Page 60 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 60
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 2
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R.
Angajare plenară, exigenţă sporită PROIECTUL DE DIRECTIVE Hoiărîrca fermă 15.00 Telex
15,05 Omul
pentru creşterea calităţii muncii ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. - a minerilor 15.20 Studioul
Dialog
torii
16.20 Desene ;
în toate sectoarele de activitate ÎN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII .16. *0 închideri
lui.
Scrisori de la cititorii ziarului (Urmare din pag. 1) 18.00 Handbal
Organizaţia orăşenească ţiilor medii obţinute la lete, au făcut referiri con Steaua -
Mare
de partid Simeria a obţi hectar — la grîu,' de la crete la minusurile semna La aceleaşi cote de hăr 19,15 Folclor «
nut, în cei doi ani şi ju • 2 900 la 3 700 kg (C.A.P. late în activitatea de con nicie muncesc şi ortacii şe 19.35 Tezaure
mătate care au trecut de Sîntandrei) şi de la 2 900 ducere a economiei, a în Orientări profund filor de brigadă Petru Man- Iară. Re]
19.50 1 001 de
la precedenta conferinţă, la 2 300 kg (C.A.P. Sime tregii vieţi sociale din uni driş şi Laurenţiu Kelemcn, 20.00 Telejuni;
rezultate cu care comuniş ria), la orz, de la 2 100 la tăţile şi instituţiile oraşu de la sectorul II A, Florin lor)
tii se mîndrese pe bună 4 020 kg şi de la 3 355 la lui de către organizaţiile ştiinţifiee, realiste Enculescu (o brigadă de 20.20 Ţara înti
dreptate. Darea de seamă 4 000 kg în aceleaşi uni de partid respective. S-a Muncesc intr-un sector al pregătiri în cărbune, for nă Gong
lea al I
a subliniat preocupările tăţi, la cartofi, de la 6 500 arătat, astfel, că nu întot industriei — siderurgia — ca tativ al produselor realizate. că al mată numai din tineri !) mun ist
deplin
pe
Conştienţi
constante ale organizaţiei kg la 18 000 kg (C.A.P. Si deauna şi nu în toate or re a cunoscut în ultimele două XÎII-lea Congres va deschide de la sectorul II B, Traian Dialog d
orăşeneşti de partid pen meria) şi de la 10 000 la ganizaţiile de partid se decenii un ritm înalt de dez viitorului nostru noi orientări Pop şi Simion Budeseu, de 20.35 Dragoste
grăitoare
tru îndeplinirea sarcinilor peste 15 000 kg (C.A.P. procedează la punerea în voltare. O dovadă fără prece a spre progres şi civilizaţie, co la sectorul III şi mulţi România,
cîntece
acestei
dezvoltări
lectivul
raportează
nostru
cu
cuprinse în planul econo Sîntandrei). centrul dezbaterii comu dent a combinatului din Hu mîndrie partidului că a obţi alţii. „Colectivul întreprin 20.50 Lumea
mic în profil teritorial. în în cadrul lucrărilor con niştilor, în cadrul adună nedoara — care în toată a- nut rezultate bune in perioa derii noastre — ne-a de şi confru
da trecută din acest an. Ast
industrie, la realizarea pro ferinţei o atenţie primor rilor generale, a probleme ceastă perioadă, aplicînd nea fel, aşa cum am raportat şi clarat tînărul electrician 21,10 Film ser
trasate
bătut
n creţ (e-
de
sarcinile
ducţiei fizice planificate, o dială a fost acordată sub lor legate concret de reali partid, indicaţiile date de se cu prilejul conferinţei de dare Puiu Budaşca, din secto nu au vi
contribuţie însemnată a linierii necesităţii, pe baza zarea sarcinilor de produc cretarul general al partidului, de seamă şi alegeri a comi rul V întreţinere — a rea 21,55 Revista
tovarăşul
de
din
combi
că tv.
partid
avut-o întreprinderea me experienţei acumulate, pro ţie. în acest sens, s-a re cu prilejul Nicolae Ceauşescu, tetului colectivul aglomeratorului lizat şi însemnate economii 22.20 Telejurna
efectuate
vizitelor
nat,
canică de material rulant movării în viitor a unei e- comandat noului comitet la noi — este sporirea şi di nr. 2 a realizat suplimentar de materiale. Au fost re lor).
