Page 69 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 69
MBĂTĂ, 20 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3
Activitate viguroasă, stăruitoare pentru mai mult şi mai bine Muncind DE CE, MEŞTERE? \
organizat în 16 octombrie, orele \ l
Conferinţa organizaţiei o- producţie necesare îndeplini loan Ciur, Liviu Chiş, loan de partid nu s-au exprimat .- 11,15. La atelierul de ci- t
răşeneşli de partid Petrila rii. planului la extracţia de Marcu, Victor Chiabura, Con în rezultate superioare este ordine ţ lindri de la turnătoria nr. 1
a apreciat că în stilul de con cărbune — expresie a unei stantin Miu. cel al calităţii producţiei. l 2 a C.S. „Victoria“ Călan ţ
î săp- ducere al comitetului orăşe activităţi de perspectivă. Cu aceeaşi tenacitate au Măsurile şi acţiunile iniţia / se munceşte. Renumiţii 1
nesc s-au statornicit cîteva Prin comandamentele şi lucrat organizaţiile de partid te n-au. avut suficientă for şi disciplină I făuritori W cilindrilor de !
itică trăsături definitorii pentru analizele repetate organizate pentru îndeplinirea celorlalţi ţă şi fermitate, drept pentru ^ laminor depun eforturi stă- j
ogramu- lîfcienţă: aşezarea în cen de comitetul orăşenesc îm indicatori de plan: creşterea care numai în acest an cele / ruitoare pentru a realiza î
trul atenţiei a problemelor preună cu organizaţiile de productivităţii muncii, redu două colective au pierdut (Urmare din pag. 1) * produse de cea mai bu- !
rţiaJ co partid şi conducerile brigăzii cerea consumurilor mate aproape 83 000 tone ae căr
producţiei materiale, mobi ) nă calitate, pentru ca şi \
litate sporită în distribuirea I.A.C.M.M. şi întreprinderi riale, recuperarea, recon- bune, cauzată de calitatea şi mecanici foarte buni. La l Galaţi ţ
ta lor miniere, au fost impul difionarea şi refolosirea slabă a cărbunelui. La aceas transport marfă se eviden laminatorii de la
(color), forţelor, insistenţă în înfăp unui volum sporit de piese ta se mai adaugă o impor J şi Hunedoara să aibă la
roducţic tuirea hotărîrilor şi măsuri sionate şi finalizate alte 15 ţiază în mod deosebit loan ) rindul lor spor şi lucru de
ne Cinci lor, întărirea răspunderii şi obiective de însemnătate ma de schimb, subansamble şi tantă rămînere în urmă, la Donea, — de mai mulţi ani 1 bună calitate. Numai
... varic- creşterea exigenţei faţă de joră pentru perspectiva pro materiale secundare. Pe sea ambele mine, la planul de fruntaş pe I.T.A. Ilunedoa- ? meşterul loan ludele nu
modul în care comuniştii îşi ducţiei. ma creşterii productivităţii extracţie. La I.M. Lonea, a- ra-Deva, care a muncit la
rţial co- Acţiunea stăruitoare, am muncii, colectivul minei Pe bia o treime, iar la Petrila Canalul Dunăre — Marea 1 se omoară cu firea. Ci cu
îndeplinesc însărcinările, su l vinarsul. O sticlă de un
bordonarea mai activă a ce plificată într-o multitudine de trila a realizat, în acest an, — circa două treimi din nu Neagră, la Rovinari şi Rîu
ilcs de... mărul brigăzilor îşi îndepli ( lit ------- gata,
Divertis- lorlalte pîrghii ale muncii Mare-Retezat, Pompei Bu- alta aştepta la rind.
coregra- politico-organizatorice trans nesc sarcinile de plan. Mari zan — la cariera Rovinari,
punerii în viaţă a sarcini Conferinţe orăşeneşti pentru dare de seamă rămîneri în urmă mai înre Petru Ocneanu, Ciprian Ra- *
ogranni- lor economico-sociale. şi alegeri — PETRILA gistrează şi colectivul fabri ţiu, Aurel Grădinaru, Va-
Abordînd problematica e- cii de mobilă. ientin Levinte, Vasile Ma
în activitatea comitetului
conomică într-o asemenea un spor de 21 461 tone de orăşenesc, a organelor şi or xim, Ion Mihai, Vasile S
manieră prin fundamenta forme şi mijloace, condusă cărbune, iar cel de la Lo ganizaţiilor de partid, de Petrovai, fraţii Vasile şi
rea riguroasă a priorităţilor, de comitetul orăşenesc, de nea — de 6 700 tone. masă şi obşteşti, precum şi Traian -Covaci, Marin Pa-
activitatea de partid a de organizaţiile de partid şi în cea a consiliilor oameni raschiv, Ion Costuleanu, Ion l „Cum se poate, meştere ?
