Page 62 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 62
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 377 ® JOI, 18 OCTOMBRIE 1984
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
0 MOSCOVA. - Pe li- 82 000 tone mai mult decit
niile metroului din Mosco în anul 1983 — relatează
va a început să circule un agenţia Taniug, citind un
tren subteran iormat din va comunicat al Institutului iu
goane de tip nou. goslav de statistică. '
Vagoanele noi se deose
besc complet de cele vechi O BEIJING. — Agenţia
) (Urmare din pag. 1) bun de la preşedintele Re două ţări, convorbirile şi-au manifestat convinge şi ca formă şi din punct de China Nouă, relatind des- /
publicii Federale Germania avute, care au prilejuit o rea că, pornindu-se de la vedere al coloritului. Fiind pre dezvoltarea industriei
această perioadă a şefului şi soţia sa, doamna Maria- mai bubă cunoaştere reci cele convenite în timpul construite din aliaje de a- chineze a materialelor de ;
statului vest-german. nne von Weizsaclcer. procă, un schimb pozitiv vizitei, acţionîndu-se pen luminiu, ele sînt strălucitoa construcţie, relevă că pro-_ ■
Preşedintele Republicii Vicecancelarul şi minis de opinii, formularea unor tru realizarea lor, colabo re. Forma lor în secţiune ducţia de ciment a ţării a
Federale Germania, Richard trul de externe, ® Hans- importante concluzii în rarea româno—vest-germa- transversală este hexagona
von Weizsacker, a invitat pe Dietrich Genschcr, cu soţia, probleme de interes co nă se va ridica pe plan lă, ceea ce permite mărirea atins 108,25 milioane tone
t o v a r ă ş u l Nicolae a însoţit pe înalţii oaspeţi mun, reprezentînd o con s u p e r i o r . Preşedintele capacităţii de transport a în 1983. In ultimii cinci ani,
Ceauşescu, preşedintele Re români la Aeroportul in tribuţie deosebită la dez Nicolae Ceauşescu a rele vagonului cu 30 de persoa rata anuală de creştere a
publicii Socialiste România, ternaţional Koln—Bonn, de voltarea raporturilor bilate vat că aşteaptă cu multă ne. Ele sînt aproape com producţiei de ciment a fost
să primească onorurile mi unde aeronava preziden rale şi, totodată, la promo plăcere vizita preşedintelui plet insonorizate, iar corpu de 8,6 milioane tone, iar
litare. ţială a decolat spre patrie. varea dialogului la nivel Richard von Weizsacker în rile de iluminat sînt ampla in primele şapte luni ale
Comandantul gărzii de înalt în viaţa internaţio România, care, la rîndul sate astfel incit să ofere anului in curs a marcat un
onoare a prezentat raportul. ★ nală, la depăşirea, pe a- său, a exprimat mulţumiri pasagerilor de pe bănci po spor de 12,6 la sută faţă
Au fost intonate imnurile La încheierea vizitei, ceastă cale, a problemelor pentru această invitaţie, sibilitatea de a citi. . de acelaşi interval al anu
de stat ale Republicii So preşedintele Republicii So grave eu care se confrun cei doi şefi de stat subli Trenul Iormat din noile lui trecut.
cialiste România şi Repu cialiste România, tovarăşul tă lumea de astăzi. niind importanţa deosebită vagoane poate circula cu In R.P. Chineză funcţio
blicii Federale Germania. Nicolae Ceauşescu, şi tova Preşedintele Nicolae a continuării dialogului la viteza de 200 kilometri pe nează, la ora actuală,
P r e ş e d i n ţ e l e Nicolae răşa Elena Ceauşescu, s-au Ceauşescu a mulţumit pen nivel înalt între ţările oră. 46 000 de unităţi producă
Ceauşescu şi preşedintele întreţinut cordial cu pre tru ospitalitatea de care noastre, în folosul reciproc, toare de materiale de con
iRichard von Weizsacker şedintele Republicii Fede s-a bucurat, şi-a exprimat al destinderii şi cooperării, 0 SOFIA. - Specialiştii strucţie, in acest sector
au trecut în revistă garda rale Germania, Richard von satisfacţia pentru vizita, al păcii şi înţelegerii in de la Institutul pentru ci fiind ocupaţi 3,8 milioane
de onoare, constituită în Weizsacker. convorbirile şi întîlnirile ternaţionale, în Europa şi bernetică tehnică al Acade de oameni. Nomenclatorul
cinstea plecării şefului sta Preşedintele R.F. Germa avute cu acest prilej, pen în lume. miei bulgare de ştiinţe au de producţie include peste
tului român. nia a mulţumit pentru vi tru înţelegerile bune la Preşedintele Nicolae realizat panouri speciale ca
Cei doi preşedinţi şi-au zita efectuată de preşedin care s-a ajuns, atît pe plan Ceauşescu a adresat calde re, montate in locuinţe sau 500 tipuri de articole uti
S.teîns cu prietenie mîinile tele Nicolae Ceauşescu şi bilateral, cît şi în ceea ce urări preşedintelui Richard în birouri, înlocuiesc radia- lizate atît pentru realizarea
şi şi-au luat un călduros tovarăşa Elena Ceauşescu, priveşte conlucrarea celor von Weizsacker şi soţiei t arele caloriferelor. Panou unor obiective social-cultu-
rale, cit şi in construcţiile
rămas bun. a apreciat că aceasta a două ţări în viaţa interna sale, de bunăstare şi pace rile respective sint realizate industriale.
