Page 59 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 59
Încheierea liftei de stat a tovarăşului
ffeefae Ceauşescu, împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
în R . F . Bermania
SOSIREA IN CAPITALĂ Miercuri, 17 octombrie,
BRfi/lMm tMimui-Ul METEAiyiHIliyEDOftR^Al P^ s-a încheiat vizita de stat
al
ad-interim
Preşcd i n lele Ropuhjl icii
fiii c O N S^l t i O L u i: I* 10 U IM J U D t i t m Socialiste Româ’nia, tovară cu afaceri Federale Gciv întreprinsă în Republica pre
Federală Germania
da
Republicii
şul Nicolac Ceauşescu, îm mania la Bucureşti, alţi şedinţele Republicii Socia
Nicolac
preună cat tovarăşa Elena membri ai ambasadei. liste România, de tovarăşa
şi
Ceauşescu,
La coborîrea din avion,
Anul XXXVI, nr. 8 377 JOI, 18 OCTOMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani ■Ceauşescu, a revenit, mier un grup de pionieri a Elena Ceauşescu,,, la invi
curi, în Capitală din vizita taţia preşedintelui Repu
do stat întreprinsă în Re oferit tovarăşului Nicolac blicii Federale Germania,
Ceauşescu şi tovarăşei
publica- Federală Germania, Richard von Weizsackor, Şi
IN iNTiMPIN&REA CONGRESULUI ĂL XIII-LEA Ăl P.C.R. ‘ Elena Ceauşescu buchete de a doamnei Marianne von
la
invitaţia
preşedintelui
flori.
Weizsaeker.
Richard von Weizsackor şi
a doamnei ' Marianne von Mii de bucureştoni aflaţi V i z i t a preşedintelui
Weizsackor. pe aeroport au întîmpinat •şţ?icolae Ceauşescu şi a to
ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA V i z i t a preşedintelui po t o. v a r ă ş u 1 N icolae varăşei Elena Ceauşescu -a
Nicolac Ceauşescu în Repu Ceauşescu şi tovarăşa Elena reliefat caracterul larg şi
PLANULUI Şl ANGAJAMENTELOR blica Federală Germania Ceauşescu eu sentimente aprofundat al dialogului
la nivel înalt româno —
constituie o ilustrare a evo de dragoste, de aleasă sti vest-german, importanţa sa
luţiei pozitive pe care o mă şi bucurie. deosebită, întîlnirile şi con
Hotărîrea fermă a minerilor — cunosc relaţiile dintre cele Grupuri de tineri şi tinere vorbirile cu preşedintele
1
două ţ ă r i, a dorinţei au oferit, în semn de alea Republicii Federale Germa
nia, eu cancelarul federal,
creşterea producţiei de cărbune reciproce de a extin să preţuire buchete de eu liderii partidelor poli
de şi aprofunda relaţiile flori. Prin ovaţii şi acla tice, cu reprezentanţi, ai
nici cu feţele cioplite parca dintre ele, în avantajul re maţii, oamenii muncii pre ■vieţii economice fiind con
din stîncă, acum brumată, sacrate dezvoltării Colabo
a muntelui. „Sectorul I, ciproc, al cauzei păcii si zenţi şi-au exprimat depli rării în diferite domenii,
din care fac parte — ne destinderii internaţionale. na aprobare faţă de rezul ridicării acesteia pe o treap
relata maistrul miner Ilie La rosire, pe aeroportul tatele rodnice ale vizitei de tă superioară,, ' examinării
Ştefan — şi-a depăşit sar ■ Otopeni, tovarăşul Nicolac stat în'R.F. Germania. S-a principalelor probleme ae-
cinile de plan „la zi“ cu .tuale ale situaţiei din Eu
Secretarul general al Ceauşescu şi tovarăşa Elena dat astfel expresie adcziie
partidului arăta : „în mod I.M. URICANI 4 739 tone. Minerii din bri Ceauşescu au fost salutaţi nii depline faţă de politica ropa şi din Iunie, promo
deosebit, în 1984 — o dată găzile lui Alexandru Pato vării conlucrării dintre cele
Grigore Lovin, Ioan Sabău
cu creşterea, în ritmurile ş.a. îşi depăşesc zilnic sar de tovarăşul Constantin internă şi externă a parti două ţări în viaţa interna
stabilite, a producţiei în — După încheierea pri cinile de producţie cu 0,81— Dăscălescu, de ceilalţi to dului şi statului nostru, al ţională, în folosul reciproc,
toate ramurile economiei melor 9 luni de activitate, 0,80 la sută, uneori chiar varăşi din conducerea de cărei promotor neobosit al destinderii, păcii, secu
naţionale — va trebui să putem raporta conducerii mai mult. In acest fel se partid şi de stat, de con este t o v a r ă ş u l Nicolac rităţii şi cooperării interna
acordăm o atenţie priori de partid, Minerului nostru strîng lunar plusuri im ţionale.
