Page 6 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 6

Pag. 2                                                                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8



                    IN PREOĂTiREA CONORESOLUI ĂL Xlll-LEA AL P.C.R.                                                                 Cum munceşte
                                                                                                                                  5?
                                                                                                                            un colectiv fruntaş“?
                      La temelia saltului ealitativ preconizat—forţa de acţiune
                                                                                                                             (Urmare din pag. 1)    au  dat  ţării  în  plus  29  187
                                 şi capacitatea de înrîurire ale comuniştilor                                            mîna  la  treabă.  Conducerea   vitatea  muncii  a  sporit  cu
                                                                                                                                                    tone  de  cărbune.  Producti­
                                                                                                                         sectorului  şi  a  minei  ne  a-   380  Rg  pe  post.  în  acela"'
               Hotărîrea   proprie   adop­  conferinţă   şi-au   exprimat   realizat  şi  depăşit  efectivul   creşterii   gradului   său   de   jută.  Rezultatele  se  văd  în   timp   am   economisit   2,08
              tată,  darea  de  seamă  şi  in­  întreaga  lor  aprobare,  hotă­  matcă,  chiar  dacă  unitatea   fertilitate.   S-a   insistat,   în   miile  de  tone  de  cărbune   metri  cubi  lemn  la  1  000
              tervenţiile   participanţilor   rîrea  fermă  de  a  le  tradu­  noastră  a  reuşit  din  acest   acest  context,  pe  latura  im­  peste  plan  şi  în  cîştigurile   tone  de  cărbune.  Muncind   16.20  Em
                                                                                                                                                                                  n;
              la  dezbateri,  pe  scurt  în­  ce neabătut în viaţă.  an  să  se  autoîinanţeze.  Mi­  plicării  mai  concrete  a  spe­  fiecăruia  dintre  noi.  Altfel   mai  bine  organizat,  urmă­  lor)
              treaga  desfăşurare  a  lucră­  Prin   afirmarea   mai   pu­  nusurile   semnalate   arată   cialiştilor   din   unităţile   a-   nu se poate.  rind   cu   toată   răspunderea   20,00  Tel
              rilor  conferinţei  pentru  da­  ternică  a  rolului  conducă­  că  noi,  comuniştii,  nu  am   gricole  aflate  în  raza  co­  Iosif  Clamba,  miner,  şef   reducerea   cheltuielilor,   anul   lor)
              re  de  seamă  şi  alegeri  a  or­  tor  al  organizaţiei  de  partid   dat  în  totalitate  măsura  ca­  munei,  pe  regăsirea  în  prac­  de  brigadă  :  —  Nu  mă  pot   acesta  am  crescut  produc­  20.20  Vis
                                                                                                                                                                                  uşo
              ganizaţiei   comunale   de   —  se  arată  în  darea  de  sea­  pacităţii   noastre   de   acţiu­  tică  a  cunoştinţelor  pe  ca­  lăuda  de  data  aceasta  cu   tivitatea  muncii  cu  404  kg   (col
              partid   Pui   a   relevat,   de   mă  —  agricultura  comunei   ne,  că  în  munca  noastră  îşi   re aceştia le-au acumulat.  plusuri.  La  abatajul  came­  cărbune  pe  post,  avem  10,20   20,30  Mai
                                                                                                                                                                                  dull
              la   bun   început,   adeziunea   Pui  a  înregistrat  unele  suc­  mai  fac  loc  indiferenţa  şi   Referitor  la  celelalte  la­  ră  313,  din  stratul  5,  unde   lei  economii  la  tona  de  căr­  ţării
                                                                            11
              deplină   a   tuturor   celor   cese.  Astfel,  faţă  de  anul   comoditatea .  turi   ale   activităţii   econo-   muncim   am   întîmpinat   u-   bune  extras  şi  livrat.  Nu-i   20,43  Filn
              peste  700  comunişti  din  co­  trecut,  producţia  de  grîu  a   La  rîndul  său,  ing.  Gheor-   mico-sociale   şi   cultural-e-   nele   necazuri   neprevăzute.   nici  un  secret.  E  tocmai  ce   rea* 1