Tovarăşa Elena Ceauşescu pus 6 bâză bună pentru ţională. poporului din Republica
Şi-a luat un cordial rămas relaţiile viitoare dintre cele Sofii celor două state Federală Germania. din două plăci din azboci
ment între care se introdu 0 VIENTIANE. - în
ce o substanţă electrocon- R.D.P. Laos s-a încheiat
ductoare cu amestec de semănatul de toamnă al
acordat ziarului „L'Huma- Gonxalez, a criticat absen şi combustibil au înregis grafit. La alimentarea cu orezului — principala recol
nite". Preîntîmpinarea răz ţa unui acord între „cei trat o creştere reflectată tă a anului. In acest an,
boiului nuclear — a spus zece" privind modalităţile în majorarea atît a costu curent electric, panourile se orezul de toamnă a fost
el — este o problemă care de aderare a ţării sale la lui produselor destinate ex încălzesc şi emană căldu
necesită o rezolvare ur Piaţa comună, relatează portului, cît şi a celor de ră, eficienţa lor fiind cu 30 cultivat pe o suprafaţă re
BELGRAD. - La Bel import. într-un raport a! la sută superioară lolosirii cord - peste 400 000 hec
grad au avut loc lucrările gentă. agenţiile Associated Press şi Băncii Centrale japoneze, aparatelor electrotermice tare. In cooperativele agri
plenarei C. C. al Uniunii Q ATENA. — Ameninţa France Presse. în document citat de agenţia Kyodo, se tradiţionale. Panourile pot cole iniiinţate în ultimii zece
Comuniştilor din Iugoslavia, rea unui război nuclear, se arată că, din cauza di menţionează că la această fi, după nevoi, de diferite ani sînt lolosite tot mai
care a analizat modul de în care nu vor exista învin vergenţelor între membrii evoluţie a contribuit şi de dimensiuni. Ele se pot lipi intens ingrăşămintele chi
C.E.E., data limită privind
înfăptuire a politicii econo gători, ci numai învinşi, şi încheierea negocierilor pri precierea treptată a mo de pereţi sau instala sub mice, tehnica agricolă mo
mice în 1984 şi sarcinile foametea cronică din ma vind aderarea Spaniei a nedei naţionale, yenul, aflat pardoseli, căldura degajată dernă şi formele noi de
ce revin U.C.I, în asigura joritatea ţărilor în curs fost de mult depăşită. sub o presiune continuă, nedepăşind 60 de grade organizare a muncii, ceea
rea îndeplinirii cu succes de dezvoltare din Africa, determinată de supraeva Celsius. ce a lăcut să se obţină
a programului de stabili Asia şi America Latină re H SEUL. — Agenţia AP luarea dolarului american. recolte bune. Provincia Sa-
prezintă principalele două relatează că în Coreea de O BELGRAD. - Recolta vannaket - grînarul Laosu-
zare economică pe 1985 - pericole pentru omenire — Sud ia amploare opoziţia m WASHINGTON.
relatează agenjia Taniug. a apreciat primui ministru faţă de actualul regim. Producţia industrială a scă de griu a Iugoslaviei a fost lui - a îndeplinit pînă în
*• în raportul prezentat,, au a! Suediei, Olof Palme, în Un reflex al acestei stări zut, în luna septembrie, în anul acesta de 5 606 000 to prezent planul de stat la
fost evidenţiate rezultatele Statele Unite, cu 0,6 la sută, ne, ceea ce reprezintă cu toţi indicatorii.