terminat transpunerea în via -consiliile oamenilor muncii Organizaţia orăşenească lor muncii din unităţile ora Daraban, care asigură a- i Tocmai dumneavoastră,
6.00 Ra- ţă a majorităţii hotărîrilor de la cele două întreprin de partid s-a ocupat cu ace provizionarea cu produse ) cel chemat să vegheaţi la
icţii; 6,30 şi măsurilor adoptate. La deri miniere, a determinat eaşi atenţie de soluţionarea şului au fost relevate în agroalimontare a Hunedoa ţ respectarea ordinii şi dis
agricul- mina Lonea, de pildă, a fost creşterea de la an la an problemelor specifice unei a- conferinţă şi alte lipsuri, a- rei. La călători se remar ciplinei ?" - a fost între
ilal; 7,30 a producţiei de cărbune, in şezări miniere de proporţii doptîndu-se o hotărîre care
tovară- modernizat transportul sub să orienteze munca noului că zilnic Marin Ungur, A- bat. Meşterul n-a avut
,‘auşescn, teran, adoptîndu-se soluţia 1983, colectivul minei Lo — îmbunătăţirea şi perfecţio ron Popa, Nicolae Venescu, replică, in schimb are do
ll-lea — concentrării producţiei pe nea a extras cu 57 000 tone narea activităţii de construc comitet spre rezultate supe Gheorghe Stăncoane — care sar penal...
muncă; mai mult cărbune decît în rioare.
8,10 Cu- benzi, în trei orizonturi, au ţii, edililar-gospodăreşti, a Cu întreaga răspundere pe face rutele satelor de mun
8,55 Ite- fost montate două instalaţii 1982, iar cel de la Petrila celei de servire a populaţiei te —, Ion Marcu, Ion Co- SĂ IUBIM TRANDAFIRII...
• oto; 0,00 de monorai, care asigură o a realizat un spor de 148 850 care o au pentru finalizarea
9,05 All- tone. in 9 luni din acest an sub toate formele, realizarea în bune condiţii a sarcinilor roianu, loan Cosma, loan In laţa magazinului de
I Buletin mai bună aprovizionare a sarcinilor derivînd din pro actualului cincinal şi trecerea Liscan, în frunte cu ini pline nr. 65 şi farmaciei \
ista litc- locurilor de muncă, a con cele două colective minereşti gramul unic de dezvoltare a mosul şef de coloană Ma nr. 1 din strada Victoriei I
Muzică tinuat extinderea tehnologii au dat peste sarcinile de la înfăptuirea obiectivelor
iletin ' plan 20 850 tone de căr agriculturii şi autoaprovizio- prefigurate în Proiectul de rin Păunescu. Să nu-i ui - Deva a fost amenajată, î
ivcr lor de lucru cu tavan artifi bune. nării teritoriale, in toate a- Directive pentru Congresul al tăm pe mecanicii de înaltă prin grija gospodarilor J
,00 cial de rezistenţă, lucru ca calificare Silvestru Ilorbo-
ktlas cul- racteristic şi pentru mina Conferinţa a avut cuvinte ceste domenii s-au obţinut XIll-lea, comuniştii oraşului municipiului, încă în urmă
comoara de apreciere asupra activi-' rezultate bune. Petrila şi-au exprimat în u-’ van, Samuel Kacso, Ştefan cu un an, o zonă verde
Avanpre- Petrila. Colectivul de la noua Caracterizată printr-un pro nonimitate adeziunea totală Goran, care asigură „sănă plantată cu zeci de tran
13.00 De instalaţie de preparare a e- tăfii responsabile desfăşurate tatea" autovehiculelor. Vă
Meridian fectuat peste 20 de lucrări de organizaţiile de partid din nunţat spirit de lucru, de a- la hotărîrea realegerii, la dafiri, protejată de un
de ştiri; de primă însemnătate pen sectoarele II, IV şi V de la naliză profundă a întregii marele forum al comunişti rog să consemnaţi şi anga gard.