              mună  la  Hotărîrea  Plenarei   crescut  cu  900  kg  la  hectar   ghe  Olaru,  directorul  Aso­  ducative   din   comună   au   Sîntem  pe  punctul  de  a  le   spuneam  mai  înainte  :  Mun­  22.20  Telc
                                                                                                                                                                                  lor),
              G.C.  al  P.C.R.  privind  rea­  Ia  C.A.P.  Pui,  cu  peste  350   ciaţiei  ■  economice  intercoo-   mai   luat   cuvîntul:   Traian   trece.  Să  scrieţi  aşa  :  Bri­  că  bine  organizată,  în  or­
              legerea   tovarăşului   Nicolae   kg  la  hectar  la  C.A.P.  Rîu   peratiste  Pui,  arăta  :  „înre­  Pau,   preşedintele   coopera­  gada   lui   Clamba   recupe­  dine  şi  disciplină,  înţelege­
              Ceauşescu,  la  cel  de-al  XIII-   Bărbat  şi  cu  660  kg  la  hec­  gistrăm   rezultate   bune   în   tivei  de  achiziţii  şi  desfa­  rează   rămînerile   în   urmă   rea  mai  profundă  de  către
              lea   Congres,   în   suprema   tar  la  C.A.P.  Şerel.  însem­  realizarea  efectivului  de  bo­  cerea  mărfurilor,  Ion  Oan-   şi îşi face planul !  fiecare  om  că  este  proprie­  Ifi
              -funcţie  de  secretar  genera)   nate   sporuri   de   pioducţie  vine  planificat  şi  estimăm  cea,  şeful  postului  de  mi­  Ioan   Martinescu,   maistru   tar,   producător   şi   benefi­
              al partidului.                                                                  liţie,   Viorica   Toader,   di­  miner  :  —  Atitudine  fermă   ciar  al  întregii  avuţii  a  mi­
                Analiza   aprofundată   a       CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ               rector  coordonator  al  şcolii   împotriva  celor  ce  nu  vin   nei Lonea.     BUCUR
              întregii   activităţi   desfăşu­      SI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE               generale  de  10  ani  din  lo­  la  lucru,  nu-şi  fac  datoria.   Lăsăm  în  seama  maistru­  programt
              rate  de  comitetul  comunal                                                    calitatea   de   centru,   ing.   Exigenţă  din  partea  briga­  lui   miner   Aurel   Nelepcu,   La  ordini
                                                                                                                                                                              tură; 7,01
              de  partid  în  perioada  ce  a                DE PARTID                        Iancu  Vonica,  şeful  ocolu­  dierilor,  care  trebuie  să  fie   şeful  sectorului  fruntaş,  să   Urmind
                                                                                                                                                                                     c
              trecut  de  la  alegerile  pre­                                                 lui  silvic,  Traian  Başiu,  vi­  buni  organizatori,  buni  gos­  concluzioneze :  lui  Nicola
              cedente  —  analiză  caracte­  s-au  obţinut  şi  la  celelalte   ca  pînă  la  finele  anului  să   cepreşedintele   consiliului   podari,  drepţi  cu  toţi  oa­  —  Am  fi  nedrepţi  să  nu   greşului  a
              rizată  printr-o  abordare  cri­  culturi  —  porumb,  secară,   obţinem  şi  numărul  de  vi­  popular  comunal,  dr.  An­  menii.   Problemele   tehnice   arătăm  că  la  sectorul  IV  se   le   noastr
                                                                                                                                                                              Revista i
              tică  şi  autocritică  a  rezul­  cartofi  etc.  în  primele  opt   ţei   prevăzuţi.   Dar   aceste   drei  Puy,  directorul  spita­  care  se  ivesc  rezolvate  o-   munceşte  bine.  Dar  comu­  rul   mcloi
                                                                                                                         perativ.  Acestea  sînt,  cred
              tatelor  obţinute  în  înfăptui­  luni  ale  acestui  an,  s-au   rezultate  nu  exprimă  nive­  lului comunal.  eu,   esenţiale   în   creşterea   nişti  fiind  avem  datoria  să   de  ştiri  ;
                                                                                                De  fapt,  important  nu  a
