loan Văculeş- ţiilor ajutătoare... Un sin 20.20 Ac
piile exigenţei partinice, co primii cuvîntul la dezbateri nr. 7, Alexandru Dragota — nii şi disciplinei muncitoreşti teanu, Dănuţ Banu, Ema- gur produs se expediază noi
muniste, au fost subliniate — Liviu Ciubucă-cocsar, loan uzina nr. 8, Eva Bardar — au fost probleme prioritare noil Crişan, Gheorghe Mă- în cel puţin 12 lăzi cu di 20,35 Ma
2 5
succesele deosebite pe care Dinuţă-aglomeratorist, Victor biroul P.I.R., Ştefan Cornea în cuvîntul lor, propunerile gurean, loan Mureşan, mensiunile de 3X3X > m. dul
ţăr
cei aproape 8 200 de comu făcute şi angajamentele asu maistrul Szenaşi Iuliu, ing. Pînă şi pentru ambalaj s-a 20.50 Fii]
nişti, întregul colectiv de si- Conferinţe de dări de seamă şi alegeri mate vizînd tocmai necesi Ulpiu Munteanu, precum întocmit un proiect dis pes
derurgişti-Erou al Muncii tatea unei cotituri calitative şi mulţi alţi strungari, su tinct, iar scîndurile lăzilor Prt
Socialiste, le-au dobîndit în în organizaţiile de partid radicale şi în aceste do dori, vopsitori, lăcătuşi au au fost impregnate cu sub lor
perioada analizată, aducîn- menii. construit un produs de stanţe speciale pentru pro 21.50 Mc
du-se calde mulţumiri ofela- Petroesc-oţelar, Viorel Neag- — centrul de cercefare-pro- Avînd un pronunţat carac înaltă calitate, apreciat de tejare pe timpul transpor 22.20 Tel
lor)
rilor şi furnaliştilor, lucrăto- laminator — au stăruit mai iectare, llie Fîntînă — secre ter de lucru, conferinţa a e- experţii egipteni care au tului marin. Dacă mai a- 22.30 Inc
nlor de la fabricile de aglo mult asupra neîmplinirilor de tarul comitetului U.T.C. al videnţiat în continuare ma participat la recepţie. Da mintim şi faptul că produ lui.
merare, laminatorilor şi coc- la locurile lor de muncă, combinatului, Sabin Faur — rile răspunderi ce revin $i- că, mai întotdeauna, pro sul final înglobează repere
sarilor, tuturor acelora care exprimînd angajamente fer directorul general al C.I.S. derurgiştilor hunedoreni în dusul final este cel care construite de mai multe
au dovedit hărnicie şi dă me de a acţiona cu toată Hunedoara, au venit cu pro 1985, în anii următori, în lu primeşte laudele unanime, întreprinderi româneşti (din
ruire în muncă, os >iru creş capacitatea în vederea bu puneri valoroase în vederea mina prevederilor proiectu noi nu putem uita o clipă Orăştie, Alexandria, Cîm-
terea pres*igiului metalului nei finalizări a sarcinilor de îmbunătăţirii activităţii din lui de Directive ale Congre că aprecieri însutite şi în pia Turzii şi Hunedoara),
de Hunedoara, a metalului plan pe acest an, pentru a compartimentele pe care le sului al Xlll-lea al partidului, miite se cuvin mîinilor ca avem o imagine aproape
românesc, cunoscut şi apre crea o bază puternică şi si reprezentau în conferinţă, ca a orientărilor şi indicaţiilor re l-au realizat, gîndurilor completă a modului exem BUCU1
ciat astăzi pe toate meridia gură încheierii actualului şi a întregii activităţi din formulate de t o v a r ă ş u l care „l-au văzut înainte de plar în care oamenii mun dioprogr,
nele globului. Aceasta, de cincinal cu realizări însem combinat. Creşterea procen Nicolae Ceauşescu, cu oca a fi“, adică oamenilor noş cii ştiu să-şi unească for La ordin
tură; 7,0
oarece problemele de mare nate în sporirea producţiei tului de scoatere la metal, zia vizitei de lucru efectuate tri minunaţi! ţele, să-şi canalizeze efor Urmînd
complexitate ce au stat în de metal şi îmbunătăţirea realizarea zilnică a produc în combinat, în septembrie Numele adevărat al suc turile pentru creşterea şului r
faţa secţiilor şi uzinelor com calităţii lui, şi înfăptuirea ţiei fizice sortimentale ceru- 1982. cesului colectivului sime- prestigiului patriei noastre Congrcsi
binatului nu s-ar fi putut re Angajîndu-se să răspundă rian este organizarea! Fiind pe meridianele globului. faptele i
8.00 Rcvi