tr-un interviu acordat zia de fapt este şi crearea unui
obţinute pînâ în prezent rului grecesc „Eieftbero- Consiliu Naţional al Lup- reprezentînd cea mai mare
în înfăptuirea programului fypia". El a subliniat im tei pentru Democraţie, care reducere din ultimele 21 de
de stabilizare economică, portanţa creării de zone reuneşte diferite grupări po luni — a anunţat, la La culesul porumbului
precum şi dificultăţile pe denuclearizate în diferite litice de opoziţie. Pr’ntre Washington, Oficiul Fede
care le întîmpină aplicarea regiuni a!e lumii şi, în participanţii la şedinţa con ral de Rezerve. Potrivit ex (Urmare din pag. 1) realizează mecanizatorii
acestuia. special, în Europa, în in- stitutivă a consiliului s-au perţilor, această evoluţie Ioan Buglea, Dumitru Cio-
S3 PARIS. — Nici o pro teresul asigurării păcii şi numărat scriitori, avocaţi, constituie un nou indiciu eătorii auto Traian Belei, rogaru şi alţii.
blemă politică nu trebuie securităţii generale. ziarişti, reprezentanţi ai a! încetinirii ritmului creş Traian Onescu, Fănică Răs- Petru Achim, inginerul
terii economiei americane.
Folosită drept argument S3 MADRID. — intr-o clerului. fugitu, Octavian Vesn şi şef al unităţii agricole din
pentru utilizarea armei nu scrisoare deschisă adresată E§ TOKIO. - în luna sep Glieorghe Ciceu, precum şi Strcisîngiorgiu, ne spunea:
cleare — a declarat pre guvernelor ţărilor membre tembrie, în Japonia, preţu Ioan Rus şi Valorică Şchio — Participarea la mun
şedintele argentinian, Rciu! ale C.E.E., preşedintele gu rile cu ridicata la o serie pii de la S.M.A. Călan. că a cooperatorilor, spri
^ Alfonsin, într-un interviu vernului spaniol, Felipe de produse, materii prime Paralel eu culesul se lu jinul acordat de lucrătorii
crează şi la eliberarea te combinatului siderurgic, şi
renului de producţia se de elevii Şcolii generale din
cundară. Cocenii de pe Călan, alături do recoltarea
ruşinoasă, care a adus__ Stana, Varga, Stoinescu, tarlalele unde s-a recoltat mecanizată — sînt garanţii
dezolare în tribune dat Lăsconi (Ghiţescu), Băluţă'. mecanic sînt adunaţi, to sigure că vom reuşi să
fiind faptul că divizionara caţi şi însilozaţi. Pinu în ştrîngcm recolta într-un
A din Petroşani a intrat, ION VULPE prezent, mecanizatorii Eu timp scurt şi fără pierderi-.
cu —2 în clasamentul ade gen Lăzărescu, Aurel I ri- Ne vom strădui ca şi în
Jiul Petroşani — Sportul studenţesc vărului, în zona periculoa ® Reamintim că azi are mic şi Ioan Bărbuţă au e- continuare să asigurăm o
0-2 (0-0) să. loc, la Deva, de la orele liberat de coceni 30 ha, iar bună organizare şi coordo
Avantajul terenului pro şeala primului, Chihaia a Jiul : Cavai — Vasile 16, meciul amical Mureşul însilozarea cocenilor conti nare a muncii pe ogoare
priu şi indisponibilităţile şutat în bară (min. 66), Popa, Vizitiu, Mircea Popa, Explorări — Sportul stu nuă în ritm din ce în ce pentru ca toate roadele
studenţilor contau în fa pentru ca mai apoi, după P. Grigorc, Dosan (Călin), denţesc. mai înalt. Producţia secun toamnei să le adunăm cît
voarea gazdelor, dar din şutul lui Călin la rădăcina dară de pe cele 30 ha ce mai repede şi să le adă
primele minute Jiul a prac butului drept, deviat de au fost culese de lucrători postim în cele mai bune
ticat un fotbal confuz, ou Speriatu (min. 75), iniţia în celălalt îneci restanţă : „Poli" Timişoara — Univ. ai combinatului siderurgic condiţii. în zilele următoa
„Victoria" este adunată în