                                                                                                                                                                              ascultător
              rea   sarcinilor   reieşite   din   predat  la  fondul  de  stat  :   lul  posibilităţilor  ce  le  a-   fost  atît  numărul  mare  de   producţiei  de  cărbune.  Aşa   ne  ferim  de  laude  ieftine   de   ştiri;
              programele  de  dezvoltare  a   unităţi   agricole   socialiste   vem.   Cu   un   ajutor   mai   vorbitori,  ci  spiritul  anali­  facem noi la sectorul IV.  care  duc  periculos  spre  au-   muzică   p
              agriculturii,   din   Programul   —  504  tone  grîu  şi  secară,   consistent  din  partea  coo­  tic  în  care  aceştia  au  tratat   Marin   Dumitru,   maistru   toîncredere   şi   automulţumi-   ţările   soc
              unic  şi  din  programul  de   67  tone  orz,  6  831  hl  lapte   peratorilor  şi  cu  un  sprijin   diversitatea  de  probleme  pe   mecanic:   — Conlucrarea  re.  Mai  avem  multe  de  pus   tin  de  ştir
                                                                                                                                                                              selul
                                                                                                                                                                                   copi
              autoconducere   şi   autoapro-   de  vacă,  534  hl  lapte  de   mai   eficient   din   partea             între  şefii  de  brigăzi  şi  de   la  punct.  Prin  proiectul  de   citate;  12,  (
                                         oaie,  8  452  kg  lină,  75,5  to­  S.M.A.   Ponor   am   putea   care  le  implică,  în  fiecare  do­
              vizionare   teritorială   —   a   ne  carne  bovine  ;  gospodă­  obţine   succese   mult   mai   meniu  în  parte  şi  în  ansam­  schimburi,   grija   permanen­  Directive   ale   apropiatului   V   -Stiir
              subliniat   rolul   hotărîtor,   rii  individuale  —  461  cape­  mari.  în  acest  sens  trebuie   blu,   transpunerea   în   fapte   tă  faţă  de  utilajele  din  sub­  Congres   al   partidului,   în   t 13>— .---
              forţa  de  acţiune  şi  capaci­  te  bovine,  56  porcine,  310   să  acţioneze  comuniştii  din   a  unanimei  dorinţe  a  co­  teran   sînt   tot   timpul   în   faţa  minerilor  se  pun  sar­  14,30  Fotl)
              tatea  de  înrîurire  ale  co­  ovine,  887  bl  lapte  de  vacă,   organizaţiile  de  bază,  pen­  muniştilor,  a  tuturor  locui­  atenţia   noastră.   Altfel   cini   de   mare   răspundere   Roma,   in
              muniştilor   în   înregistrarea   192 hl lapte de oaie etc.  tru  mobilizarea  mai  puter­  torilor  din  comuna  Pui,  ca   n-am   avea   rezultatele   pe   pentru   dezvoltarea   viitoare   Universita
                                                                                                                                                                              tis Scvill:
              unui  înseninat  salt  calitativ                      nică a tuturor la muncă !“.  sfîrşitul   actualului   cincinal,   care le ştiţi.  a  patriei  noastre.  Va  trebui   17.00  Bul(
              în   viaţa   economico’-socială   „Cu  toate  că  aceste  can­                  viitoarea   perioadă   prefigu­  Constantin   Drăgoescu,   să   crească   producţia   de   Universit;
              a   comunei.   De   asemenea,   tităţi   sînt   superioare   celor   Ioan  Pau,  secretarul  or­  rată   cu   atîta   claritate   în   maistru  miner  :  —  Eu  aş   cărbune  energetic  şi  cocsi-   Partidul,
              în   adoptarea,   în  unanimi­  obţinute  în  anii  trecuţi,  ele   ganizaţiei  de  bază  din  bri­  Proiectul   de   Directive   ale   spune  că  artificierii  au  un   ficabil,  să  fie  tot  mai  bună   nia  —  pr
                                         nu  ne  pot  mulţumi  pe  de­  gada  nr.  1  Pui  şi  Fran-                                                                          17,40 Odi
              tate,  a  liotărîrii  conferinţei   plin  —  afirma  in  cuvîntul   cise   Vlădoane,   preşedintele   Congresului   al   XlII-lea   al   rol   deosebit.   Răspunderea   calitatea  lui.  Să  stăm  să  ne   18.00  Orei
              cu   privire   la   principalele   său  Dorel  Nistorescu,  pre­  C.A.P.  Pui,  au  atras  aten­  partidului,  să  marcheze  un   lor   în   muncă,   organizarea   întrebăm   :   Oare   noi   am   diojurna!