zolva fără aportul de înaltă acestor înalte comandamen rierul m
competenţă şi răspundere al • Aproape 8 200 de comunişti, prezenţi la toate locu te prin fapte şi realizări de letin de
organelor şi organizaţiilor rile de muncâ-clieie, acţionează pentru a da ţării metal prestigiu, mai cu seamă în Furnaliştii sporesc dem ai
Buletin
de partid, al comuniştilor- mai mult, de cea mai bună calitate 9 Colectivul da side- ceea ce priveşte finalizarea ordonate
cadre de conducere şi teh rurgişti-Erou al Muncii Socialista şi-a îndeplinit şi de planului la investiţii, încadra Din ţări]
Corul
nice, specialiştilor, muncho- păşit cu regularitate sarcinile de plan şi angajamentele rea în consumurile specifice, producţia de fontă 11.00 Bul
rilor de frunte. Cum era şi asumam în întrecerea socialistă ® In perioada analizată creşterea procentului de Radiocar
firesc, evidenţierile au fost de conferinţă s-au obţinut peste prevederi 34 090 tone scoatere la metal, siderurgiş- (Urmare din pag. 1) partid şi a conducerii sec 11,35 Pul
colective: secţiile O.E.I., cocs, 171 757 tone aglomerat, 93 400 tone fontă, 5 300 fii hunedoreni au aprobat în ţiei pentru asigurarea celor 1'"' de
'ului
O.S.M. I, laminorul 800 mm, tone oţel, 2 027 tone utilaje de turnare o in cele 9 luni unanimitate, cu entuziasm şi La fontă ne-am depăşit sar mai bune condiţii de muncă, i- <ra f<
O.S.M. II, O.E. II, bluming- ce au trecut din acest an, s-a realizat o producţie marfă însufleţire, hotărîrea proprie cinile de pian in perioada aprovizionării ritmice cu ma vanpremi
semifabricate, C.T.C.-labora suplimentară în valoare de 455 milioane lei ; la export cu privire la susţinerea pro trecută de la începutul anu terii prime şi materiale, in- De la 1
Politchni
toare, centrul de cercetare- s-au liv cit în plus produse siderurgice însumînd 79 mi punerii ca cel mai iubit fiu lui şi pină în prezent cu pe tăririi ordinii şi disciplinei, Universit
proiectaie, serviciul tehnic, lioane lei; beneficiiie suplimentare depăşesc 91 milioane al naţiunii noastre, tovarăşul ste 10 000 tone (din care respectării cu stricteţe a teh Jiul — S
alte colective. lei, iar productivitatea muncii a sporit cu 19103 lei pe Nicolae Ceauşescu să fie re- 3 000 tone fontă cenuşie}, la nologiilor ce se aplică şi, nu 17.00 Bul
„Ca urmare a spiritului fiecare muncitor. ® Pentru asigurarea celor mai bune con înves'.it în funcţia supremă zgură granulată cu 6 000 to în ultimul rind, continuei ri Universit
Partidul,
de emulaţie ce caracterizea diţii de muncă, procurarea echipamentului de protecţie, de secretar general al Parti ne, ne-am încadrat in nor dicări a calificării şi perfec nia — pi
ză colectivul nostru, a efor antidotului etc. s-au cheltuit fonduri în valoare de peste dului Comunist Român. „Vo mele de calitate şi am obţi ţionării pregătirii profesiona 17,40 Odi
turilor, bine conjugate şi 50 milioane lei o Şideryrcjiştilor le-au fost puse la dişpg- tul nostru cel mai de preţ nut importante economii la le a muncitorilor. In întîmpi 18.00 Ore
dio jurnal
coordonate de către comite ziţie în aceas ă perioadă 2 521 apartamente confortabile, — se spunea în încheierea costurile de producţie. narea forumului comuniştilor * La su
tul de partid — se arăta în s-a îmbunătăţit servirea meselor la cantine şi microcanti- hotărîrii — va fi întîmpinarea - Sint realizări bune. Că - Congresul al Xlll-lea al O zi înti
darea de seamă — s-a acor ne, a crescut mult numărul locurilor în căminele de nefa- Congresului al Xlll-lea cu ror factori se datorează ele? partidului — colectivul sec zultatele
dat o mare atenţie promo milişti, în creşe şi grădiniţe » 305 oameni ai muncii au sarcinile îndeplinite exem — In primul rind oamenilor ţiei I furnale este puternic expres; :
peretei; 2
vării progresului tehnic, in fost calificaţi în diferite meserii, alţi peste 6 000 au fost plar, asigurînd ţării metal acestei secţii, modului în ca mobilizat în muncă, hotărît muzical.
