Page 58 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 58
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 376 • MIERCURI, 17 OCTOMBRIE 1984
stat a tovarăşului DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
O MOSCOVA. - Pre Astfel, după cum infor
vederile actualului plan cin mează agenţia Taniug, în
cinal sovietic privind con
treprinderea IMT din Bel
G e r m a n i a
strucţiile de maşini indică, grad, unitate majoră a in
după cum relevă „Ekono- dustriei iugoslave de ma
miceskaia Gazeta", sporirea şini agricole, va produce
de 1,3-1,6 ori a producti în 1985 peste 44 000 de
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICiALE copreşedinte al grupului derea opririi cursului pe vităţii utilajelor realizate, tractoare de diferite tipuri.
parlamentar al acestui riculos al evenimentelor ridicarea fiabilităţii produ
DINTRE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU partid. spre o catastrofă nucleară selor ca şi a gradului de Planurile pe anul viitor ale
întreprinderii prevăd, de a-
SI CANCELARUL HELMUT KOHL Preşedintele Nicolae - .nimicitoare, pentru' apăra precizie a maşinilor-unelte semenea, realizarea a
Ceauşeşcu, evocînd situaţia rea dreptului fundamental cu cel puţin 20-30 la sută.
(Urmare din pag. 1) voacă greutăţi serioase, în deosebit de gravă creată iăl- 6'riiulUl | — creaţie' su r O atenţie deosebită se a- 35 000 de motocultivatoare
şi ă altor echipamente des
primul rînd ţărilor în curs în Europa şi în întreaga premă a naturii — la viaţă, cordă creşterii producţiei tinate agriculturii. In ce
.să ajute la mai huna cu de dezvoltare. în acest ca lume ca urmare a intensi la pace, la existenţă li de utilaje cu comandă nu priveşte participarea IMT
noaştere şi înţelegere re dru s-a subliniat necesita ficării politicii de înarmare, beră şi demnă. în acest merică şi de linii automate. la exporturile iugoslave, a-
ciprocă. tea unei soluţionări globale a amplasării rachetelor nu context, a fost subliniată in primii trei ani ai cin genţia Taniug menţionează
Au fost examinate as a acestor probleme, inclu cleare americane în ţări dorinţa şi hotărîrea celor cinalului, numărul liniilor că in ultimii 20 de ani
pecte ale situaţiei interna siv a datoriilor ţărilor în din vestul Europei — prin două partide de â lărgi în mecanizate a crescut în
ţionale actuale caracteriza curs de dezvoltare şi a tre care şi R.F. Germania continuare contactele şi industrie cu 7 900, iar cel întreprinderea bglgrădeană
tă prin accentuarea încor dobînzilor, reducerii şi re- — şi ca urmare a aplicării, schimbul de păreri dintre al liniilor automate cu a livrat beneficiarilor de
dării şi tensiunii, a peri eşalonării acestora, în contramăsurilor nuclearo ele, în scopul întăririi .prie -3 500. In acelaşi timp, nu peste hotare circa 100 000
colului de război. în acest vederea asigurării stabilită sovietice, a subliniat nece-- teniei şi colaborării dintre mărul sectoarelor şi secţii de tractoare.
context, s-a arătat că sta ţii şi dezvoltării normale sitatea unirii eforturilor cele două ţări şi popoare, lor de producţie cu meca
tele mici şi mijlocii clin a economiei mondiale. tuturor popoarelor, alo pentru promovarea cauzei nizare complexă şi auto- • O BEIJING. - in Tibet,
Europa trebuie să aibă un In încheierea convorbi partidelor şi forţelor demo păcii şi destinderii în Eu matizată a sporit de la ca şi în alte zone ale R.P.
