Page 63 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 63
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
Realizări ale minerilor din Valea Jiului
17 000 TONE CĂRBUNE mentar 986 tone cărbune.
PESTE PLAN Brigăzile conduse dc An
drei Antal, Ludovic Ro-
Minerii de la Livezerii
m m m sebite în anului, ei pro rioadă productivitatea
paş, lom Botcari, Grigorc
au înregistrat succese deo
Mîndruţ şi Florea Anton
sporirea
au depăşit în această Pe
ducţiei de cărbune. De la
începutul
ra
muncii cu peste 500 kg
portează că au livrat su
cărbune pe post.
plimentar
peste
17
000
tone de cărbune de bună
calitate. Cu cele mai în ECHIPAMENTE
HIDRAULICE
semnate realizări se pre DE CEA MAI BUNA
zintă sectoarele II şi III, CALITATE
P O P U L A R J U D E Ţ E A N conduse de Tuilor Zaha-
rescu şi, respectiv, Ion Secţia «le echipamente
Floca. Dintre brigăzile hidraulice din cadrul
minereşti se menţin în I.U.M. Petroşani raportea
Anul XXXVI, nr. 8 378 * i 2 VINERI, 19 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani fruntea întrecerii’ socia ză la zi o depăşire a
liste cele conduse de cu post, minerii din briga planului anual «1c produc
noscuţii mineri Cristea da condusă dc Mesaroş ţie de 12 la sută. în a-
Valache, Gheorghc Liţ- GavriJă au, «le la înce ccastă perioailă aici s-au
ÎN ImlMPWAREft CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. can, Mircea Secrieru, putul anului, 30 389 tone produs echipamente hi
pentru
draulice
Petru Molocca şi alţii.
comple
cărbune extras peste pre
vederile planului. Brigada xele dc susţinere mecani
SECTORUL IV : lui Constantin Ciobănoiu zată în valoare de peste
ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA 20 000 TONE a obţinui un plus de 2 milioane Iei. De sub
DE CĂRBUNE 14 800 tone. liniat că muncitorii aces
ÎN PLUS tei secţii au asimilat în
PLANULUI Şi ANGAJAMENTELOR ■ I.M. LONEA : producţie echipamente hi.
La mina Lupeni, cea DECADA RECORD draulice care pînă dc
mai mare «lin Valea Jiu ÎN PRODUCŢIE curînd se importau. Cele
contlus
Urgenţele se numesc: recuperarea lui, sectorul IV, Gheorghc In catlrul decadei «le munca de fiecare zi le
mai însemnate succese în
inginerul
de
Cotormani, se menţine in producţie record, organi obţin îoan Dobre, Viorel
grabnică a restanţelor, predarea la fruntea întrecerii socia zată în c i n s tea Con Livădaru, Ioan Colda,
liste minereşti. In această gresului al XlII-lea Marin l'lorcscu, Iosif
•Stern,
în
termen a obiectivelor scadente ! lună, minerii «le aici au al partidului, la Lo- (Nicolae Marin Ncagoe.
extras în plus 793 tone
Lobonţ,
cores
minieră
treprinderea
cărbune «le cea mai bună nca s-au extras supli pondent).
Pentru cei peste 1 000 de calitate, iar cumulat «le
comunişti, pentru întregul Ritm si calitate în realizarea Ia începutul anului sporul
colectiv muncitoresc de la este de peste 20 000 tone.
întreprinderea antrepriză I N V E S T I Ţ I I L O R Cele mai însemnate reali
construcţii şi reparaţii si zări le-au obţinut brigă
derurgice Hunedoara, pe zile conduse de Paul
rioada de muncă rămasă — Sîntem pe deplin con Grasu, Constantin Popa,
pliu! la sfîrşitu] anului tre PE ŞANTIERELE ştienţi de marile răspun Teodor Boncalo.
