Page 68 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 379 9

ÎN SPRIJINUL FORMAŢIILOR ARTISTICE DE AMATORI
POEMA LUI HORIA (I) Telev

200 DE ANI DE LA MAREA RĂSCOALĂ POPULARĂ 13,30 Telex
CONDUSĂ DE HORIA, CLOŞCA Şl CRIŞAN 13,35 La sfîrşit
(amină
16,45 Săptâmina
Intîia Voce (lumină de jar, efecte sonore Le-arată-n grabă semnele de luptă. . .
stranii); Cuvîntul creşte, şoaptă de la şoaptă, 17-ftJ închiderea
iui.
liyilEDOREII . . . 1784 . . . Octombrie posac. Se-aprinde-n aer, se preschimbă-n faptă 19,00 Telejurnal
Pe Apuseni nori galbeni tac. Explozia în lanţ prin văj deşteaptă. . . lor)
Nici o fîntînă nu-i limpede. Nici un izvor. Arde Zărandul 1 Gem şi se îndoaie 19,20 Telccnciclc
Pe circa iobagi tului popor Strîmb-legiuiţii Tablei sub văpaie 19,50 Film artis
C L O Ş C A credere. Şi nu întimplător, Prin ele suflă-un vînt vindecător. Pămînlul li s-aprinde sub picioare „Accident"
Geroase tulnice tresar şi dor.
a Casei de
prin locurile pe unde a tre­
şi ziduri se deschid, pedepsitoare. . .
cut et cu oamenii săi, ex- . . . Lumină zdrenţăroasă bate-n porţi A patra Vope (pe fundal flăcări, vuiet 21,20 Extcmpora
tăţi
(color)
11 chema Ion Oargâ. Nu­ că le mai Împrumuta şi al­ cesele de violenţă au Iost Cu pumnii grei, rădăcinoşi. De piatră. de mulţime, lupte) : 22,10 Telejurnal
me purtind in sine o rezo­ tora bani. Nu era deci un doar sporadice. Şi, poate Focul Solar a înviat din morţi Ies satele din matca lor, roind, îor)
nanţă gravă, care se râs- „lipit pămintului", incit te tot nu din intimplare, Cloş­ Pe dealuri încruntate Sporesc, din unul — altele se-aprind, 22,25 Toamna 1;
iringe ca un nimb asupra şi Întrebi ce l-o ti determi­ ca a Iost cel care a tratat în fiecare vatră. . . Pîrjol ordonator, arhaic, vuie vii (color)
celui ce l-a purtat. Cloşca nat să lase totul şi să ac­ la Abrud cu locotenentul A doua Voce (lumina creşte spre roşu Simfonica durere care suie ment muz
fie
era o poreclă de familie, cepte rolul de căpetenie a Vernicourt şi cel ce a în­ aprins; Se încheagă, o dată cu mu­ Din deal în dea] şi-n munte. Apoi
iar familia - neamul Obş­ răsculaţilor. Dar răspunsul cheiat la Tibru armistiţiul zica) : coboară 23,00 închiderea
lui.
tilor adică — era numeroa­ se impune de la sine: nu cu vicecolonelul Schultz. Că Vîntul istoriei sporeşte din tulnice, Mînie românească, seculară,
să şi mai ales veche, de l-a determinat sărăcia sa armistiţiul acesta a fost sau Vîntul istoriei, din răsuflarea lor, Un duh teribil, însetat, din jale,
vreme ce porecla ei a de­ ci sărăcia celorlalţi, a ce­ nu o greşeală a sa e o Aprinde cu iuţeală conace; Buşnind din Neam, trăzneşte totu-n cale,
lor mulţi de un neam cu el. chestiune discutabilă. Ori­ ADSC
venit şi nume de loc. Căci, întîi răzleţ, apoi hohotitor ! Nemernicele puşti şi frica-n zale. . .