tară realizării programului portante de cărbune". ducători de instituţii cen Ceauşescu, politica de pace, Ceremonia oficială a ple
energetic şi de dezvoltare de Onoare, obţinerea unei trale şi organizaţii de masă colaborare si înţelegere cării a avut loc la.Castelul
a bazei proprii de materii producţii suplimentare de MARIN NEGOiŢA şi obşteşti. promovată cu consecvenţă Falkenlusl, de lîngă oraşul
prime, în vederea asigură 24 709 tone cărbune — ne Erau de faţă Gottfried de România socialistă pe Bruhl, reşedinţa oficială în
rii, intr-uri timp cit mai spunea tovarăşul ing. Ca
scurt, a independenţei onor. ro! Schreter, directorul în (Continuare in pag. a 2-a) Georg Evertz, însărcinatul plan internaţional. (Continuare in pag. a 4-a)
getice a ţării, a satisface treprinderii.
rii într-o măsură tot mai Am fost prezenţi în sala
mare din producţia internă de apel a minei Uricani.
a cerinţelor de materii pri Ani cunoscut mulţi oameni CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
me şi materiale". Acestea echipaţi în uniformele lor
constituie şi direcţiile de de lucru cenuşii sau albi
mobilizare şi acţiune pen te de săpun — după cum La culesul porumbului—bună
tru colectivul do muncă veneau din subteran ori se
al întreprinderii miniere pregăteau să meargă în-
1
Uricani în 1984. tr-acblo — bărbaţi puter- organizare şi coordonare,
activitate spornică, neîntreruptă
Realizări ale ţ
Cooperativii agricolă de Romulus Pescarii, Ioan
din
producţie
Streisîngeor-
oamenilor muncii j giu, oraşul Călan, a avui Dornau din Streisîngiorgiu,
precum şi Ana Avrămcscu,
de recoltat în această toam secretara organizaţiei de
hunedoreni î nă 244 ha cu porumb. bază, Samson Ursuleseu,
roadelor
Strîngerea
ogoare
Viorel Pădurean, Ioan Lu-
lor într-un timp eît mai puleseu şi alţii din satul
scurt şi fără pierderi a im Ohaba.
mice de pe raza munici- ^ pus buna organizare şi co De menţionat sprijinul
piului Hunedoara o con- t
stituie perfecţionarea pro- ; ordonare a muncii, mobili acordat la strîngerea recol
rosului de producţie, creş- j Combinam) siderurgic Hunedoara — Ot-S.M. 2. Din aceas zarea la lucru a tuturor tei de către Combinatul
forţelor umane şi mecanice
teren eficienţei şi calităţii s ta incăperc se coordonează întregul proces de producţie al de care dispune unitatea. siderurgic „Victoria" din
muncii, diversificarea re- / oţclăriei. Iată-i la lucru pe maistrul coordonator Ioan Ougu S-a atins acest obiectiv ? Călan. Sîmbăta şi duminica
perelor, asimilarea de noi ) şi Andrei Gal — şef de schimb — care în arest moment ur întrebarea i-am pus-o Vio- trecute un număr de circa
măresc parametrii energetici de funcţionare ai cuptoarelor.
500 de lucrători din unita
produse. Astfel, numai ţ Foto N. GHEORGHIU
IMPORTANTE în ultimii doi ani ai ac- i ricăi Sinoi, preşedinta u- te — în frunte cu Ioan Ho
DEPĂŞIRI tualului cincinal, colecti- i nităţii. dorog, secretarul comitetu
DE PLAN vul-C. S. Hunedoara a \ — Cred că da. Spun asta lui de partid din combinat
Harnicul colectiv al asimilat 120 mărci noi de 1 irn o p u e m fîîm m A ,
Combinatului siderurgic oţeluri şi 25 tipodimen- C.A.P. STREISÎNGIORGIU
Hunedoara a obţinut re siuni de laminate. Oa- ) R E A L I Z A T A E X E M P L A R Z I D E Z !