rol 'mai mare în promova rilor, preşedintele Nicolae cratice, progresiste, în ve ropa şi în lume. ?1 000 în 1981 la 97 200 Chineze, punerea in valoa
rea unei politici de destin Ceauşescu şi cancelarul în 1983, iar cel al intre-- re a surselor energetica
dere şi conlucrare care să Hclmut Kohl au relevat ca TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU prinderilor cu mecanizare beneficiază de o atenţie
creeze condiţii pentru tre racterul deschis, construc S-A ÎNTÎLNIT CU INDUSTRIAŞI SI OAMENI complexă şi automatizare prioritară. Astfel, după
cerea ia dezarmare şi la tiv al discuţiilor purtate şi de la 6500 la 6 800. cum precizează agenţia
menţinerea unui dialog au exprimat convingerea DE AFACERI DIN R.F. GERMANIA China Nouă, aproape o
fructuos între toate ţările că acest dialog şi înţelege Preşedintele Republicii bunelor .relaţii economice O SOFIA. - Industria pătrime din totalul inves
lumii, indiferent de siste rile la care s-a ajuns cu Socialiste România, tovară dintre cele două ţări. chimică bulgară asigură, la tiţiilor destinate construc
mul lor soeial-politic. ocazia vizitei vor contri şul Nicolae Ceauşescu, s-a Au vorbit, apoi, repre ora actuală, 11,3 la sută ţiilor capitale' majore re
Cele două părţi au ex bui, într-o măsură impor întîlnit, marţi, cu indus zentanţi ai unor mari con din întregul venit naţional vine în acest an energeti
primat dorinţa de a se tantă, la impulsionarea co triaşi şi oameni de afaceri cerne, firme industriale şi al fălii şi 17,7 la sută din cii. Se află în construcţie
face paşi noi pe calea con din Republica Federală comerciale, care, apreciind totalul producţiei industriale o hidrocentrală de 10 400
solidării şi adîncirii proce laborării dintre cele două Germania. progresele înregistrate de - scrie agenţia BTA. In kW, precum şi o serie de
sului început la Helsinki, ţări, la a dezvoltarea mai Martin Gruner, secretar România în diferite dome unităţi hidroenergetice mai
bi
cooperării
puternică
de a se aplica integral laterale şi pe terţe pieţe, de stat la Ministerul Fe nii, au exprimat dorinţa de prezent, în nouă zile se mici, cu o capacitate tota
Actul fina! al Conferinţei la intensificarea schimburi deral al Economiei al R.F. a realiza o colaborare mai realizează întreaga cantita
pentru Securitate şi Coo lor economice reciproc Germania, preşedintele din strînsă cu ţara noastră. te de amoniac sintetic şi, lă de 10 000 kW. Majorita
perare în Europa. avantajoase, la întărirea partea ţării sale în Comisia în încheierea întîlftirii a în jumătate de zi, întreaga tea acestora urmează să
Oeupîndu-se de situaţia mixtă guvernamentală de luat cuvîntul preşedintele cantitate de mase plastice intre in ^funcţiune incă în
şi răşini sintetice produse anul in curs.
economică mondială, şeful conlucrării dintre România colaborare economică, in Nicolae Ceauşescu.
statului nostru şi cancela şi R. F. Germania pe arena dustrială şi tehnică roma-" Cuvîntul preşedintelui in anul 1956. Numai în pe O ULAN BATOR. - în
rul vest-german au subli mondială, în interesul am no—vest-germană, care în Nicolae Ceauşescu a fost rioada 1976-1982, în dife aimakul Gobi de sud din
niat fenomenele negative belor state şi popoare, al numele ■ reprezentanţilor urmărit cu viu interes şi rite ramuri economice au R.P. Mongolă a intrat in
şi de instabilitate cauzate politicii de destindere şi industriaşilor şi celorlalţi salutat cu aplauze de toţi fost utilizate peste 1 300 funcţiune un combinat pen
do criza economică ce pro- pace. oameni de afaceri prezenţi cei prezenţi. tipuri de produse chimice. tru producerea de materia
la întîlnire, a salutat şi întîlnirea a decurs în le de construcţie. Noua u-
O BELGRAD. - Indus
D E J U N a adus un Cald şi res tr-o atmosferă do cordiali tria iugoslavă îşi sporeşte nitate industrială a început
pectuos omagiu preşedin tate, sub . semnul dorinţei să furnizeze economiei na
Cancelarul federal al Re Nicolae Ceauşescu şi a telui Nicolăe' Ceauşescu, a comune de a dezvolta tot aportul la înzestrarea teh
publicii Federale Germa tovarăşei Elena Ceauşescu. exprimat satisfacţia pentru mai puternic raporturile nică a agriculturii, acţio- ţionale elemente din beton
nia, Hclmut Kohl, a oferit, în timpul dejunului, des importanţa pe Care şeful economice româno—vest- nînd, in acelaşi timp, pen armat,- precum şi alte pro
la încheierea convorbirilor făşurat într-o atmosferă statului român o acordă germane. tru creşterea livrărilor de duse necesare în construc
c.o r d i a 1 ă, preşedintele maşini agricole la export. ţii.
