Page 61 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 61
• JOI, 18 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3
Premise ale unui moment eu adâncă Volumul economiilor populaţiei
rezonanţă in istoria Homâniei la C.E.C. - rod ai unor acţiuni
7
sănătatea.
;elcspecta- Eveniment' cu adîncâ rezo fionată în principat pretin al răscoalei. Zonă săracă traţia domeniului şi la auto ample, diversificate
nanţă în conştiinţa româ dea încartiruiri, aprovizio pentru agricultură, dar cu rităţile superioare, mergînd
»re tulul pînă la curtea imperială.
iate nească, dar şi în cea euro narea cu alimente şi furaje, subsol bogat şi păduri în
programu- > peană, marea răscoală con cărăuşii, lucru la drumuri, la tinse, ţinutul munţilor forma Chiar cînd obţineau rezolu Anul acesta, în perioada acest sens se înscriu ofi
dusă de Horia, Cloşca şi cetăţi. proprietatea fiscului austriac, ţii favorabile, ele nu sfe e- 22—28 octombrie are loc ciile poştale din Călan,
.sculin.
naur Baia Cri şan constituie o zgudui Contradicţiile sociale din în schimbul condiţiilor vitre xecutau şi, întorşi acasă, ţă „Săptămînă economiei". Zam, Vaţa de Jos, Hune
re puternică a regimului tre supuşi şi stăpîni erau a- ge de trai, moţii se bucurau ranii erau maltrataţi, urmă Subsumîndu-şi preocupă doara 1, Pui, Petrila 2, Ro-
ţmporan feudal din ţara noastră. Ră gravate prin deosebirile na de o mai mare libertate de riţi pentru cutezanţa de a rile efortului general de a mos, Topliţa, Sarmizegetu-
irtă popu- cere respectarea legii. Sem întîmpina cel de-al XIII-
U dăcinile răscoalei se află în ţionale şi religioase. Dacă mişcare, libertate necesară sa şi cooperativele de cre
stările de lucruri din Tran iobagii erau în masă români pentru a-şi asigura existenţa nificative pentru zădărnicia lea Congres al partidului dit din Băiţa, Deva, Vaţa
parţial co din minerit, lemnărit, cărău unor astfel de încercări de a cu succese în muncă şi de Jos, Pui, Balşa ş.a.
silvania secolului al XVIII- şi de rit ortodox, nobilii,
li întîmpi- lea, în agravarea raporturi funcţionarii statului şi ai co şie sau lucru sezonier. rezolva lucrurile au fost de lucrătorii C.E.C. raportea în activitatea de dezvol
1 al XIII- lor feudale pînă la un nivel mitatelor erau în genere Relativa libertate de care legaţiile trimise la Vierta, din ză în preajma „Săptămînii tare a spiritului de econo
dului Co- intolerabil pentru iobăgimea beneficiau locuitorii Munţi care au făcut parte Horia economiei" o seamă de re misire in rîndul populaţiei
iân. unguri protestanţi sau cato
•e viitor, ardeleană. lici. Această opoziţie va naş lor Apuseni începe să fie şi Cloşca. zultate meritorii. un accent deosebit s-a pus
supremă, După răscoala ţăranilor Tensiunea din Munţii Apu în perioada octombrie pe acţiunile de populariza
rogram ele seni avea să răzbată în in 1983 — septembrie 1984, re a avantajelor şi impor
din 1514, serbia în Transil 200 DE ANI DE LA MAREA RĂSCOALĂ
temporană vania cunoscuse o evoluţie cidentul de la Cîmpeni, pre s-au obţinut rezultate re tanţei economisirii la C.E.C.