ară; 16,30 activităţi, conferinţa a criti lor români, a tovarăşului jamentul comuniştilor, al Din păcate, gardul apă
lea Faus- tru finalizarea acestui impor Lonea, II, IV şi V de la Pe întregului colectiv munci
de ştiri; tant obiectiv de investiţii. La trila, a celor de la prepara- cat constructiv lipsurile, ne Nicolae Ceauşescu în supre rător a fost rupt la puţină
social-ee- ambele întreprinderi miniere raţie, precum şi a unor co ajunsurile şi neîmplinirile ma funcţie de secretar ge toresc de la autobaza Hu vreme după ce a fost
zică de neral' al partidului - garan nedoara. în cinstea apro i montat, iar acum majori-
Voi inre- s-au depăşit sarcinile de munişti, între care llie Pădu- muncii de partid, care s-au ţie a tuturor împlinirilor vii piatului Congres al parti
:ă popu- plan la lucrările de pregă cel, Viorel Poantă, Gheorghe reflectat în nivelul scăzut a! dului vom raporta realizări i tatea celor care intră la
arii; 20,00 tiri şi deschideri, asigurîn- Halaszi, Marcu Boantă, unor realizări. Unul dintre toare ale patriei noastre so \ cele două unităţi şi-au fă-
ră cultu- cialiste. şi mai însemnate la cele 1 cut cale exact prin mij-
itia dv. ; du-se astfel capacităţile de Aurel Marhan, Vasile Glişcă, domeniile în care acţiunile două capitole de seamă ale
22,20 Mu- întreprinse de organizaţiile CORNEL ARMEANU activităţii noastre: îndepli ’ locul zonei verzi. Poate a- i
0 Buletin ţ plicarea unor sancţiuni de
Non stop nirea ritmică a sarcinilor i către cei autorizaţi le va
Toată suflarea satelor la In prima sa plenară, Comitetul orăşenesc Petrila al de transport, economisirea 1 aduce aminte că au obli-
P.C.R. a ales în funcţia de prim-secretar pe tovarăşul riguroasă a carburanţilor 1 gaţia elementară să păs-
şi
lubrifianţilor.
Autobaza
strînsui recoltei de porumb! GAVRILĂ DAVID, iar ca secretari pe tovarăşii LOGHIN din Hunedoara îşi va men ^ treze ceea ce au creat,
POPA, IOAN ORZA şi VICTORIA SICOE.
ţine şi întări locul fruntaş ^ prin efort, semenii lor.
p«- întreprindere !
(Urmare din pag. 1) şase hectare. Brigada din
rilor (l’a- satul Valea Nandrului are
telelor — Lori se numără Milian Şer- de cules o suprafaţă de 30
De Oameni care nu înţeleg că blocul este casa lor
; HUNE- ban, Gheorghe Susan,
e divorţ, de ha, dar încă n-a recol
Iodern — Gheorghe Furcă, loan Nis- tat nici un ştiulete.
în flăc? tor, Iordan Luca, Evelina ce ? Ne-a răspuns la între
lode Tănase, Marica Cursan, E- bare brigadiera Minerva însoţiţi de tovarăşii loan vul bloc. La fel arată apar grăvire. Dar o privire pe respectiv. Foarte bine, cu
„Aî. h oo. lena Ciorogar şi alţii. Şerban : Moldovan, şeful sectorului tamentele 74, unde a lo lista restanţierilor la chel oameni care distrug o a-
Afacerea fond locativ al G.I.G.C.L., cuit Lazăr Danciu, 79 locuit
'ROŞANI: I.a C.A.P. Mândru am — Am fost ocupaţi cu şi Ilodor loan Secheşan, tuielile de întreţinere ne vere creată şi pusă la dis
ring); El- mtîlnit la cules un mare recoltarea sfeclei furajere, de Ion Bozan, 100 aparţi- face să ne îndoim că acest poziţia lor de societate nu
răinul — număr de oameni, în frun Dar de mîine începem, că agent prestări servicii, pă nînd lui Romeo Groza, 88 lucru e posibil. Multe a- trebuie să ne purtăm eu
licmbric); te cu brigadiera Margheti astăzi mergem prin sat să şim pragul blocului 64 — locuit înainte de Elena To- partamente, proprietatea mănuşi. Aici, G.I.G.C.L. a
1 veseliei mobilizăm oamenii. scara 2 din Micro 15, mu foleanu. Noul locatar al a- statului, încredinţate spre găsit de cuviinţă să demon
AN: Se- Şerban... Printre cei dintîi nicipiul Deva. Subsolul
ccafărul); la lucru se află Lazăr To- Atît la C.A.P. Peştişu partamentului 88 nu poate locuire unor oameni arată teze uşile şi ferestrele la