oficiale, un dejun în onoa
Nicolae Ceauşescu şi can PRIMIRE LA TOVARĂŞA
rea preşedintelui Republi celarul Ilelmut Kohl au
cii Socialiste România, rostit toasturi. ELENA CEAUŞESCU
T.C.M.M. - S.U.T. DEVA
Tovară.şa academician Mulţumind pentru meda
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU d o c t o r inginer Elena lii şi pentru aprecierile
A PRIMIT PE CONDUCĂTOR! Ceauşescu, prim viceprim- privind dezvoltarea colabo strada E. Gojdu, nr. 79
. ministru al guvernului-, pre rării româno—vest-germane
A! UNOR PARTIDE POLITICE şedintele Consiliului Naţio şi, în acest' cadru, a cola ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
DIN R. F. GERMANIA nal pentru' Ştiinţă şi Teh borării dintre oamenii de
nologie, a primit, marţi ştiinţă din cele două ţări ® doi automacaragii cu vechime minimă
(Urmaie din pag. 1) multiple planuri, de a con . după-amiază, la . palatul în toate domeniile, tovară
tinua . dialogul . politic . din Gymnieh pe. rectorul Uni-' şa Elena Ceauşescu a sub de 3 ani în funcţia de macaragiu.
Ambele părţi au apreciat tre cele două ţări şi parti ; versiţăţii Ruhr, din Bochum,' liniat că aceste legături
că dezvoltarea conlucrării de, apreciindu-şe că, ampli . prof. dr. Knut Ipsen, im-' dintre cercetători fac să se Retribuirea se face conform Legii 57/
dintre România şi Republi ficarea şi dinamizarea con preună cu prof. dr, Alois. întărească prietenia dintre 1974.
ca Federală Germania pe lucrării dintre România şi Haas, şeful catedrei de România şi Republica Fe-
arena internaţională ser 1 F. Germania sînt în fo chimie anorganică. derală Germania. Regim de şantier, plus indicele de acord
veşte politicii de pace, se losul ambelor state şi po Salutînd cu aleasă con Tovarăşa Elena Ceauşescu realizat de formaţia pe care o deserveşte.
curitate şi înţelegere în poare, servesc intereselor sideraţie vizita de stat a a evidenţiat dorinţa ca
Europa si în întreaga lume. lor de progres, cauzei păcii, preşedintelui Nicolae schimburile de valori în
colaborării şi înţelegerii în Ceauşescu, împreună cu domeniul creaţiei ştiinţifice
Vicepreşedintele Partidu Europa şi în lume. tovarăşa Elena Ceauşescu, să crească şi să se aprofun
lui Social-Dcmocrat A avut loc, de aseme rectorul Knut Ipsen a mul deze în continuare, aceasta U.J.C.M. HUNEDOARA,
Secretarul general al nea, un schimb de opinii ţumit pentru onoarea de a slujind intereselor progre cu sediul în Deva, str. A. Vlaicu, nr. 1,.tel. 14320
Partidului Comunist Ro cu privire la ultimele eve sului şi dezvoltării ştiinţei
mân, preşedintele Republi nimente şi evoluţii ale si i se fi acordat această în-; în general, cauzei păcii pe încadrează un paznic.