gineriei tehnologice, creaţiei cuprinşi în formele cursurilor de reciclare. mai mult, de cea mai bună re au înţeles cum trebuie să să majoreze zi de zi plusu
tehnico- yriinţifice, elaborării calitate I". lucreze. Apoi, preocupării rile înregistrate la producţia TIMIŞ O
unor noi tehnologii de fa GH. I. NEGREA permanente a comitetului de de fontă. rii „Epoc
nerii fapt
— • Reportaj;
raselor
.....' ........* .. . ii . * '-VVVU . .r.Ai'ţ.' V ' '''r ’
v
I.A.T, ţ li
H $
■ CAMPANIA DE T O A M N A Şului revo
Nie
idei
revo
noii
1 ' ' ‘ i » ' '' » ' u ' Mt V- ’ \ ' "} mate do v
i
;
Cercetări
Toate forţele mobilizate In fiecare unitate agricolă să se iiilor
la I.P.
ia recoltarea porumbului! asigure întreg necesarul de furaje!
Buna iernare a efective mai - bune condiţiuni. Pa Lăpuşnic, ne spunea că, la
(Urmare din pag. 1) * 10 lui de coceni se muncea în porumbul pe care l-am re lor de bovine şi ovine ne iele de orz şi de gnu le-am ora actuală, în baza fura
tarlaua „Prund". Aici din coltat astăzi — arăta ingi cesită asigurarea unor can aşezat în şire bine clădite jeră există 100 t fîn, 600 t
Un număr mare de coo tre cooperatorii care s-au nerul şef —, nu plecăm tităţi sporite de furaje în pentru a evita pierderile. suculente şi 360 t grosiere. DEVA:
peratori se aflau în grădina aflat în cîmp, pînă seara acasă pînă nu-1 vedem la fiecare unitate agricolă. In prezent, în baza fura „Acum ne ocupăm de trans tria); Nai
de legume la recoltatul ră- tîrziu, amintim pe Sabina loc sigur. Folosim, mai ales Cum se înfăptuieşte acest jeră avem 450 t fîn, 800 t portul fînurilor ce le mai HUNEDO,
dăcinoaselor. Erau oamenii Laza, Viorie Ievuţa, losif la transportul ştiuleţilor şi deziderat în Consiliul unic suculente şi 520 t grosiere. avem în cîmp şi de însilo vorţ, div<
din formaţiile conduse de Loliş, Florentina Vălean şi al cocenilor, atelajele uni agroindustrial Ilia ? — Este vremea recoltării zarea porumbului, lucrare dern — j
Traian Matieş, loan Stînga alţii. tăţii şi pe cele ale membri La Cooperativa agricolă otăvii. Cum se acţionează la care iau parte mecani tn flăcări
şi Nicolae Neamţu. De la Deşi 'era ora 19 şi afară lor cooperatori. Dintre cei de producţie din Gurasada zatorii Sabin Căpătan, Cos- (Modem ■
Teodor Groza, brigadierul era întuneric de-a binelea, care s-au remarcat pînă stăm de vorbă cu Zorica pentru cosirea, strîngerea tică Bogdan, loan Juga, nea „Aut(
de aici, aflăm că s-au re la C.A.P. Mesteacăn ac acum atît la recoltat cît Nicula, şefa felinei zooteh şi depozitarea acesteia ? Traian Mariş şi alţii". Cînd o să
coltat rădăcinoasele de pe tivitatea era în toi. în şi la transport îi amintesc nice. La C.A.P. Dobra, meca PETROŞA
10 ha din cele 15 ha culti curtea cooperativei erau pe Ion Dobîrcău, Petru C.U.A.S.C. ILIA nizatorii llie Dumitraş, Pe- tul (Parîn
mllie
vate, livrîndu-se pînă acum strînse cinci atelaje şi o Sim, loan Huieţ, Gheorghe — în acest an — ne spu trişor Soie, Octavian Ne- seriile (Un
I-]
unităţilor C.L.F. şi pentru remorcă, pline cu ştinleţi Groza şi Vasile Lean. în ne interlocutoarea — am — Toată suprafaţa a fost grilă ş.a. lucrează la în LUPEN1:
consumurile colective 340 de porumb, pe care un grup zilele următoare ne vom acţionat cu răspundere pen repartizată membrilor coo silozarea porumbului. în lui Ivan
tone. de cooperatori, bărbaţi şi concentra toate forţele u- tru a ne asigura necesarul peratori şi în aceste zile se baza furajeră însă au fost VULCAN
La C.A.P. Lunea Moţilor — femei, în. frunte cu Maria mane şi mijloacele meca de furaje. Astfel, am cosit lucrează la transportul re depozitate pînă în prezent deţi fotba
sublinia Cornelia Stănces- Chiroiu, inginerul şef al nice pentru a mări ritmul toate suprafeţele ce au pro coltei. Pentru a asigura a- numai 200 t fîn. Aproape LONEA: <
cu, inginerul şef al unită unităţii, îi descurcau, adă- la recoltat, în aşa fel tacit dus iarbă, am adunat şi ducerea cît mai grabnică în toată cantitatea de otavă ră (Minei
ţii — cei care au asigurat postindu-i in pătule. „Este să încheiem cu porumbul transportat la timp fînul unitate a otăvii am mobi ce s-a recoltat pînă în pre Martorul
pregătirea terenului pentru al doilea transport din în această săptămînă". şi l-am depozitat în cele lizat atît mijloacele unită zent — şi de coasă mai na (Mur
NOASA:
semănatul griului şi au ţii, cît şi căruţele membri este — se află în cîmp şi
pus sămînţa sub brazdă la lor cooperatori. nu se acţionează pentru — seriile
timp au fost mecanizatorii La C.A.P, din Roşcani transportul acesteia. La resc); UR
losif Laz-a, Gheorghe Belei, au fost aduse în baza C.A.P. Sălciva aproape toa tezat); Bl
Toader Pistol, Petru Betea furajeră, pînă în acest mo tă cantitatea de otavă este mine (St<
şi Marian Dumitru. în ment, 355 t fîn şi 300 t adusă în baza furajeră şi RAJBARZZ 1
aceste zile toate forţele grosiere. în aceste zile se se lucrează la recoltarea doi — sc
sînt concentrate în vede lucrează la transportul re porumbului siloz. Pînă în rul); OI
rea încheierii recoltării po coltei de lucerna şi trifoi, prezent, în baza furajeră seriile I-]
rumbului. în tarlaua „Ca- după efectuarea celei de a au fost depozitate 300 t fi dul vărga
raci", după ce strânseseră IlI-a coase, precum şi la broase, 500 t grosiere şi pe (Flacăra);
porumbul de pe o supra însilozarea porumbului. Din ste 900 t suculente. La Urgent se<
faţă de 8 ha, cooperatorii spusele ing. Emil MihUţ, C.A.P. Burjuc se află în tură); HZ
Ionel Florea, Ileana Loliş, şeful fermei zootehnice, am cîmp circa 150 t fîn, iar ra Noorie
Ion Deman şi Sabin Loliş reţinut că unitatea îşi asi preocuparea pentru trans Vraciul —
strîngeau cocenii şi-i trans gură necesarul de furaje portul acestuia este neco LAN : Lui
portau cu căruţele proprii pentru stabulaţia următoa respunzătoare. Practic, în tre şooali
în depozitul de furaje al re, realizând — cum a fă- aceste zile, nu s-a trans tură); SIT
cut-o şi în ultimii ani — muntele z
cooperativei. portat nici o căruţă de fu
O lucrare de actualitate pe terenurile întreprinderii de creştere şi îngrăşate a.tineretu o rezervă de nutreţuri. ILIA: S-a
Tot la recoltatul porum lui bovin Orăştie este şi însilozatul furajelor. Maria Mihăilă, şefa fer raje (!). Ro&tov (L
bului şi eliberatul terenu mei zootehnice a C.A.P. TRAIAN BONDOR