zultate deosebite in toate menii muncii din Intre- l
uzinele şi secţiile de pro prinderea de tricotaje se / deoarece la culesul porum — au cules 30 ha de po
ducţie. Pe perioada care pot mîndri cu crearea a ) Recuperarea restanţelor şi realizarea bului — cea mai importan rumb în tarlaua „în lun
a trecui din acest an au nu mai puţin de 350 mo- ^ tă lucrare a acestei perioa că". La strîngerea recoltei
fost realizate peste pre deie noi, iar cei de la i de — participă zilnic un iau parte activă şi elevii
vederi 27 800 tone fontă, Fabrica de încălţăminte 1 pianului — sarcină prioritară mare număr de coopera Şcolii generale din Călan,
5 277 tone oţel (ponderea semnează 250 de repere ţ tori. Toate cele patru bri coordonaţi de cadrele di
fiind deţinută de oţelurile moderne din domeniul lor. i găzi ale unităţii noastre — dactice.
aliate), 11 390 tone cocs l’e raza municipiului s-au ? a furnalişiiior din Călan conduse de Miron Marian,
metalurgic şi alte produ născut 18 noi activităţi * Eudita Pasc, Sofia Lainoş întrucît unitatea are o
se importante. Producti pentru populaţie. ^ Ora 7,10. Schimbul de — S-a montat o pompă şi Livia Bontea — au intrat mare suprafaţă cu porumb,
vitatea muncii a crescut noapte, condus de subin- în groapa sehipului, .scoa în lanurile de porumb şi la strîngerea recoltei parti
cu 1!) 103 loi'om, a fost REPARAŢII \ ginerul Ioan Gruiescu, a tem apa. O să prindem ni lucrează cu multă hărnicie. cipă şi mijloacele mecanice
obţinută o producţie mar DE CALITATE, l predat ştafeta muncii. Şi-a velul de încărcare şi spe ale S.M.A. Călan. Timp de
fă suplimentară în valoa înainte di: termen ■ început activitatea schim răm să facem două descăr Situaţia la zi a activită trei zile consecutiv s-a lu
re de 455 milioane lei, în acest penultim an al ' bul „C", coordonat de sub- cări în schimbul meu. ţii de pe ogoare relevă că, crat eu „Gloriile" conduse
prezent,
în
a
pînă
fost
iar beneficiile suplimen cincinalului actual colecti- \ inginerul Titus Preda, de Vreau să-l predau schim do Cornel Podar, Ladislau
tare se ridică la peste vul I.A.C.R.S.H. a executai i la caro aflăm : „Furnalul il bului următor în stare bu strînsă recolta de pe mai Rozoti, Constantin Cioaree
bine de 100 ha, livrîndu-se
90 milioane lei. La acestea mai multe reparaţii capi- ! funcţionează la parametri nă de funcţionare. Neca la fondul de stat o canti şi Ioan Sas, recoltîndu-se
trebuie adăugate succese tale la obiective de ma- ) optimi. Vom descărca în zuri avem însă la maşina tate de peste 250 tone boa o suprafaţă de 65 ba. Re
le înregistrate în reduce ximă importanţă, cum 1 grafic. Furnalul 4 l-am pre de turnat fontă pe bandă. be. Dintre cele patru bri colta a fost transportată în
rea consumurilor energe sînl furnalul de 800 mc, i luat rece. Din cauza apei Efectiv mic de lucrători, găzi ale unităţii, cea mai întregime la locurile de de
tice la producerea oţe bluming 1 000, cuptorul ) infiltrate la silozul de ma întreţinerea utilajelor sla bine munceşte formaţia din pozitare cu mijloacele auto
lului şi a fontei, în ridi nr. 1 din O.S.M. I ş.a. In ţ terii prime, în groapă schi- bă. Treaba nu merge... Streisîngiorgiu. ale Antreprizei de eonstruc-
carea gradului de prelu afara termenelor scurte l pului, încărcătura a fost Furnalul 3. îl oprim pe — înregistrăm o partici ţii-montaj siderurgice din
crare a metalului. în care s-au finalizat lu- ? udă, furnalul s-a răcit. Nu maistrul furnalist Dionisie pare numeroasă la cules — Hunedoara, la această acti
crările, trebuie remarcate ) s-ă putut încărca. Este în Eşş. „Mergem bine. în
DIMENSIUNI NOI soluţiile tehnice noi, in- ţ mers redus de cîtova zile". schimbul de noapte s-au ne spunea brigadierul Mi vitate luînd parte eondu-
ron
Printre
cei
Marian.
O latură distinctă a ac gemoase, folosite de con- mai harnici cooperatori se TRAIAN BONDOR
tivităţii ..unităţilor econo- structuri. — Deci, nu produce fon GH. !. NEGREA numără Gherasim şi An
l tă. Ce se întreprinde • pen
tru redresarea furnalului? (Continuare in pag. a 2-a) drei Culcer, Ecaterina Deei, (Continuare in pag. a 4-a)