cii Socialiste România, to tuaţiei internaţionale. trevedere şi a rugat pe planeta noastră.
varăşul Nicolae Ceauşescu, ★ tovarăşa Elena Ceauşescu Relevînd misiunea ce re
a primit pe Johannes Membri ai conducerii să primească Medaliile uni vine oamenilor de ştiinţă
Rau, vicepreşedintele Partidului Ecologist versităţii din Bochum în de a face ca roadele mun REGIONALA DE DISTRIBUŢIE
Partidului Social-Democrat T o v a r ă ş u l . Nicolae semn de apreciere a meri cii lor să slujească exclu A GAZULUI METAN DEVA
din R. F. Germania, prim Ceauşescu, secretar gene telor sale de excepţie în siv păcii, prieteniei şi str. E. Gojdu, nr. 85
ministru al landului Rena- ral al Partidului Comunist cercetarea ştiinţifică, a con înţelegerii, tovarăşă Elena
nia de Nord-Westfalia. Român, preşedintele Repu tribuţiei la dezvoltarea coo Ceauşescu a subliniat fap ÎNCADREAZĂ URGENT — bărbaţi, ia punc
In cadrul întrevederii, blicii Socialiste România, perării ştiinţifice dintre tul că, în acest spirit tre
ce a decurs într-o atmo a primit pe Rebekka România şi Republica Fe buie să evolueze relaţiile tele de lucru din DEVA, HUNEDOARA si VUL
sferă cordială, a fost sub Schimdt, copreşedinte al derală Germania, la extin dintre România şi Repu CAN
liniată dorinţa comună de Partidului Ecologist din derea legăturilor prieteneşti blica Federală Germania,
a extinde raporturile ro Republica Federală Ger dintre universităţile din în ansamblul cărora ştiinţa @ 40 instalatori, caieg. 1—4
m â n o — vest-germane, pe mania, şi pe Antjie Vollmer, Bucureşti şi Bochum. ocupă un loc important, • ® 10 sudori electrici şi autogeni, categ. 1—4.
Relaţii suplimentare la telefoanele 12177,
1 15522, compartimentul P.I.R.
organizare a maselor în mirea guvernului şi poporu chard Perle, care se află
lupta pentru apărarea păcii. lui grec în legătură cu re în vizită. în Grecia.
Părerea comună a parti centele violări de către m CARACAS. - La Ca
cipanţilor — transmite agen avioane americane şi tur racas s-au deschis lucră
ţia Taniug — a fost că ceşti, participante la mane rile celei de-a X-a reuniuni
Ssl BELGRAD. — in loca mişcările pentru pace din vrele N.A.T.O., ale spaţiu a Consiliului ministerial la-
litatea iugoslavă Ţavtal lume constituie o forţă care lui aerian a! Greciei şi cu tino-americăn, organul de
s-au desfăşurat lucrările poate şi trebuie să joace încălcarea normelor de conducere al Sistemului E-
unei mese rotunde cu tema un rol decisiv în asigurarea trafic aerian internaţional conomic Latino-American
„Socialismul în lume", al păcii. în zona Mării Egee - (S.E.L.A.), consacrate anali
cărei obiectiv principal l-a informează agenţiile de zei unor probleme econo
SB ATENA. - Premierul presă. Protestul a fost mice regionale şi > delimită
constituit analizarea moda Greciei, Andreas Papan- transmis ministrului adjunct rii măsurilor ce se impun
lităfilor de mobilizare şi dreu, a exprimat nemulţu- al apărării al S.U.A., Ri- pentru rezolvarea lor.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Ist rate (redactor şef), Lucia Elena Lieiu, Gheorghe Payel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: -2 780 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoanh : 11275, 12157, 11585. Telex î 72288. TIPARUL : Tipografia Deva,; str. 23 August, nr, WT,