Simeria, unde depăşirea a- xigenţe sporite, unei anga orăşenesc de partid ca versificarea an de an â pro planului 00 000 tone de aglo condiţionate cuplaje hidrau 22,30 închidere
cestui important indicator jări mai responsabile a tu- printr-o mai judicioasă re ducţiei sortimentale. merat de feros, îndeplinindu-şi lice, rcductoare, staţii TR 3, lui.
Proiectul de Directive ale ce
termen
angajamen
înainte
economic s-a concretizat în partizare, cu responsabili lui de-al XlII-Iea Congres tul anual asumat în întrece şpon TR 2 şi alte piese de
recondiţionarea peste pre tăţi directe, a membrilor deschide pentru industria side rea socialistă. Pînă Ia Congre schimb în valoare de peste
vederi a 1061 bucăţi osii Conferinţe orăşeneşti săi să întărească activita rurgică perspective largi, sar sul al XHI-lea al partidului, 20 milioane lei. Au fost re
cina noastră fiind de a spori
secţiei
şi repararea suplirhentară pentru dare de.seamă tea de îndrumare şi con necontenit producţia de oţeluri comuniştii colectiv a noastre, în cuperate, de asemenea, 199
hotărît
tregul
să
a 1 123 vagoane marfă ex si alegeri — trol în unităţile economice superioare şi laminate, de a realizeze in plus alte 5 000 to armături metalice. Toate BUCUREŞTI
îm
primate în R£ echivalente SIMERIA şi instituţiile Simeriei în diversifica structura şi a calitatea ne de aglomerat feros de bu acestea au sporit beneficii dioprogramul
permanent
bunătăţi
calitate,
nă
să
economisească
La ordinea zii
pe două osii; colectivul din care, în perioada celor doi produselor realizate, în condi diferite materii prime, mate le unităţii". Adăugind la tură; 7,00 Rac’
cadrul Reviziei de vagoane turor oamenilor muncii si- ani şi jumătate ce nu tre ţiile valorificării superioare a riale, energie electrică şi com cele arătate do interlocu Urmînd chem
utilizate,
bustibili
în
re
prime
Simeria-Triaj a înregistrat, cut de la precedenta con materiilor consumurilor specifice. 12 milioane lei. valoare de peste tor şi economisirea la fie şului Nicolat
ducerii
de asemenea, o substanţia merieni pentru ridicarea ferinţă, s-au manifestat ne Potrivit prevederilor proiectu în încheierea acestor rin duri care 1000 tone de cărbune Congresului a
faptele noastr
lă depăşire — 1 723 vagoa calitativă a muncii, în con ajunsuri în realizarea pro lui de Directive pe care l-am împărtăşesc convingerea că a- a 4 mc lemn de mină şi 8.00 Revista pr
şi
ne cu detaşare — la pla text cu sarcinile mobiliza ducţiei materiale planifica dezbătut cu cea mai mare a- doptarea Directive materializarea a- 0,2 mc cherestea, reduce rierul melodii
viitorul
in
în
tenţie,
cincinal
de
cestor
excepţio
nul de reparaţii, succes toare cuprinse în Proiectul te. Este vorba aici de a- dustria metalurgică feroasă se nală însemnătate pentru pa rea consumului do energie zultatclc trage
preş; 9,00 Bul
• care i-a stimulat şi pe oa de Directive ale celui de-al rordarea unui sprijin mai va dezvolta intr-un ritm me tria noastră, realegerea tova electrică cu 3,9 kWh/tonă, 9.05 Răspunde)
menii muncii de la Revi XI 11-lea Congres al parti eficient pentru îndeplinirea diu anual de 5,8—6,0 la sută, răşului Nicolae Ceauşescu în rilor; 10,00 Bu
producţia
ridieîn-
laminate
de
zia de vagoane Simeria-Că- dului, proiect ale .cărui integrală şi la termenele du-se in 1990 la 15,0—15,4 mi suprema al funcţie de la secretar a preţului de cost cu 46,75 10.05 Moment 1
partidului,
general
care
Armonii coral»