•ile de idei împovărătoare. De la o zi POPULARĂ CONDUSĂ DE vestitor al marii furtuni din marcabile pe linia atrage Ou sprijinul organizaţiilor
pentru ti- HORIA, CLOŞCA SI CR1SAN 1784. La 24 mai 1782, în tîr- rii la C.E.C. a economiilor de sindicat, U.T.C., pio
) ..Eroii pe săptămînă în secolul al gul de la Cîmpeni, ţăranii băneşti ale populaţiei. Nu nieri, al conducerilor unor
XVI-iea, munca robită a ajuns
rar-artisti- să însumeze 3—5 zile sau u- te numeroase tulburări, cum îngrădită de pe la jumăta şi-au manifestat nemulţumi mai în primele opt luni întreprinderi din judeţ, Co
neori toate zilele săptămî- rea faţă de arendarea drep din acest an, volumul eco mitetului judeţean de cul
parţial co- a fost la 1759 răzvrătirea tea secolului al XVIII-lea cu tului de cîrciumărit unor ar nomiilor populaţiei a fost tură şi educaţie socialistă,
nii în secolul al XVIIUea. în condusă de călugărul Sofro- tot felul de . sarcini: trans
programu- meni şi faţă de abuzurile de peste 117 milioane lei. Inspectoratului şcolar jude-
Ţara Haţegului, de pildă, la nie din Cioara. într-un răs portul minereului la cuptoa acestora. Incidentul a luat în aceeaşi perioadă, s-a ţean, al membrilor Comi
1733 împăratul losif al ll-lea timp cînd în răsăritul Euro rele statului, tăierea lemnu proporţiile unei răzvrătiri, în dezvoltat activitatea de e- siei judeţene de sprijin a
EBBggBB găsea numeroase cazuri de pei popoarele îşi afirmau tot lui şi transformarea lui în urma căreia 23 dintre moţii conomisire la locul de acţiunii de economisire,’
stăpîni care răstălmăceau mai pregnant conştiinţa de cărbuni, cositul fînului pentru socotiţi capii revoltei au fost munc.ă. Prin unităţile s-au organizat diverse ma
cele 4 zile cu palmele sau sine, opoziţia dintre poporul caii folosiţi la mine, întreţi întemniţaţi, 5 dintre ei con C.E.C. proprii şi mandata nifestări cu această temă.
3 cu vitele, prevăzute de le român şi „naţiunile" sfăpî- nerea cu alimente şi lemn de damnaţi la moarte, iar moţii re s-au realizat în plus, de într-un mare număr de
: MO Ra- nitoare ale ţării ascuţea foc a aparatului funcţionă
îincţii; 6,30 ge, în 4 zile cu palmele şi resc, cărăuşitul fierului la Hu obligaţi la o despăgubire ce la începutul' anului pînă îri şcoli şi licee s-au pus la
in agricul- 3 cu vitele. lupta împotriva asupririi na depăşea de 25 de ori pagu prezent, 223 con'simţăminte dispoziţia elevilor foi şi
urnal; 7,30 ţionale şi o lega mai strîns nedoara etc. Sînt impuse tot bele reale. permanente prin virament, timbre de economii, cecuri
Ie tovară- Exploatarea din partea de lupta pentru eliberare so mai multe restricţii în tăie
CeaiLşescu, stăpînului feudal era dubla rea pădurilor din care moţii Pentru a protesta împotri în unităţile economice şi şcolare prin care aceştia au
tlII-Iea — tă de cea a statului. Regi cială. va condamnărilor pe nedrept instituţii se realizează în economisit sume însemna
le muncă; mul habsburgic aduce în Realităţile din Transilvania luau lemnul necesar pentru şi a despăgubirilor excesive, prezent peste 11 000 con- te. în judeţ funcţionează
i; 8,10 Cu- construcţii, p e n t r u fă în primăvara anului 1783 a
; 8,55 Re- Transilvania un aparat func cuprindeau aspecte particu cutul seîndurilor şi vaselor. simţăminte cu o valoare de nouă „Case de economii
Pronoex- ţionăresc numeros care se lare în Munţii Apuseni, care pornit spre Viena o nouă de peste 4,7 milioane lei. şcolare", operaţiunile fiind
î de ştiri; cerea întreţinut. Armata sta vor deveni focarul principal O situaţie aparte aveau legaţie ţărănească în rîndu- Rezultatele amintite sînt făcute de către elevi şi pro
ascultăto- minerii, care erau scutiţi şi rile căreia se afla din nou
n de ştiri; de prestaţiile feudale şi de efectul unor măsuri orga fesori.