Şi, poate mai mult decit cum însă - aşa cum pe
in Cârpiniş, casa lui Cloşca, Pe cutea coasei fulgerul se-ascute : Un iobag (pe desen coregrafic. în scurt
Crişan nu-l putem osindi Un clinchet straniu, neîntrerupt, sporeşte
purtind increstat in grindă prim-plan) :
pentru izbucnirea de la Cu- Din casă-n casă. Gurile sînt mute,
anul 1752, era aşezată pe Au, au, au, orbire-ai lună BUCUREŞTI
locul numit „Coasta Obşti­ rechiu — ar li nedrept sâ-i Doar el s-aude, obsedant, cum creşte... C-am băut zeamă de prună, dioprogramul di
imputăm lui Cloşca episo­ La ordinea zilei
lor". Sau, poate, neamul A treia Voce (desen coregrafie, pilcuri Am băut dar n-am băut tură; 7,00 Radii
dul de la Tibru, in care bu­
să-şi li primit porecla de albe, incerte, de ţărani) : Nu mi-s orb şi nice mut Uimind chemă
na lui intenţie, ca şi buna
la numele coastei pe care în tîrg la Brad, ursuz, din nori s-arată Şi mi-am ascuţit cosorul şului Nieolae
lui credinţă au Iost desă- De aur roşu, dacic, ca o roată Secerile şi toporul. Congresului al
s-a aşezat ? Amănuntul (aptele noastre
vîrşite. Bătrînul soare-a] Daciei străbune. . . — Domnişorule, mişele !
n-are de altfel importanţă. sărăcia acestora, l-a în­ 3.00 Revista pro
fierul
Mai semnificativ rămine demnat dorul de libertate. Dintre Cei Trei, el a avut Veniră tulburi moţii să-l răzbune. Na ! Cuţit fără prăsele ! zultatelc melodiile
trageri
faptul că cei apropiaţi şi Fiindcă oamenii care-şi me­ parte de destinul cel mai Un mesager al I-Iorii-n ţoală ruptă Buletin de ştir
chiar Horia ii ziceau uneori rită numele de om au pre­ atroce, sentinţa executin- Cioplit în cremene, cu faţa suptă, EUGEN EVU dienţa radio; ]
Cloşcuţ. Forecla devenea ţuit întotdeauna mai mult du-se integral şi cu tot ri­ u de ştiri; 10,05 1
10,
radio;
rară
sa.
numai
astfel dezmierdare cu in­ libertatea decit avuţia. Iar tualul săvirşit ca asupra adevărat „O lume căreia i-am rămas datori popula-’• u,00
un
S-a
flexiuni care mărturisesc Cloşca tăcea parte din vi­ Ştiri; Jn
ţa nobilă a acestora. martir, încet şi greu, in tr-un „„cfan;
pină azi afecţiunea şi în­ cumplite munci, tărimal os Sub ochii noştri, mai re­ singure încercări impuse mai naturii alimentează copios li­ tin de ştiri; 12,0
crederea pe care omul le A tost scund, vinjos, cu tras decit il cunoaştem, dar mult prin numele autorului. teratura pentru copii pornind tural; 12,35 D
cu os de satanica roată.
pas apăsat. Chipul rotund, tenace, încărcat de o adîn- Deci, ar însemna şi o voca­ de la Al. Şahidian, conii- folclorului; 12,4
inspira celor din jurul său. Far din ziua aceea de mieră radio-tv.
mai curind negricios. Pur­ câ sensibilitate şi o ardere ţie. Mai înseamnă şi un risc. nuînd cu Cicerone Teodores-
Şi, intr-adevăr, omul com­ plumb, de singe şi cenuşă, la" 1 ia 3; 15,00
pensa prin temperamentul ta cojoc şi avea obicei de-şi fără margini, s-a născut un Riscul de a te pierde, de a cu şi ajungînd la versurile club; 16,00 Bule
sălta din cind in dnd u- Cloşcuţ stă de-a dreapta scriitor. Calea sa în ale crea­ trece prin viaţa literară ne­ gingaşe ale Anei Blandiana. 16.05 Muzică poj
său lirea impulsivă şi im­ Opereta „Mătuşs
mărul pentru a şi-l aşeza lui Horia - cel ce i-a ve­ ţiei, aleasă de mulţi, rămaşi băgat în seamă. Copilul nu atît prin simţire
previzibilă a lui Crişan. tina"; 17,00 Bule
mai bine. Nu slobozea vor­ însă puţini, este literatura - Există direcţii, preferin­ cit prin informaţie a spart 17.05 Caleidosco