lători, care au reparat cu prevederi au suscitat vii stabilite a sarcinilor la ex lioane tene, urmînd a se ob îmi exprim întreaga adeziune, lei/tonă, creşterea produc tin de ştiri;
la
ţevi
sporuri
2 536 vagoane mai mult dezbateri, participanţii, ex- port („Marmura"), atinge ţine mare rezistenţă şi sîrme vor duce la rezultate superi tivităţii cu 5 la sută ş.a., copiii \relu
de
la
trase
blicita
dccît sarcinile prevăzute primîndu-şi deplina lor a- rea producţiilor prevăzute rece, table şi benzi laminate oare în toate domeniile de ac obţinem un tablou complet ştiri; i2,05 1,0 1
la
înfăptuirea
scopului
tivitate,
în plan. Tot între rezulta probare şi unanima hotă- pentru această zonă agri la rece, cabluri din oţel, cord fundamental al politicii parti al rodniciei activităţii mi folclorului; i
rîre de a le traduce exem
—
creşterea
tele pozitive obţinute în plar în viaţă. Această sub colă — în tonte unităţile metalic, tablă cositorită şi al dului nostru nivelului de ne- nerilor din Uricani. tehnico-ştiinţif
trai
confenită
a
tele. Sînt cifre la a căror ma
perioada analizată de co C.A.P. şi I.A.S., realizarea terializare trebuie să contri material şi spiritual al oame — Esenţial acum este să vanpremieră ri
De la 1 la 3
lectivele muncitoreşti din liniere a fost rezultanta la toţi indicatorii econo buie si colectivele de muncă nilor muncii. realizăm, creşterile ce ni univers 20;
industria oraşului Simeria firească a analizei temei mici a planurilor şi an ah: C.S. Hunedoara. aceste orien le-am propus faţă de 1983 de ştiri; 16,05 '.
apreciem
Noi
s-au situat şi cele cu care nice la care s-a procedat gajamentelor a s u m a t e tări ea fiind profund ştiinţifi IOAN DINUŢA, — ne-a spus Traian ITamz, ră româneasc;
liştl . p .i forma
s-au prezentat în conferin în reliefarea — în dar.ea (I.M.M.R.). ce, realiste, în concordanţă secretarul secretarul comitetului de de la sate; l(
ţă Secţia Simeria a C.S.H. de seamă şi mai ales de într-o atmosferă de vi deplină cu orientările generale comitetului de partid partid pe întreprindere — zeta economic;
dezvoltării
noas
economiei
ale
— 3 935 tone metale vechi către vorbitori — a moda brant patriotism, partici tre, spre sporirea eficienţei, de la aglomeratorul anume: creşterea produc tul medicului;
de ştiri; 17,05 I
prelucrate şi expediate su lităţilor concrete de acţiu panţii la conferinţă, expri- spre creşterea nivelului cali nr. 2, C.S. Hunedoara ţiei nete cu 7,5 milioane tră; 17,35 Te aj:
plimentar —, şi întreprin ne vizînd continua îmbu mînd voinţa tuturor locui lei şi a producţiei marfă cu patria mea — i
derea „Marmura" Simeria nătăţire a stilului şi meto torilor din oraşul Simeria, 158,6 milioane Ici, sporirea zi cal; 18,00 Ore
Radiocenaclu;
— 6 425 mii lei depăşire a delor de muncă ale orga au dat o unanimă aproba producţiei fiziee de cărbu intr-o oră; 23,0
planului la producţia mar nelor şi organizaţiilor de re Hotărîrii Plenarei C.C. ne cu 204 000 tone. Aceste ta de Ia Cozi
fă industrială. partid din oraşul Simeria. al P.C.R. privind realege obiective sînt pe deplin Monţia (fragm
Critic şi autocritic, cu rea, la cel de-al XÎII-lea 5.00 Nnn sf<>n
Analizarea problematicii Congres, a tovarăşului realizabile. Vrem să pro
economice — dominantă în înaltă responsabilitate co Nicolae Ceauşescu în su băm încă de pe acum, prin
cuprinsul dării de seamă munistă, revoluţionară, toţi prema funcţie de secretar fapte, realismul prevederi
şi în cuvintele celor în cei înscrişi la cuvînt, între general al partidului, vă- lor din Proiectul de Direc A