loric; 10,30 Horia. în urma plîngerilor, nizatorice luate la nivelul Ample acţiuni de popu
11.00 Bule- cele publice, fiind obligaţi Consiliul de Stat de la Vie Sucursalei judeţene C.E.C., larizare s-au desfăşurat
,05 Sin tem doar la o dare personală na dă ordin guvernului Tran între care un loc principal prin staţiile de radioficare
11,3 'u- de 1 florin. încercarea de
B de a-i impune abuziv cu alte silvaniei ca ţăranii să nu mai l-a ocupat îmbunătăţirea din Orăştie, Brad, Ilia, Baia
i comoara fiş maltrataţi şi împotriva servirii la ghişeu. S-a con de Criş, Geoagiu ş.a., ea
5 Magazin sarcini va duce la răzvrătiri. lor să nu se execute vreo tinuat, totodată, acţiunea şi în cadrul manifestărilor
12,45 A- Sarcinile impuse prin ho-
o-tv.; 13,00 sentinţă de condamnare la de înfiinţare a punctelor de la unele case de cul
15.00 Club tărîri ale autorităţilor au moarte. Ordinul nu a avut mandatare în întreprinderi tură, cluburi şi cămine cul
00 Buletin fost mereu împovărate de a- însă rezultatul dorit şi abu şi instituţii, avînd în pre turale.
izică uşoa- buzurile unor funcţionari,
16,15 So- juzi, gornici, slujbaşi de rang zurile au continuat. Ele au zent în judeţ 146 ghişee S-au proiectat prin cine
folclori x r declanşat marea răscoală C.E.C. cu' şi fără gestiune, matografele din judeţ pe
> Radiogă- mai mic sau mai mare. Do din toamna anului 1784, a în cadrul cărora s-a reuşit ste 549 filme de scurt me
16,55 Sfa- cumentele consemnează frec
,00 Buletin vent repartizări arbitrare de cărei seînteie a fost aprinsă să se atragă din disponibi traj şi circa 139 diapozi
li ti ca noas- de încercarea nobililor de lităţile băneşti ale popu tive, cu conţinut specific
• şi te cînt, sarcini, încărcarea celor să a-i împiedica pe ţărani să laţiei peste 4,7 milioane lei. acţiunii de economisire, a-
Dgram mu- raci, încasarea samavolnică se înscrie la oaste, scăpînd
serii; 19,30 peste prevederile legale, a- Cu bune rezultate se pre tenţie deosebită . acordîn-
22,00 O zi astfel de jugul iobăgiei. zintă ghişeele C.E.C. ale du-se de asemenea difuză
Opera ..Fa menzi, bătăi, înşelătorii. C. M. Deva I. M. Barza, rii materialelor de popu
de Emil împotriva acestora, iobagii Prof. VASILE IONAŞ,
tc) ; 23,30— Filiala Deva S.U.T. Deva* şi I.C.S.A.P. larizare tipărite pe plan
uizi cal. au încercat mai întîi căile Deva, I.M. Orăştie, I. M. central.
legale, plîngeri la adminis a Arhivelor Statului Uricani, I. M. Paroşeni, Aceste măsuri, împreună
C.S.V. Călan, C.S. Hune cu pregătirea profesională
Teatrul de stat „Valea Jiului 11 — Petroşani. Nu există nicăieri afişat J doara ş.a. permanentă a lucrătorilor
La buna servire a popu
C.E.C. şi creşterea gradu
programul de circulaţie a ) laţiei şi atragerea pe in lui de solicitudine faţă de
îărilor (Pa- 0 nouă stagiune la autobuzelor I.J.T.L., nimeni i strumente C.E.C. a venitu cetăţeni au avut o influen
stelelor — nu ştie cînd pleacă mij- i rilor disponibile o contri ţă pozitivă în accentuarea
î); I-IUNE- toacele de transport de la ) buţie importantă şi-au a- spiritului de economisire
e divorţ, 1 cap de linie, şoferii circulă \
[Modern — Teatrul de stat „Valea Jiului* dus-o unităţile poştale şi în rîndul populaţiei şi deci
1 in flăcări PE CÎND cînd vor şi cum vor. lată ( cooperativele de credit, ca de creştere a valorii eco
Moden- — MAI MULT RESPECT un exemplu: in ziua de 76 ) re au mandat să efectueze nomiilor lor la C.E.C.