                                                                                                                                                                              dv. ; *
              sarcini  ce  revin  comunei  în   şedintele  C.A.P.  Rîu  Băr­  ţia,  în  luările  lor  de  cu-   semnificativ   salt   calitativ   lucrului   în   subteran   şi,   făcut  totul  în  această  pri­  22.00  Rad
              viitorul  cincinal  s-a  pornit   bat.   Nu   putem   trece   cu   vînt,   asupra   necesităţii   u-   în  viaţa  şi  activitatea  har­  bineînţeles,   disciplina   sînt   vinţă  ?  Noi,  sectorul  frun­  •zultatelc
              de  la  înaltele  exigenţe  cu­  vederea  că  am  rămas,  pe   nei  mai  intense  preocupări   nicilor  şi  inimoşilor  oameni   hotărîtoare  pentru  a  creşte   taş  ?  O  să-mi  daţi  dreptate  , Ui-cs; 23,(
                                                                                                                                                                                    23.
                                                                                                                                                                              te ;
              prinse  în  Proiectul  de  Di­                                                  de  pe  aceste  străvechi  me­  producţia de cărbune.  că  la  fiecare  loc  de  muncă   muzical.
              rective  ale  Congresului  al   acest  an,  cu  o  restanţă  de   pentru  gospodărirea  şi  pu-   leaguri de istorie şi muncă.  —  Ec.  Grigore  Mischiu,   se  poate  acţiona  mai  bine,
              XlII-lea  al  partidului,  faţă   73  tone  la  cereale  şi  200  hl   ne.rea  în  valoare  a  întregu­    contabilul  şef  al  minei  :  —   pentru  a  da  ţării  mai  mult
              de  care  cei  237  delegaţi  la  lapte,   chiar   dacă   ne-am  lui potenţial al pămîntului,  DANIEL MĂLIN  Anul   trecut   minerii   noştri  cărbune.
                                                                      ,
                                                              ,
                                        ,
                                    , I
                         ,
              W.VA' V.W.V .M.V-W.*AV. . .W. -V.V.VAV/.WW.W.’.W.W.*A AV.VWA /A’.v.