multe pase înapoi, pentru tiva să aparţină bucureştc- Craiova 0—2. Au înscris Irimescu şi Cîrţu. re vom pune un accent
că în linia mediană a lip nilor. în ultimele 10 mi C L A S A M E N T U L şire şi transportată — cu mai mare pe eliberarea te
sit jucătorul care să lim nute pasele la întîmplare, 1. Steaua Bucureşti 8 5 3 0 13— 1 13 mijloacele marii citadele renurilor ce se recoltează
pezească fazele. în atac centrările înalte, driblingu 2. Dinamo Bucureşti 8 5 3 0 16— 9 13 siderurgice — în baza fu manual — sector unde se
s-a mizat doar pe şuturile rile nereuşite s-au consti 3. Sportul studenţesc 8 2 1 20— 5 12 rajeră a cooperativei agri înregistrează o oarecare ră-
de la distanţă (Stana, Var tuit într-un adevărat bu 4. Rapid Bucureşti 8 3 2 13— 7 !) cole. îri terenul eliberat au mînere in urmă — pentru
ga), care au nimerit în ad merang pentru echipa mi 5. Universitatea Craiova 8 3 2 14— 13 <) intrat plugurile în vederea a putea trece eu forţe spo
versari sau au ocolit spa nerilor. Şi astfel studen 6. F. C. Argeş 8 2 3 II— 9 8 efectuării arăturilor adinei rite la efectuarea arături
ţiul porţii. Studenţii s-au ţii, beneficiind de „colabo 7. F.C.M. Braşov 8 0 4 - 9— 8 8 de toamnă, lucrare ce o lor de toamnă.
apărat grupat, Bozeşan a rarea" apărătorilor adverşi, 8. A.S.A. Tîrgu Mureş 8 2 3 6— 5 8
transmis multe baloane' au punctat prin Bozeşan 9. F.C. Bihor 8 2 3 10—10 8
Utile lui Bucurescu şi Flo (min. 80) şi Bucurescu (min. 10. Gloria Buzău • 8 3 2 3 11—16 8 I.E.i.R.I.E.D.E.E.T. DEVA
rin Grigorc. Prima mare 90) în urma unor faze de 11. Chimia Rin. Vîleea 8 3 3 8—11 7
ocazie a gazdelor s-a con mare spectacol, care au 12. F. C. Olt 8 1 4 8—12 7 (fost I.R.E.)
sumat în min. 16, cînd spulberat speranţele gale 13. Corvinul Hunedoara 8 0 5 10—10 6
şutul lui Stana a întîlnit riei. După ce Florin Grigo- 14. S. C. Bacău 8 2 4 7— 11 6 A N U N Ţ Ă
transversala porţii lui Spe re şi-a atras adversarii pe 15. Politehnica Iaşi 8 4 3 9—15 6
riaţii. aripa dreaptă, pasa sa îna 16. Jiul Petroşani 8 0 5 5— 14 G în ziua de 25 octombrie 1984, ora 8,00,
După pauză, echipa din poi a fost reluată la vin-' 17. „Poli" Timişoara 8 3 4 7—13 5
iVale s-a aruncat în atac, clu, dintr-o bucată, de'‘mij 18. F.C. Baia Mare • 8 1 5 6— 14 5 va avea loc la sediul I.R.E. Deva examenul
1
dar, „ruptă" la mijloc, a locaşul Bozeşan : 0—1. în Etapa viitoare : „Poli ' Timişoara A.S.A. T.g.
fost surprinsă adesea de ultimul niinut Vizitiu i-a Mureş; F.C. Argeş — F.C. Bihor ; Dinamo — Politeh pentru autorizarea electricienilor.
incursiunile celor două pasat lui... Bucurescu, care nica Iaşi (azi); F.C.M. Braşov — Gloria Buzău; Chimia
aripi studenţeşti. în plus, n-a ţinut cont că odinioa Rm. Vilcea — Rapid; Steaua-— Jiul; F.C. Baia Mare — Detalii privind examenul de autorizare se
tVasile Popa, Mircea Popa ră a apărat culorile miniere S.C. Bacău ; Corvinul Hunedoara — Sportul stud. pot primi de la I.R.E. Deva, comp. F.E.E., te
si, mai ales, Vizitiu au ga- şi l-a „executat" în acelaşi Meciul Universitatea Craiova — F.C. Olt a fost
«•at cît pentru un întreg colţ stîng pe Cavai : 0—2. amînat. lefon 15750.
'campionat. Astfel, la gre- în concluzie, o înfrângere
i-------------------------------------------
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate [redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. JjES
Redacţia şi ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str.Dr. Petru Groza. nr. 35, Telefoane: 11275, 12.157, 11585. Telex: 72288.- TIPARUL :• Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.