a mă" de Samuil Alioşin, din FAŢĂ DE CUMPĂRĂTORI? octombrie a.c., autobuzul ţ
rtrac. .a început de stagiune la operaţiuni C.E.C. Prin a-
OTROŞANI: teatrul minerilor în cel dramaturgia actuală sovie intr-una din zilele trecu cu nr. 31 HD 6780 a tre- i ceste unităţi, s-au atras VASILE FURIR,
•aring) ; EI- de al 36-lea an al existen tică, „Să facem curat" de te ne-a vizitat la redacţie cut iară să oprească prin / din economiile populaţiei directorul Sucursalei
Străinul — ţei sale. Şi certe speranţe Csurko Istvan (satiră). Ca staţia din autogară, deşi * judeţene C.E.C.
loiembrie) ; o cumpărătoare a produse peste 2,2 milioane lei. Cu
-ut veseliei pentru spectacole de cali reluări: „Ciuta" de V. I. lor întreprinderii „Avicola". era aproape gol. Un om l cele mai bune rezultate în Hunedoara-Deva
•CAN: Se- tate, aşa cum nc-a obişnuit Popa, „Milionarul sărac" A venit să ne arate o mos ce se afla in staţie şi aş- )
■uceafărul); în ultimii ani această in de T. Popescu, „Domnişoa tepta de peste o jumătate t M » V M M M ■ A I - A Atm— A M M A A
?re murda- tră de lipsă de respect fa de oră, ne-a spus că ast- [
PETRILA : stituţie. Spectacole cu bo ra Julia" de Strindberg, ţă de cumpărătorul produ dependinţe în Orăştie, Viilor 20.
■ Cap Ar- gate valori educaţionale ca „Steaua fără nume" de Mi- selor amintitei Întreprinderi fel de cazuri sînt frecvente. \ Informaţii apartament 3.
esc); URT- re să contribuie la forma hail Sebastian. E cazul, credem, ca la... i
(Retezat) : — o pereche de pui de pe volanul de conducere a ) (2735)
i cu mine rea omului nou, obiectiv — Alte obiective pe care care cel puţin o treime din
7UR M3AR- prioritar al politicii parti şi le propune teatrul ? „ţinuta vestimentară" nu transportului urban să se ) « Vînd garaj. Hunedoara,
i doi — se- dului nostru. — Vom relua recitalurile regleze direcţia... spre or- ţ telefon 17730. (2730)
il) ; ORAS- fusese curăţată. dine şi disciplină. i
tează stră- — Cu ce gînduri intră în de poezie „Eminesciana". Nu e pentru prima dată VÎNZARI — CUMPĂRĂRI
: Dennrte stagiune noua conducere a Va fi iniţiat ciclul de con cînd sintem sesizaţi despre „021“ NU SE... q Vind apartament 4 came
(Flacăra) : teatrului şi care va fi re ferinţe pe marginea dra asemenea neglijenţe in • Vind Dacia 1100, preţ re. Deva, str. Minerului, bl.
Urgent. se- pertoriul abordat, au fost maturgiei contemporane cu DERANJEAZĂ L2, telefon 22017. (2738)
eultură) : ceea ce priveşte aspectul convenabil. Informaţii Deva,
soarn Noo- întrebări pe care le-am a- exemplificări actoriceşti, comercial al produselor pe telefon 10021.
■ A F.r: Vrn- directorului institu în colaborare cu liceele din Sâ vedeţi ce „bucurie“ ^ (2G94) • Vînd casă (grădină), pomi
dresat
T • CAL-'N: ţiei, actorul Mihai Clita. municipiu, strîns legate de care le oferă spre vinzare m-a pleznit aşa dintr-o da- i fructiferi şi vie. Slmeria, Şo
dă către „Avicola" Mintia. Nu e pen tă - ne scrie cetăţeanul > • Vind sufragerie stil, 11 seaua Naţională, nr. 24. In
cultură) : — Dorim din toată inima programa şcolară. Se va tru prima dată că sesizăm Aurel Gheorghiţă, din De- \ formaţii, telefon G01G5 — Sime-
ne mun- ca teatrul din Valea Jiu intensifica sprijinul acordat în ziar asemenea neglijen piese şi bucătărie lemn ma
(Muresul) : lui să se bucure de ace formaţiilor artistice de a- va, strada Ana Ipătescu, nr. i siv. Deva, telefon 11233. ria, sau 14083 Deva, fam. Cră
cucereşte ţe. Şi nu numai pene se 15. In 5 octombrie a.c. mi J (2729) ciun. (2740)
na); GHE- eaşi caldă apreciere din matori în Festivalul naţio găsesc pe aceste produse, s-a deranjat telefonul de la )
n nci+rn partea publicului. Nu exis nal „Cîntarea României". intr -un pui s-a găsit, nici • Vind apartament două • Vind bibliotecă. Deva. te
-,.n. tă mai mare satisfacţie — Nume noi în colecti mai mult nici mai puţin, domiciliu şi de atunci zi \ camere, preţ convenabil. De lefon 15819, după orele 10.