                                                                                                                                                  Ş                   îwâ       DEVA:
                    Piese turnate                 CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA                                                                                            • •  tria);   Pe
                                                                                                                                                                               (Arta);
                                                                                                                                                                                     I
                                                                                                                                                                              Mă  rin  mi
                     peste plan                                                                                                                                      v - . -; •' >, >'. •/  sala   A)
                                                                                V.      \.        .   \            \. .A v;                                                    (Modern
                                                                                                                                                                              continuă
                 Pentru   buna   desfăşu­                                                                                                                                     s*-ţl spu]
               rare   a   procesului   de   Lucrările de recoltat si semănat
                                                                                                                                                                                i  PET
               producţie  în  secţiile  dc                                                                     Elevii — aliat de nădejde în                                   fulgerăto
               bază  ale  C.  S.  Hunedoa­                                                                                                                                    can  fren
               ra,  colectivul  de  muncă   (Urmare din pag. t)      Fiind  unităţi  agricole  a-                                                                             venturi   1
               de  Ia  turnătorie  asigură                          parţinătoare   aceluiaşi   con­                campania de toamnă                                         seriile   I-
                                                                                                                                                                              LUPENI:
               necesarul  de  piese  tur­  Ana   Muntean,   ne   spunea   siliu   şi   avînd   aproximativ                                                                    tural)  ;
               nate  din  fontă,  oţel,  me­  că   schimburile   prelungite   aceleaşi   condiţii   de   teren,   —   Nu  găsiţi  pe  nimeni  la   Ioan  Branca,  M.  Vetişan,  Ma­  — câţi sinteţi aici, la lucru 7  (Luceafă:
               tale  neferoase.  De  la  în­  au  devenit  un  bun  obicei   ar  fi  trebuit  ca  şi  la  cele­  şcoală.  Elevii  din  clasele  mici   ria  Evi  nu  vor  să  sc  lase  în­  —   36  de  elevi  din  clasa  a   suna   Til
                                                                                                                               de
                                                                                                                         trecuţi
                                                                                                                                        lor,
                                                                                                                                  colegii
                                                                                                                                            hărnicia
               ceputul  anului,  aici  s-au   pentru  toţi  cei  ce  muncesc   lalte   cooperative   agricole   au   încheiat   cursurile   pe   ziua   mergind  mînă-n  mină  cu  cali­  Xl-a  Z  şi  vreo  11  din  a  Xl-a   TRILA  :
                                                                                              de  azi,  iar  cei  mari  sînt  în
               produs   suplimentar   72   în  această  unitate.  De  ieri   mobilizarea  la  muncă  să  se   practică.  tatea lucrărilor.          V.                        diamante
                                                                                                                                                     —
               tone   piese   turnate   din   dimineaţă   s-a   început   re­  asemene  cu  cea  întîlnită  la   —   Şi  unde  efectuează  prac­  —   Am  organizat  în  aşa  fel   munca începută de dimineaţă 7  resc);   Al
                                                                                                                                                         E  ora  14.  La  cît  evaluăm
                                                                                                                                                                              bandă  la
               fontă,  48  tone  piese  tur­  coltatul   porumbului,   coo­  Buituri,   Boş   sau   Peştişu   tica 7     munca  incit  o  dată  cu  recol­                    resc);   U
                                                                                                                                                     —  La  2100  plus  1  £00  kg  cea­
                                                                                                                                         şi
               nate  din  oţel,  5,7  tone   peratorii  Ton  Moise,  Gheor-   Mare.  Dar  lucrurile  nu  stă­  —   In  cîmp,  unde  ar  putea   tarea   să   so   facă  munca  sortarea   pă recoltată şi sortată.  nică,   vă
                                                                                                                         produselor.
                                                                                                                                  Astfel,
                                                                                                                                              pres­
               piese  din  metale  nefe­  gbe  Muntean  (Bucu),  Lup   teau  tocmai  aşa.  Se  acţio­  fi  acum  cînd  campania  de  re­  tată  de  elevi  dă  rezultate  bu­  —   ieri  tot  aici,  la  C.A.P.   BRAD:
                                                                                                                                                                              (Steaua
               roase.     Productivitatea   Francisc  ş.a.  fiind  puternic   nează  nepermis  de  încet  la   coltări  c  în  toi  7  Priviţi,  ca­  ne  şi  la  cantitate,  şi  la  cali­  Geoagiu, aţi lucrat 7  ZA:  Traj
                                                                                                              acolo
                                                                                                          dc
                                                                                                     acesta
                                                                                                                   vine.