buie să fie una a eforturi deri ce ne revin în vede
CRESTE
lor maxime. Aceasta, de I.A.C.R.S. HUNEDOARA rea finalizării lucrărilor la PRODUCTIVITATEA
oarece urgenţele se numesc obiectivele întârziate, cu MUNCII ÎN ABATAJE
acum recuperarea Cît mai termene de punere în func
grabnică a restanţelor care la C.S. Hunedoara ; dez ţiune anul acesta — subli Acţionînd cu răspundere
s-au acumulat de la înce voltarea capacităţii de pro nia în cadrul anchetei noas şi dăruire, cu înaltă com
putul anului — şi nu sînt ducţie do la F.P.R. Baru ; tre, tovarăşul Gheorghc Or- petenţă profesională, mi
nici puţine, nici uşoare —, banda a II-a de la aglo- deanu, secretarul comitetu nerii de la I. M. Faro-
finalizarea lucrărilor în ve merator, extinderea turnă lui de partid al întreprin şeni înregistrează creşteri
derea predării la termen a toriei de cilindri, bateria derii. în adunările şi con substanţiale la producti
tuturor obiectivelor scaden a IlI-a, secţia de cocs bri ferinţele de dare de sea vitatea muncii în abataje.
te în trimestrul IV. Multe chete — de la C.S. „Vic mă şi alegeri, care au avut Pe baza depăşirii acestui
dintre acestea sînt de în toria" Gălan. Apoi patru loc recent, am analizat sta indicator cu 014 kg pe
semnătate deosebită pentru blocuri de locuinţe — la diul lucrărilor la fiecare
economia judeţului şi a ţă Hunedoara şi unul la Baru, obiectiv, s-au asigurat con
rii. Le-am numit pe cele obiective în dreptul cărora diţii la nivelul formaţiilor
de la O.E. 2, forjă grea, termenele de predare se de lucru, al brigăzilor, în
blocuri doloniitice, distile numesc octombrie, noiem vederea intensificării rit CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
ria de gudron — toate de brie decembrie 1984. murilor do lucru, respectă
rii stricte a termenelor de .....
punere în funcţiune a o-
perioa
ACTIVITATEA- DE EXPORT biectivelor. Pentru următoare Muncă intensă, responsabilă pe ogoare
imediat
da
calitate; «; dinamism « eficienţa ne-am concentrat toate foi> pomicole a cooperativei re
ţele pe obiectivele restan
în
te, recuperarea rămînerilor miercuri raidul mai întreprins rodean şi Ioan Şofronie, coltatul merelor era în toi.
recoltau sfecla de pe ulti
multe
prin
în urmă, încadrarea rigu în sprijinul cooperatoarelor
Valorificare deplină a resurselor roasă în graficele întocmite unităţi din G.U.A.S.G. mele hectare, o decoletau din echipa condusă de Ioan
şi-o încărcaţi în mijloacele
ain
la fiecare punct de lucru. Geoagiu organizată urmărit cum de transport. Porumbul Gîrjob veniseră 50 de elevi
este
activitatea
si pentru onorarea Pînă la deschiderea lucră la recoltat,, cum sînt folo era recoltat de pe mai dti la liceul agroindustrial
al
rilor
XIII-
Congresului
lca al partidului, întregul site utilajele mecanice, mult de 30 ha, „dar'— pro. din localitate. Aceştia, în
frunte cu dascălii lor Maria
exemplară a contractelor nostru colectiv se va mo partid parca membrilor coo Aleman şi Dumitru Roman,
specialiştilor
a
peratori
şi
biliza exemplar pentru a hotărâseră să transforme
obţine noi succese, a în la stringerea roadelor toam C.U.A.S.C. GEOAGIU acea zi înlr-una record la
cu partenerii externi cheia anul cu rezultate cît nei, transportul şi punerea recoltatul merelor. Şi era
mai bune şi a pregăti în lor la adăpost. nevoie să se muncească cu
se
La
Geoagiu
în cadrul Uniunii jude de achiziţii şi cele de larg făptuirea sarcinilor mobi muncea C.A.P. toate brigăzile eiza Aurel Doboş, preşedin nădejde, deoarece în a-
tele
în
G.U.A.S.G.