pentru un slujitor al Tha- vul artistic ? decît... guşa Încărcată de de zi îi „deranjez“ şi eu pe i va, Gojdu, telefon 23921. (2741)
liei, decît a-şi simţi spec — Au fost repartizaţi ab mîncare. Ciudat este că nu tovarăşii de la poştă (ser- ' (2730)
tatorul aproape, că pătrun solvenţii Ion Zamfireseu şi uită nimeni niciodată pi viciul specializat in aseme- ţ ® Cumpăr apartament trei
de mesajul piesei. Pentru Patricia Grigoriu. Deocam pota sau ficaţii în carcasa nea intervenţii), cu rugă- l • Vind Dacia 1 100. Deva, camere, Deva. Informaţii, De
a-1 sluji cît mai bine, dată s-a prezentat doar pri puilor livraţi comerţului. mintea de a reda ton apa- / telefon 28030, după orele 1G. va, telefon 10771. (2742)
râtului. Am discutat perso- ţ
ne-am propus patru pre mul, pe care l-am primit (2731)
oii pentru întrebarea e: de cîte ori nai cu şeful acestui servi- l
rie 1984 : miere şi tot atîtea reluări. cu toată dragostea. Va fi trebuie să mai semnalăm ciu, care şi-a scuzat subal- i P I E R D E R E
i, dar ră- Dintre premiere menţionăm distribuit în „Variaţiuni pe asemenea lucruri pentru ca 0 Vind Dacia 1 300 break,
s noaptea, „Lunga poveste de dragos aceeaşi temă". Ne bucurăm ternii evocînd un şir de mo- 1 stare bună. Crişcior, telefon 0 Pierdut legitimaţie de
i mult se- autocontrolul calităţii mun tive, iar la urmă m-a asi- ij 235, după orele 15. (2732) serviciu pe numele Bodrean
sufla în te", de Tudor Popescu, de de prezenţa în corp ansam cii să funcţioneze ca lumea gurat ferm: „mîine, la ora... i Viehentc, e l i b e r a t ă de
n sectorul dicată evenimentului de blu a talentatei Simona şi la subunitatea de pre
urile mi- excepţie din viaţa partidu Gălbenuşe, laureată a Fes să fiţi acasă". Au trecut de J • Vind apartament două î.PJ.C.C.F. Deva. O declar
rinse între lucrare a „Avicolei“ ? atunci multe zile, dar n-a ) camere, confort I. Deva, Goj nulă.
3 3 grade, lui şi poporului nostru, tivalului naţional „Cinta- venit nimeni să-mi repună ' du, telefon 11971. (2733)
între 14 şi Congresul al XlII-lea. Este rea României". NEVOIA DE ORDINE în funcţiune postul telefo
eaţa se va o piesă document, politică, ...Un nou început de SCHIMB DE LOCUINŢA
Izolat în- Numeroşi locuitori ai o- nic. 0 Vind Renault 10. Deva,
în continuare, colectivul drum pentru teatrul petro- strada Crişan, nr. 8. • Schimb apartament con
ne frumoa- artistic va pune în lucru şănean pe care îl dorim în roşului Călan ne-au recla Întrebăm şi noi „deran- \ (2734) tact J, Galaţi, Ţiglina HI, cu
-iabil. Vînt „Somnoroasa aventură" de cununat de succes. mat că transportul urban jamentele" : cînd va ii acel ( similar Deva. Informaţii Deva,
; din est. Teodor Mazilu (comedie), loca! funcţionează anapoda. „mîine" ? | • Vindem urgent aparta telefon 13205, după orele 17.
„Variaţiuni pe aceeaşi te MINEL BODEA ment confortabil, 3 camere, (2737)