                                                                                              mionul
                                                                                                                         tate"
               muncii  a  crescut  cu  2  la   „susţinuţi"  de  ceilalţi  mem­  recoltatul   cartofilor.   Un   Cred   că   elevii   l-au   încărcat.   şcolii.  —   apreciază   directorul   —  Nu.  Ieri  la  C.L.F.  am  sor­  ORA  ŞTII
               sută,  în  timp  ce  la  cos­  bri   ai   familiilor   acestora.   ritm  intens  de  lucru  tre­  Mergeţi  in  eîmp,  îi  veţi  găsi   —   Sintem   foarte   mulţumiţi   tat cartofi, ardei, roşii.  lingă  Ro
                                                                                                                                                                              cendenţă
               turile  de  producţie  s-au   Ei  s-au  angajat  ca  ziua  de   buie  imprimat  şi  la  recol­  pe   toţi.   Şi   profesorii   sînt   cu   de  munca  elevilor  de  Ia  şcoa­  —  Cine a fost mai harnic 7  GEOAGIl
                                                                                                  şi
                                                                                                              director
                                                                                              ei,
                                                                                                                     al
                                                                                                      tovarăşul
               obţinut  economii  în  va­  duminică,  7  octombrie  a.c.,   tatul   porumbului,   care   şcolii.         la  generală.  Păcat  că  nu  gă­  —   întreaga  clasă  !  —  preci­  modă   ni
               loare  de  peste  300  000   să-i   găsească   cu   lucrarea   •marţi  dimineaţa  a  fost  de­  La   scurtă   vreme   după   acest   sim   înţelegerea   cuvenită   şi   la   zează prof. Aurelia Marcu.  tură);
                                                                                                                                                     Gcoagiul  e  impînzlt  de  tine­
               lei.  (Vasile  Grigoraş,  co­  încheiată,  iar  prin  asigura­                 dialog,   purtat   cu   o   localnică   alte   şcoli   —   intervine   şeful   reţe.  650  de  elevi  de  la  liceul   Zambezi
                                                                                                                         fermei, ing. Viorel Cornea. De
                                                                            în
                                                                   clanşat
                                                                                unităţile
                                                                                         din
               respondent).              rea  necesarului  de  mijloace   Buituri,  Răcăştie,  Boş,  Hăş-   in  faţa  Şcolii  generale  din  Ra-    agroindustrial   se   reîntorc   de   Prinţesa
                                                                                              poltu Mare, ne aflam în cîmp.
                                                                                                                                                                              Spectaco
                                         de  transport  întreaga  recol­                        —  Vă ajută elevii ?                                la   cooperativele   agricole   do   sa  dc  c
                                         tă să se afle la adăpost.  dat  şi  Mînerău.  Nesatisfă­                         Practica productivă —     producţie  din  sat,  de  la  Aurel   Naufragi.
                                                                                                                                                    Vlaicu  şi  Cigmău,  de  la  C.L.F.
                                                                                                —
                  Producţie marfâ         Ritmuri  bune  de  lucru  şi   cătoare  este  şi  situaţia  la   deosebit  Sînt  o  forţă  de  muncă   strîns legată de   şi   Staţiunea   de   cercetare   şi   Gară   pe
                                                                                                                şi
                                                                                                     dc
                                                                                                         preţioasă
                                                                                                                    res­
                                         la  C.A.P.  Boş.  în  tarlaua   pregătitul   terenului,   lucra­  ponsabilă   —   ne  răspunde   ing.      producţie   pomicolă,   unde   au   I-II (Lu:
                                                                                                                                                                     in
                                                                                              Viorel  Cornca,  şeful  fermei  le­
                                                                                                                                                                 ca
                   suplimentară          „Sălişte",   sub   supraveghe­  re  ce  trebuie  efectuată  pe   gumicole.   îndată   după   deschi­  soarta recoltei  muncit   şi  la   azi,  deschiderea   fiecare
                                                                                                                                                                        anului
                                                                                                                                                        de
                                                                                                                                                    zi
                                         rea  inginerului  şef  al  uni­  mai mult de 1 000 ha.  derea   anului   şcolar,   zilnic   40             şcolar.