scrişi la dezbateri — a pri care Gheorghe Zudor, Doi zînd în aceasta garanţia tive ale Congresului al
lejuit reliefarea unor suc na Moisescu, Georgel Răi- fermă a împlinirilor viitoa XÎII-lea al P.C.R , care a- DEVA: Lupii
cese înregistrate şi în agri can, Gheorghe Blăgăilă, re pe pămîntul patriei so rată că în 1990 producţia tria); Războiul
cultură, unde se constată, Eugen Ivoniciu, Boris Răi- cialiste. • românească de cărbune net seriile I-II (Ai
ca rezultat al preocupării leanu, Oană Solomon, Pe M1RCEA DIACONU va fi de 95—100 milioane DOARA: Dat
divorţ să fie
permanente a organizaţii tru Mateevici, Iacob Dimu- tone. în trimestrul IV 1984, sala A); Mexic
lor de partid din unităţile în cinstea forumului comu — se v ”'e I-II
cooperatiste din această zo In prima sa plenară, Comitetul orăşenesc Simeria niştilor, nc-am propus să sala Aeţiun
zul“ .ac a);
nă pentru antrenarea tutu al P.C.R. a ales în funcţia de secretar pe tovarăşul creştem producţia cu 100 000 Pigot (Arta); I
ror forţelor la efectuarea IRIMIE PAVEL. Ca secretari adjuncţi au fost aleşi tone de cărbune. Am luat Avertismentul I
la timp şi în condiţii de tovarăşii : MIRCEA FURCA, ADEUAIDA IVONI măsuri ferme pentru mate vis (Unirea);
vederea
efectuează
Ilodira
Laboranta
înaltă calitate a tuturor lu CIU, VLADIMIR ŞTEFAN şi AUREUIA-CECÎLIA determinării procentelor Vintluţ plumb şi cântăriri din in conţinuta! seriile T-II (7
LUPENI: Cârti
zinc
dc
crărilor agricole, o sub FILIP. minereului extras la Exploatarea minieră Coranda—Hondol. rializarea fiecărui obiectiv (Cultural); VU
stanţială sporire a produc ee ni l-am propus. creţul cifrul ui (
LONEA: O a fa
-
®
_
©
—
e — « — © — 8“ O O — ® — ® o — o — © — ® — o — © - o - » — ® — ( 3 — 9 — © — ( * — o — ® — - a — © — o — « — s - s © a — — « ră (Minerul) ;
Martorul de r
(Urmare din pag. 1) Rezolva problemele şi trea lcona (Muncito
igeuperarea restanţelor şi realizarea planylni — ba mergea bine. La noi se CANT : Alear?
Viile
BRAD:
făcut trei descărcări. Eu fac şi multe mişcări de ca (Steaua roşie) :
am ridicat debitul, cum dre, uneori nejustificale. ZA: Gm*ă penii
riile T-TI (Mine
spunem noi, să scoatem sarcină prioritară a furnaiiştllor din Gălan Este nevoie de mai multă TIE: Alo. ater
mai multă fontă. Sper să colaborare, înţelegere, în bunica (Patria
dăm peste 270 tone, faţă trajutorare..."'. de Tioner^rir
de planul schimbului care — Oamenii din echipa se poate încărca. Avem midă pe tona de fontă, sc ne în buncărul de aglome Fontă cenuşie mai mul GEOAGTTJ-RAt;
c»'d. (Casa d
este de 228 tone". mea sînt toţi la lucru — mari necazuri cu infiltra prelungeşte durata de func rat, vreo 200 tone în cel tă, dc cea mai bună cali hatfo : Domr
— Prezenţa la lucru ? continuă prim-furnalistul rea apei. Dacă nu se va ţionaro a oalelor. Dacă îna_ de cocs. De multe ori nu tate ! Aceasta este cerinţa rio (Dacian: P.
avem dinainte fişa compo
in te sc făceau cîte 3—5 des
găsi o soluţie pînă la iar
ciul — seriile t-
— Nici un absent nemo Nistor Bîlc. Dar dacă nu cărcări pe oală, in prezent ziţiei acestor materii prime, majoră pusă în faţa C.S. Lumga caval c
tivat. în schimbul meu nu se găseşte o soluţie să se nă...". adică nu prea ştim ce în ..Victoria" Călan in acest scoală (Casa d
există aşa ceva. Greutăţi scoată apa de la schip, în O altă marc problemă dc ne stabilizăm la o medie cărcăm în furnale". ultim trimestru din an, pe STMERTA: Cern
de 65 descărcări pi- o oală".