Cloşca a iost tipul gospo­ gheat stirşitul — aşa cum
ba decit după bună chib­ pentru copii şi tineret. ţe de creaţie în literatura graniţele vîrstei. Este un lu­ tăţencsc; 17,30
darului. Aşezat şi chibzuit. l-a aşezat pentru vecie con­ promenadă; 17,4
zuială şi atunci o tăcea re­ — Aşadar, stimate Gligor pentru copii de la noi ? cru de care m-am convins
Avea vite şi ceva pămint; pede şi cu hotărire. Intrea- ştiinţa neamului românesc. Ha şa, vă rugăm să creionaţi — E greu de spus. Răspun­ cu prilejul întîlnirilor, lansă­ gistrări de mu
Iară; 18,00 Orele
se ocupa intr-un tel sau al­ ga-i inlăţişare şi tel de a o fişă bibliografică a scrisu­ sul nu l-a dat încă estetica rilor de cărţi pe care le-am Radiojurnal ★ S
tul şi cu băieşitul, se pare ti inspirau temeinicie şi în­ RADU CIOBANU lui dumneavoastră. literară (folosesc un termen avut. Acceptă pină la 17—18 rală * La su
•’adiojurna
22.00
- „Legende strămoşeşti", impropriu aici, întrucît sec­ ani atmosfera basmului reu­ zieft <tc dans; 2
„Comoara lui Decebal" — ro­ torul în discuţie nu a arras şit, dar sancţionează cu nu de ştiri; 23,30—0,
Cronica literară L a c r i m i l e man (ambele la Editura Ion decit atenţia unor autori de maculatura de orice fel. muzical.
— De ce scrieţi pentru co­
Creangă), „Stejarul corbului manuale şi antologii pentru pii ?
AUGUSTIN BUZURA ; REFUGII. m o z a i c u l u i alb" — povestiri şi nuvele DE VORBĂ — Zăpada întotdeauna e
(Editura Facla), „Incursiune
în fantastica realitate" şi CU SCRIITORI albă, cerul întotdeauna înalt,
Prezenţa lucrătorilor de artă
Cititorul atent al prozei deşi a terminat facultatea plastică monumentală consti­ „Planeta cărbunelui" — cărţi încerc în felul acesta să de­
contemporane poate desluşi cu brio, n-a ajuns decit tuie o largă deschidere spre colective de reportaj (Edi­ liceele pedagogice). Legiti­ cantez preaplinul sufletului, DEVA: Lupii r.
artistic,
unele artere pe care sînt traducătoare. Oboseala pro­ frumosul ambientală, generhid căl­ tura Eminescu). Mai putem mată prin opere universal substanţa de copilărie, de tria); Războiul
dură
sensibilitate
obişnuiţi să circule o sea­ fesiei şi a mediului o cu­ intr-un cîmp vizual de care menţiona „Sugestii pentru cunoscute, literatura pentru candoare pe care poate n-am seriile I-II (Art
mă de romancieri contem­ prinde repede, nu are alte te simţi sincer ataşat. Şcoala activităţi pioniereşti", apăru­ copii s-a impus obiectiv în­ consumat-o ca un haplea al DO ARA: Daci
divorţ să fie
este
Petroşani
porani. De asemenea, se dorinţi decit aceea de a fi generală nr. 5 beneficiara unui te la Editura politică. trucît cititorii ei pasionaţi re­ trăirilor. Prin substanţa in­ sala fi' Mexicu
în
sens
acest
pot identifica o serie de iubită. mozaic impresionant amplasat - Ce înseamnă a scrie prezintă poate mai mult de spiraţiei, prin modul zicerii — se ■ i
50 la sută din masa citito­
medii sociale, de perioade Repartizaţi unul într-o in anul 1969. Actualmente, pentru cei mici ? rilor de la noi şi de pretu­ cred că am scris cărţi pen­ sala L. „,,.jne
care li se par prospere pen. localitate, celălalt în alta, stadiul avansat de deteriorare — Să scrii pentru cei mici tru cei mai buni cititori — a- zul“ (Flacăra);
tru reflectare, dar care în căsătoria cu Iustin eşuea­ face ca lucrarea să nu-ţi mai înseamnă să fii om de su­ tindeni. O primă direcţie şi dolescenfi şi vîrstnici. Pigot (Arta); PJ
Avertismentul
(I