                                                                                              dc  elevi  erau  prezenţi  în  fer­
                 Intensificîndu-şi   preo­  tăţii,  Mircea  Retrişor,  me­  Dar  pentru  ca  aceste  ce­  ma  noastră,  .iar  munca  lor  s-a   la   noi   din   Rapolt   pleacă   în   —•  Roadele  muncii  lor  7  Chiar
                                                                                                                                        spre
               cupările   şi   hărnicia   în   canizatorii  Hamzo  Laszlo  şi   rinţe   să   devină   realitate   materializat   în   recoltarea   a   40   fiecare   dimineaţă  Simeria   —  Liceul   azi  le-am  raportai  —  ne  spune
                                                                                                                                                                       director
                                                                                                                                                          Casian
                                                                                                                                                                 Jidavu,
                                                                                                                                                    prof.
                                                                                                                         industrial
                                                                                                                                 din
                                                                                                                                                şi
               muncă,   în   întîmpinarea   Constantin   Ionescu   lucrau   este  nevoie  de  o  mobiliza­  de  tone  roşii,  două  tone  ardei   cred  că  şi  la  şcoala  generală   adjunct   Ia   liceul   agroindustrial.
               Congresului   al   XlII-lea   la   pregătirea   patului   ger­  re  mai  bună  a  tuturor  for­  iute,  o  tonă  prune.  Acum  nu­  nr.  2  —  unde  urmează  cursu­  Elevii  au  recoltat  peste  120  to­ 7   Timpu
                                                                                              mărul
                                                                                                          este
                                                                                                               mai
                                                                                                                   marc
                                                                                                    elevilor
                                                                                                                                                              7
                                                                                                                                                                tone
                                                                                                                                                                     tomate,
                                                                                                                         rile,  peste  40  dc  elevi.  De  a-
                                                                                                                                                       cartofi,
                                                                                                                                                    ne
               al   partidului,   lucrătorii   minativ  prin  două  discuiri,   ţelor,  pentru  ca  nici  o  zi   şi   toate   forţele   sînt   mobilizate   colo   sînt   repartizaţi   în   unităţi   tone  prune,  20  tone  ceapă  re­  azi,  3  ot
                                                                                                                                                                              mea  se
               forestieri   din   judeţ   au   realizînd  zilnic  10  ha  teren   bună  de  lucru  să  nu  fie   la recoltarea roşiilor.  agricole.  Nu  ar  fi  logic  şi  fi­  coltată  şi  sortată,  4  tone  ardei.   cerul  vat
                                                                                                                                       să
                                                                                                                             ca
                                                                                                                                          rămînă
                                                                                                                                 aceştia
                                                                                                                                                în
                                                                                                                         resc