mai întîmpinăm din cauza zadar. Fontă nu producem. care depinde producţia zil rioadă decisivă pentru re l ei o zînelor
TUTA: TTerculn
calităţii slabe a cocsului Pentru ca furnalul să a- nică de fontă la furnalele După operativa dc dimi Continuăm dialogul nos cuperarea restanţelor şi Atlantida (Lmr
şi aglomeratului. jungă la capacitatea sg, să mari este asigurarea cu neaţă, unde se iau măsuri tru pentru găsirea celor realizarea planului pe în T. APTţ l\/T n Ţ'rf'y rr
facem planul, trebuie re concrete pentru rezolvarea mai bune soluţii în bătă tregul an. Consiliul oame
— Furnalul 3 are un mi oale pentru fontă şi pen problemelor producţiei de lia pentru creşterea pro
nus de peste 8 000 tone zolvate trei probleme ur tru zgură. Cum se prezin fontă la cele două furnale, ducţiei de fontă la furna nilor muncii va trebui să
fontă pe luna septembrie. gente: să nu mai existe tă situaţia la ora actuală îl abordăm pe şeful secţiei, acţioneze cu mai multă fer
Recuperaţi producţia ? apă în groapa schipului, ne spune Gheorghe Iancu, lele mari cu lăcătuşul Ioan mitate pentru soluţionarea
calitatea cocsului şi aglo inginerul Doinei Pescar. Thirt, secretarul comitetu ■problemelor de la furna
— Recuperarea în între maistru la hala oalelor. „Avem restanţe mari la lui de partid al secţiei. lele mari. Multe sînt cu-,
gime a restanţelor acumu meratului să fie cea stabi ..Problema asigurării cu fontă. Am primit şi primim „Nu toate locurile-cheie ale noscute, au fost dezbătute,
prob;
Timpul
late este o treabă foarte lită, iar lucrările dc între oale este rezolvată. Astăzi ajutoare pentru a ne redre dar nu rămas nerezolvate. azi, 18 octom
grea. Redresarpa produc ţinere să se facă la timp sînt 4 în circulaţie, 6 re procesului de producţie unt Or, acum, fiecare zi, fie Vreme frumoas
ţiei, stabilizarea la 9 des- şi de calitate. zervă, una la dezbătut, sa din mers şi a ajunge la încadrate cu cei mai buni care schimb, fiecare oră coroasă mal al
c9 cări pe furnal şi zi se La silozul de materii pri două la curăţat — pentru plan — ne spune. Au fost comunişti, lucru pe eare-1 are valoarea tonelor, valoa Cerul va fi m:
poate realiza. me, lingă groapa schipului, fontă; 8 în circulaţie, una zile cu 9 descărcări pe fur avem în vedere spre rezol rea onorării cerinţelor pla nin. Vântul v
gen erai s-la b c
Furnalul 4. Maistrul fur- maistrul de la încărcare rezervă, două în reparaţie nal, cum cere graficul. Fa vare. Apoi întreţinerea, nului fizic. De aceea, creş estic. Tempera
nalist Constantin Keltonic, Fulea-Beke Ştefan îşi spu — pentru zgură. 6 zidari cem eforturi să menţinem partea mecanică trebuie în terea producţiei trebuie să nime vor fi cu
minus 2 şi pli
precizează : „De două zile, ne părerea: „O jumătate şamotori şi 4 preparatori ritmul. Dacă în septembrie tărită cu cadi-e tehnice constituie obiectivul prin iar cele maxime
de cînd a crescut nivelul de oră încărcarea furna masă refractară sînt la lu nu aveam 53 ore de opriri de valoare. Că putem face cipal pentru siderurgiştii 19 grade. Dimii
apei în groapa schipului, lului 4 a fost oprită din cru în acest schimb. în ul la cele două furnale, din planul am demonstrat în Călanului în întîmpinaroa produce brumă,
gheţ şi ceaţă.
furnalul are mers redus. cauza apei adunate în si tima vreme a crescut nu lipsă de cOcs, am fi obţi perioada cînd directorul cu rezultate tot mai bune La munte, vre:
Dacă am făcut o descărca loz. Am montat o pompă nut în plus 1 500 tone de a Congresului al XÎII-lea- să, cu cerul va
re pe schimb I Nu iese fon cu debit mare. Acum este mărul de turnări pe oală, fontă. Şi la ora de faţă general al C.I.S. Hunedoa al Partidului Comunist Ro- t slab la modera
tă, nu ne facem planul". ora 9,00, apa a scăzut şi scade consumul de cără stocurile sînt mici: 400 to- ra a răspuns direct dc noi. mân !