•ea Vlaşi- ma, Ea ura Ţîrlea, Zoltnn Mic, cît şi, mai ales, Ia tehnic al blocului respectiv fi găsit de instalatorul cum nu ar trebui. La a- unele apartamente pînă la
ANINOA- Stoiea, Adolfi Bojan, Vio C.A.P. Nandru culesul po nu a fost racordat la cana G.I.G.C.L., pentru reme partamentul 57, locuit de mutarea altor locatari. Un
bătă sea- rel Şerban, Maria Lazăr, rumbului şi eliberarea te lizare. Este un viciu de dierea defecţiunilor. La a- Francisc Schuller, uşa este apropiat îngheţ ar face ra
URICANI: Petru Stoica, Zairi Frenţ şi proiectare sau poate de e- partamentul 89, în care lo ruptă, tencuiala căzută, ca vagii în instalaţiile de ter-
strengă- renului trebuie mult inten xecuţie. în cazul în care cuieşte Elena Lazăr, se în
1AD: Pă- alţii. Din cele 70 ha cu po sificate. în acest sens este şi la uşa apartamentului moficare şi apă ale blocu
I (Steaua rumb, câte are unitatea, necesar ca la munca pe apare o defecţiune la co registrează o restanţă de 53, locuit de Rozalia Goţ, lui. în astfel de aparta
: Alo, a- s-au recoltat piuă joi 12 ogoare să fie mobilizaţi loana de scurgere, apa pă 12 500 lei la cheltuielile responsabilă de scară. Şi mente, aeum se depozitea
ica (Pa- ha, deoarece numai briga trunde în subsolul clădirii. comune. aici sînt mulţi restantieri ză gunoiul menajer. Un
o Tippe- toţi cooperatorii, toţi locui Acum unitatea de gospodă singur exemplu: aparta
1EOAG1U- da clin Mândru a început torii satelor, pentru ca re rie comunală şi loeativă mentul 43 a fost transfor
lui (Casa lucrarea. Suprafaţa elibe- colta să fie strînsă cît mai
PEG: Ga- Vată de coceni este doar de repede şi pusă la adăpost. trebuie să remedieze defec LOCUINŢA : Să o îngrijim, mat în container de gunoi.
VZI: Dra- ţiunea. Şi nu e deloc uşor. să o folosim civilizat ! Şi nimeni nu ia atitudine,
ţia; CA- Echipa condusă de Lazăr nimeni nu pune mîna să
tremă ur- Petrişor ne asigură că lu cureţe.
cultură) ; crarea va fi gata în 3 zile
iţa (Mu- Sînt şi familii care-şi la plata cheltuielilor comu O realitate... Sub ochii
cule cucc- şi urmează reparaţiile pe locatarilor apartamentele se
T.umina). nivele la coloana de scur îngrijesc apartamentul ca ne: Măria Dreptate (ap. distrug, un fond locativ ri
gere. pe propria casă. Petru Va 41) — 5 615 lei, loan Ma- dicat prin- eforturile statu
La parterul casei scări sile (ap. 101) zugrăveşte de tieş (ap. 34) — 4 264 lei, lui. ale întregului popor
lor s-a produs inundaţie. două ori pe an, dar este Florica Piscoi (ap. 46) —
Inţclcgind răspunderea ce cu 100 kg ardei gras şi 58 kg inundat mereu. în aparta devine de nefolosit. Aici
le revine pentru sporirea şi varză din grădina C.A.P. Be- Instalaţia electrică însă re 6 335 lei. Destul de multe doar legea mai poate in
apărarea avu(iei obşteşti, lu riu, folosind în acest scop un zistă: Cea din baia aparta mentul 95, locuit de Floa apartamente în acest bloc terveni: dar aspru, pentru
crătorii ogoarelor se preocu autoturism Aro proprietate mentului 66 (Rada Afti- rea Iuga, muncitoare la ţe- nu sînt ocupate. La unele
iii pentru pă, in această perioadă, de personală. De Ia aceeaşi uni sătoria de mătase, curăţe dintre ele uşile sînt des a curma o astfel de situa
-ic, 1981 : stringerea şi depozitarea fără tate, Ion Moga, muncitor la moaie) a luat foc într-o ţie. Locatarii dau vina pe
nua să se pierderi a produselor agrico- . „Vidra" Orăştie a sustras 110 noapte în situaţie asemănă nia e desăvîrşită, casa e chise sau rupte. Subsolul întreprinderea de gospodă
fi in ge- Ie. Se mai întiinesc însă şi si kg porumb, la domiciliul său toare. La fiecare nivel pe- _ gospodărită cu grijă şi bun tehnic e inundat cu ape rie comunală şi loeativă,