Geoagiu,
ţene a cooperativelor de consuni. în acest an, la am lizatoare ce ne revin în ul la recoltatul porumbului şi pe care l-am întilnit în ceastă toamnă recolta de
producţie, achiziţii şi des- bele categorii de produse, timul an al actualului cin sfeclei dc zahăr. La aceas eîrnp — o dată eu încheie mere este deosebit de bo
i facerea mărfurilor Ilune- din motive independente cinal. ta din urină se dădea, rea recoltatului sfeclei, rit gată. „Meritul — sublinia
doara-Deva lucrează peste de voinţa noastră, activita practic, ultimul asalt. Aşa mul la porumb se va mări, inginera Maria Roman, şefa
2 800 de oameni ai muncii tea s-a derulat mai ane Anchetă realizată de că în tarlaua „Halinu" din toate forţele umane fiincl fermei — este al nostru, al
cuprinşi în 49 de unităţi, voie, realizările, pe cele GH. I. NEGREA brigada Gelniar şi în „Fo- mobilizate la strînsul po tuturor, dar mai cu seamă
in întregul judeţ. Pe lingă nouă luni trecute din an, lorît" se aflau peste 200 rumbului şi eliberatul te al mecanizatorilor Ioan
preocupările în vederea a- situîndu-se sub nivelul sar. (Continuare in pag. a 2-a) de oameni, care, în frunte renului dc coceni", Bardaş, Traian Popa, Dan
sigurării unei aprovizionări «•inilor de plan. cu brigadierii Stela Ilomo- în livada fermei viti- Lazăr si Ioan Dănilă, al
corespunzătoare a cetăţe Colectivul cu pondere şi lui Iosif ŞLmonaţi, prepara
nilor din mediul rural, va tradiţie în execuţia artico torul soluţiilor de stropit,
lorificării surplusului de lelor de mic mobilier din care au executat toate lu
produse din gospodăriile lemn destinat exportului crările de întreţinere la
ţărăneşti prin fondul cen este cel al atelierului din timp, cu răspundere şi de
tralizat al statului, coope Dobra, condus de Traian calitate".
ratorii iiunedoreni acordă Marian. în „Valea Boiului", o tar
o deosebită importanţă ac — La ce s-a lucrat în la de 5 ha a G.A.P. Gigmău,
tivităţii de export. De fapt, acest an, l-am întrebat pe se recolta sfecla furajeră.
an de an a crescut contri şeful atelierului _ de aici. Erau în câmp peste 50 de
buţia în produse a U.J.Coop — Am executat diferiţi cooperatori în frunte cu
Iii export, oferind u-li-se suporţi pentru sticle, ca Aurelia Ilicş, preşedinta
partenerilor străini o ga sete din lemn şi planşee- cooperativei, caro era foar
mă largă de sortimente de toeătoare. Fină în prezent te mulţumită de producţia
cea mai bună calitate. în s-au li\ l at patru vagoane obţinută în această toamnă.
ce constă, in mod concret de asemenea produse, îă „Şi eînd te gîndeşti, zicea
această contribuţie, am a- valoare de peste 500 000 preşedinta, că la începutul
flat de la tovarăşul Aurel Ici. Producţia continuă... verii a bătut-o grindina
Bulgărea, preşedintele u- — Dar pînă la finele a- de-a făcut-o una cu pă-
niunii. nului s-ar putea să mai mîntul. Credeam că nu
primim comenzi — a adău mai scoatem nimic clo aici.
— F,forturile colectivului
nostru sînt orientate prio gat Ioan Oniţa, şeful bi Şi, totuşi, oamenii au pră
şit-o imediat şi, uite, acum
ritar spre îndeplinirea sar roului producţic-prestări. ce recoltă : peste 55 tone
cinilor la export — spunea Pentru că sîntem în măsu la hectar !“.
interlocutorul. Gama pro ră să realizăm o gamă La sediul cooperativei,
duselor destinate partene largă de produse. Pentru Viorel Popeseu, inginerul
rilor de pes'te hotare se îm LIViU BRAICA Vale» Coiului :c — o lari» a c,/V.P. Cigmau, muie MIRCEA LEPADÂTU
parte în bunuri agroalimen- i’njeră. coopc ratoi-ii recoltează sfecla fu-
Foto N. GHEORGHIU
tare realizate prin sistemul (Continuare in pag, a 2-a) (Conlinuqre în pag. a 3-a)