reali*ate sînt deja vlăguite ză, în ciuda eforturilor şi transmită nimic. Acum vreo flet, deschis către lume cu cea mai largă este cea care — Proiecte de viilor ? vis (Unirea);
opt ani s-a încercat consolida­
şi insensibile artisticului. umilinţelor la care se ex­ rea ei cu nişte scoabe (lucru toate antenele simţirii - ştiut exprimă candoarea omenirii — Pentru '85 sînt în plan seriile I-ll (7 I
Pe mulţi dintre ei nici teh­ pune eroina. Plasată de de mintuială, destul de penibil că vîrsta lor e vîrsta depli­ reprezentată de basme şi la Editura Eminescu cu un ro­ LUPENI: Cartiei
(Cultural);
nicile de abordare nu-i directorul Rafiroiu în pentru o lucrare de artă). Pe nei receptivităţi —, înseamnă legende. Găsesc că e mai man de aventură — „Septem­ creţul citrului VUL
la îndemînă să scrii un ro­
(t
unele
locuri
mai slujesc. preajma lui Anton Crişan, doar scoabele. au Ca mai rămas un examen greu şi o perfor­ man de acţiune interesant, brie cu măşti", am dactilo­ LONEA: Intoarc
grafiat cele 500 pagini ale
nişte
la­
Un prozator care se află acţiunea sfîrşeşte lamenta­ crimi, porţiuni mari de mo­ manţă, răbdare şi experien­ decit un basm reuşit. romanului istoric din perioa­ nilor (Minerul);
ţă de viaţă. Cunosc din des­
cu totul în afara acestor bil, eroina aflînd post în zaic au căzut. E cazul ca be­ tăinuirile personale ale unor Urmează în ordinea abor­ da migraţiei, „Crugul nea­ SA: Balul de si
consideraţii ale noastre Capitală şi bani dar ne- neficiarul lucrării, factorii dării temelor, a numărului de mului" în plan pe '86 la Edi­ ra (Muncitoresc)
băieţi
este Augustin Buzura. Fără aflînd ceea ce de fapt cău­ responsabili să facă cuvenitele scriitori contemporani (vezi titluri, literatura de aventură, tura Facla. Sînt, de aseme­ Şapte (Retezat); şi 1
riţă
multă zarvă a apărut şi ta: dragostea, nevoia omu­ demersuri la Uniunea Artiştilor Constantin Ţoiu ş.a.), că de aventură în istorie, de nea, prins în planul Editurii cală — seriile I
dispărut din librării şi ul­ lui de lingă sine. De aceea Plastici pentru a vedea ce este mulţi au încercat, fiind so­ anticipaţie, cărţile de ver­ Ion Creangă cu romanul pen­ roşie); ORAŞTJI
tima sa carte, „Refugii". ni se pare nimerită alege­ de făcut. Chiar nu impresio­ licitaţi, să scrie pentru copii suri patriotice ori cele des­ tru copii — „Sceptrul lui De­ terizează străbu
Roman de dragoste, roman rea titlului cronicii lui N. nează pe nimeni lacrimile mo­ şi tineret. Dar au abandonat tinate domeniului ludicului, cebal". Mi s-a solicitat un tria); Departe
tulburător despre lumea zaicului ? sau au rămas autorii unei a universului copilăriei pe scenariu la „Comoara lui De­ rary (Flacăra);
Febra
contemporană, roman al Manolescu la romanul pe linia tradiţiei încetăţenite de cebal"... BAI: cultură); aui
de
11/
care îl discutăm, din Pre­
relaţiilor dintre individ şi da : „Dacă dragoste nu e, Cronica filmului Alecsandri, Coşbuc ş.a. Se — Cu gîndul la cei mici şi lax (Dacia); Bl
societate, epuizează atît nimic nu e !“. conturează o tendinţă uma- la noi, vâ spunem un pe cu- goslea şi revolt
formula de roman psiholo­ nist-moralizatoare de ime­ rînd cu o nouă carte în li­ LAN: Stejar, e;
de
gic cit şi pe cea a roma­ Foarte important ni se „Singur de cart diată acţiune, gen Mircea brării. genţă (Casa Albin
SIMERTA:
nului clasic, nelăsînd la o pare la Buzura faptul că Sîntimbreanu. Marea carte a MINEI BODF.A roşul); TLIA: Iîei
parte scene ale romanului personajele nu judecă isto­ Prezentat în premieră ab­ zina spre a se angaja pon- reşte Atlantida I