cu cerul luaţii cind unii cetăţeni se fiind găsite şi scule „luate" reţii din dreptul băilor sînt gust. Aici nu există nici
otul Izolat, înfruptă din rodul muncii coo de la locul de muncă (!). uzate. Toate acestea con dar răul pleacă în primul
ntervalului peratorilor şi mecanizatorilor, Dindu-şi cinstea pe ruşine, uzi şi zgîriaţi de parcă a- condens, nici inundaţie, nici trastează cu apartamentele rînd de la mulţi dintre ei,
labe. Vin- dijmuind recolta. Aşa a pro Petru Rus, muncitor la secţia colo nu ar locui oameni. instalaţie defectă. Deci, e îngrijite nr. 37, locuit de care nu folosesc cum tre
.0, la mo- cedat, spre exemplu, Leontina de umbrele Brad, a furat de Interioarele sînt şi mai ne
intenslfi- Furiş, din Cristur, Ia domici la C.A.P: din localitate 200 kg posibil să se trăiască civi Vasile Knebel, 4 al Anişoa- buie instalrţiile, nu anun
predomi- liul căreia s-a găsit cantita porumb, pe care l-a transpor glijate. în apartamentul 70, lizat şi în blocul 64; cu con. rei Ciugudean. Deci e po ţă la timpul cuvenit defec
ul sudic tea de peste 1 100 kg porumb locuit de loan Stoica — diţia ca locatarii care ocu ţiunile decît după ce aces
ă. Tempe sustras de la C.A.P. din lo tat cu căruţa, iar Aurel Gu- restant la plata cheltuieli sibil să se trăiască în con
gic, mecanic la baza de recep
ra fi ou- calitate. De asemenea, Ludo ţie a I.C.A.P.A. Deva, a sus pă apartamentele să se diţii civilizate şi în blo tea au determinat un grad
i 8 grade, vic Pop, din acelaşi sat, a tras 255 kg gr iu de la locul lor comune cu 5 000 lei — comporte civilizat. cul 60. de deteriorare înaintat la
ă, iar cea sustras 220 kg porumb şi 15 pereţii băii sînt negri din apartamente.
şi 22 de balofi de paie. El deţinea ile de muncă. Neavînd nici o ocu cauza apei de condens. Blocul 60, seara I, ace Stadiul cel mai avansat
paţie, la cei 36 de ani ai săi,
a produce gal şi un cazan de fabricat Pavei Alaşu se îndeletnicea Şi laşi cartier. Nici un geam de degradare îl prezintă Responsabilitate mai ma
rtul izolat ţuică, aflat în funcţiune la el cu furturile de porumb de Din tavan, de la o conduc însă blocul 68 din asocia re trebuie să dovedească
iă în do data controlului. Condamnabi tă spartă Ia etajul superior, la uşile' de intrare. Cutiile
le slut şi faptele comise de la C.A.P. Sîntămăria-Orlea. şi G.I.G.C.L., prin admi
Mihai Biszoc şl Aurel Cristu- In toate cazurile amintite, picură, de asemenea, apă. pentru poştă arătau jalnic, ţia 30, preşedinte loan Gro nistratorii săi de fond lo
me în ge- reanu, tot din Cristur, care cei vinovaţi urmează să su în chiuvetă, apa nu se mai pereţii — răzuiţi pînă la za, omul despre care loca cativ, care au datoria să-şi
cu cerul Şi-au „completat" avuţia per porte sancţiunile prevăzute de scurge din cauza foilor de beton, mascajul la coloana
îădea ploi sonală, în dauna celei obşteşti, Decretul 306/1981. Măsurile de tarii spuneau eă nici nu dă intensifice controiul pentru
.'ntul va cu 117 kg porumb şi, respec rigoare s-au luat şi în situa varză. De fapt, aruncarea de scurgere — deteriorat. pe acolo. Pentru proasta ca defecţiunile semnalate
cari tem- tiv, 12 baraţi de pale. ţia Iui Angliei Gălăţean, că în instalaţiile sanitare a Asociaţia de locatari, pre sau nesemnalate să fie în
0—70 km/ Pentru a-şi îndestula căma ruia i s-a confiscat tm cal pe unor corpuri străine, care gospodărire a apartamen
ra cu legume, ciobanii Dumi care l-a lăsat să distrugă cul şedintele ei, Sabin Moise, lăturate la timp.
tru Morarii», Ion, Nicolae. şi tura ilo orz în brigada Sintu- nu au ce căuta acolo este ar trebui să depună o co telor au fost evacuate mai
Vasile Paea s-au „autoservit" liatm a C.A.P, Deva, obicei general în respecti mandă pentru o nouă su multe familii din blocul B. CĂTĂLIN