               îndeplinit  înainte  de  ter­  bun  de  semănat.  Este  su­  pierdută.   Cînd   spunem   a-   Itodica   Aci,   Cristina   Codea,   sat  ?  Orele  pierdute  pe  drum   La  staţiune  —  21  tone  cartofi,   ros.   Voi
                                                                                                          Mihaela
                                                                                              Maria
                                                                                                    Marcu,
                                                                                                                 Zvonea,
               men  prevederile  de  plan   ficient  să  amintim,  pentru   ceasta  avem  în  vedere  fap­  Mihaela  Voica  şi  alte  eleve  ob­  ar  fi  cîştigatc  în  cîmp,  la  re­  iar  iu  cadrul  ocolului  silvic  au   locuTo -st
               pe  trei  trimestre  din  an   ilustrarea   calităţii   lucrării   tul  că  în  ziua  raidului  în­  servă  lipsa  lădiţclor  şi  dau  fu­  coltări,   alături   de   părinţii   lor,   fost  recoltate  700  kg  fructe  de   care  vot
                                                                                                                                                                              de  avers
               la  producţia  marfă,  esti-   ce   o   executau,   că   după   treprins  în  C.U.A.S.C.  Hu­  ga   să   ajute   pe   cooperatoarele   cooperatorii.   Alta   este   valoa­  pădure   —   măcieşe   şi   porum­  cărcări
               mînd   încheierea   celor   discuri  se  aflau,  în  cuplaj,   nedoara  (luni,  1  octombrie   Ana   Morarlu   şi   Maria   Iancu   rea   etică  a  muncii  alături  de   bele.  Fiecare  clasă  de  elevi  a   şi  de  gr
               nouă  luni  cu  o  produc­  bare   nivelatoare   şi   grape.   a.e.),  în  satele  Peştişu  Mic   la transportul acestora în cîmp.  părinţi   şi   astfel   i-am   apropia   fost  însoţită  —  după  cum  ve­  sufla  mc
                                                                                                                                                                              cări  tem
               ţie  suplimentară  de  17   Pe  aceeaşi  tarla,  mecaniza­  şi  Nandru  mobilizarea  pu­  —   Dacă  notaţi  pe  cei  mai   mai  mult   de  rosturile  agricul­  deţi  şi  azi  —  dc  diriguiţi,  de   70  lim/o
               milioane   iei.   Contribu­  torul   Bistrian   Vălean   ad­  ternică  era  la...  nunta  din   harnici  elevi,  să  n-o  uitaţi  pe   turii,   Şi   noi,   aci   putem   ţine   profesori, de maiştri.  Tempera
               ţii   importante   Ia   acest   ministra   superfosfatul   sub   satul  Josani  şi  mai  puţin   Daniela  Moraru,  că-i  ca  argin­  evidenţa  lor,  ii  putem  remune­  Aici,   Ia   Geoagiu,   elevii   nu   fi   euprii
               succes   au   colectivele   disc,  asigurînd  cîte  400  kg/                   tul  viu  şi  vine  şi  după-amiaza   ra,   putem   conlucra   foarte   bi­  sînt  doar  părtaşi  la  marele  e-   grade,  U
                                                                                                                                                                              tre 19 şl
               Sectorului   forestier   de   ha.                    pe ogoare I               in  cîmp,  cînd  vede  că-i  nevoie   ne cu şcolile în care învaţă.  fort   al   campaniei   dc   toamnă,
               exploatare   Hunedoara,                                                        de  mină  de  lucru  —  no,  aten­  O  propunere  care,  bine  chib­  ci  au  posibilitatea  reală  de  a   Pentru
               Fabricii   de   cherestea                                                      ţionează Ana Morarlu.      zuită  de  cei  în  drept,  va  rele­  munci   în   specificul   meseriei   fi oaidă,
                                                                                                                                                                              nor os.
               Vata,  centrelor  de  prelu­   Se anulează tîrgurile din judeţ                   Iu   cîmp,   împreună   cu   di­  va  necesitatea  şi  eficienţa  unei   pentru   care   au   optat,   formin-   caracter
               crare   a   lemnului   din     Incepînd  cu  data  de  3  octombrie  1984  sc  anulează   rectorul   şcolii,   prof.   Ghcorghe   asemenea  conlucrări,  ca  şi  va­  du-şi   deprinderi   şl   cunoscînd   va pre:
               Dobra,   Bîrcea,   Cîrncşti,   toate  tîrgurile  din  judeţ  pînă  la  terminarea  lucrări­  iMedrca,  cu  profesorii  Sa  vin*   loarea ei educativă 1  valoarea   etică   a   practicii   pro­  pînă la 1
                                                                                                                                                                              est.
               Orăştie şi Iscroni.        lor din campania agricolă de toamnă.                Frăţilă,   Ion   Sotîngă,   elevii   Continuăm   raidul   nostru   in   ductive.
                                                                                              Cornelia Bota, Iulian* Btula,  comuna Gooagiu,                   LUCIA LICIU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11