de groază etc. ria, o trăiesc precum mo- solută în cadrul celei de-a tator pe un şantier de con­
Pentru prima dată, o fe­ tocicliştii aflaţi în cursa Vil-a ediţii a Festivalului strucţii. Refuzînd să facă
meie se mişcă lent, în rit­ vieţii şi a morţii, judecata filmului pentru tineret de jocul unor răuvoitori, aceş­ : Vreme
mul vieţii cotidiene prin asupra istoriei, a societăţii, la Costine.şti, „Singur de tia înscenează un accident, “ --------- ÎB
realul pe care îl creează so­ a timpului trăit revenind cart" este o poveste despre în urma căruia tînărul va
cietatea. Fără decoruri ar­ cititorului prin intermediul prietenie şi dragoste, de­ fi internat în spital. 'Lini jiul probat
principalelor direcţii de e- spre imposibilitatea depăşi­ „Singur de cart" s-a vrut,
tificiale, conştiinţa Ioanei xistenţă diurnă a persona­ rii unei condiţii umane, a în concepţia autorului, şi a azi, 20 octomtu
Olaru e radiografiată mili­ jelor. De altfel, gama per­ unor profunde şi dureroase devenit filmul unei stări, Vremea va şi conţi
va
Încălzească
metru cu milimetru de că­ sonajelor cărţii am putea marcaje... de viaţă, mai n- al unei stări sufleteşti şi neral frumoasă
tre autor. Dintr-un roman les în cazul unor tineri a- al unei stări de fapt. Este schimbător. Cu t.
al iubirilor nefericite prin spune că e completă, ca de flaţi la început de drum o creaţie de genul celor spre stirşitul i
vor cădea ploi s
care trece Ioana Olaru, Au­ altfel şi timpul pe care îl şi înzestraţi Cu o doză ma­ care trebuie „văzute" cu tul va sutla sla
gustin Buzura realizează o traversează romanul. Sub re de puritate sufletească. inima şi cu dragoste. Nu derat, ca unele
forma unor mărturisiri fă­
frescă socială crudă, in­ cute în faţa doctorului, a Obsedat de un apăsător pentru spectaculos, ci pen­ cări temporare,
spectează medii pină aici complex de vinovăţie-omor nînd din seeto:
scrisorilor lui Iustin către tru credibilitatea şi, une­ pină ia 50 ltm/or
relatate doar în dialoguri eroină, a acţiunii propriu- prin imprudenţă . ispăşit ori, frumuseţea personaje­ ratuva minimă i
prinsă intre 3 s
fade, inconsecvente, fără zise, Ioana Olaru este o în- prin detenţie —, Pa vel re­ lor lui (întruchipate de izolat mai «căzui
adîncime. Parcă autorul ar frîntă de viaţă, de dragoste fuză compania colegilor. Irina Petrescu, Dragoş Pîs- maximă intre 10
mărturisi undeva deasupra în prima carte a ciclului Preferă tovărăşia unui bă- laru, Vasile Niţulescu, Ni- grade. Local se v
materialului social al căr­ anunţat de autor, doar pen­ trîn marinar, figură roman­ neta Guşti, Marcel Gingu- ceaţă, iar ou tc
ţ i i : „Nimic din ce e ome­ tru a deveni unul dintre tică, în preajma căruia, lescu şi Octavian Cotescu). condiţii de brun
presiuni.
nesc -şi contemporan cu cele mai importante perso­ traumatizat, se simte bine. Un film frumos (în plan
mine, nu e străin acestui Un cunoscut, inginer, îl vizual, plastic), un film ne­ l.n munte, vre
naje ale literaturii contem­ neral frumoasă
1
roman...' . angajează ca muncitor în cesar (tematic) şi cu reci­ schimbător. Vor <
porane, dacă nu singurul secţia pe care o conduce, taluri actoriceşti demne de slabe izolate. Vi
Eroina este o intelectua­
personaj feminin viabil. îndrăgostindu-se de priete­ cele mai calde aprecieri. prezenta intensifi
lă fără însuşiri deosebite, na lui, Pnvel se simte din porare pînă la i
nu este o excepţie socială, VAIER1U BARGÂU nou vinovat şi părăseşte u- VERONICA PALADE oră din vest.