Page 73 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 73
Pag. 3
JICĂ, 21 OCTOMBRIE 1984
PROIECTUL DE DIRECTIVE
Faptele—criteriul aprecierii muncii de partid
ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R
Viitorul, aşa cum îl pre ani, zestrea edilitară a ora calitate" — arăta Elenă Brîn- Groza, Voicu Găină, Lidia
figurează Proiectul de Direc şului s-a împlinit cu 674 a- duşa, secretar al comitetului Miclăuş, Avram Loleanu, IN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII
tive ale Congresului al XIII- partamente, investiţii în va de partid de la întreprinde Vasile iovănescu, Smaranda
lea, înseamnă exigenţe spo loare de peste 42 milioane rea „Vidra". „In perioada la Scorfeanu, Ignat Avram,
rite în toate domeniile, în lei realizîndu-se în regie pro care ne raportăm — arăta Gheorghe Voju, Nicolae Han- Scrisori de la cititorii ziarului
deamnă efort de o calitate prie (în majoritate la i.M. O- Mircea Rotea, directorul în ciu — au argumentat, cu pu
iei '^osebită, făcut de oameni răştie). De pe ogoarele uni treprinderii mecanice — am terea faptelor, prin ce s-a
>i de o calitate deosebită, lată tăţilor agricole s-au recoltat pus în funcţiune o serie de consumat efortul colectivelor
parţial ideea care a marcat dezba în acest an 1 160 tone ce capacităţi de producţie — o de comunişti pe care i-au
ogoa- reprezentat în confruntarea 0 contribuţie tot mai
ză de terile comuniştilor în Con reale (648 tone grîu, 512 to sculărie, o turnătorie de a-
ferinţa de dare de seamă şi ne orz) şi se estimează o liaje neferoase, o cantină cu cu greutăţile, în învingerea
),30 — alegeri a organizaţiei orăşe producţie bună de porumb. 1 500 locuri. Aceste capaci lor. însemnată la dezvoltarea
rectă : tăţi au solicitat, la rîndu-le,
rft pri- neşti de partid Orăştie şi Rod al activităţii organiza Conştiinţa participării, a
a de care a făcut ca bilanţul rea ţiei orăşeneşti de partid, al forţă de muncă. Aici au avut necesităţii angajării la o
:ăş uliii lizărilor raportate să fie antrenării sale concrete în organizaţiile de partid din muncă în care calitatea şi sectorului zootehnic
cu in întreprindere teren nelimitat
irbăto- considerat doar pragul vii rezolvarea sarcinilor — acti competenţa să fie cuvîntul de
ltci". toarelor înfăptuiri. Şi nu se vul de partid, comisiile pe de acţiune, pentru a forma ordine au fost cerinţe pe care
poate spune că rezultatele probleme şi-au adus o reală oamenii de care avem ne conferinţa le-a pus în faţa Dezbătând şi Insuşindu-şi predată, pînă acum, canti
1 (par- prezentate de darea de sea contribuţie la soluţionarea o- voie. E. o sarcină complexă, reprezentanţilor celor peste sarcinile ce le revin din tatea de peste 5 000 bl la
mă nu sînt semnificative. Co 5 600 de comunişti din ora Proiectul de Directive ale fondul de stat şi fondul de
otbal.
- Glo- lectivele unităţilor economi Conferinţe orăşeneşti pentru dări de seamă şul Orăştie. Calitatea şi Congresului al Xlll-lea al autoaprovizionare. în aces
imisiu- ce din oraş, avînd în prima competenţa traduse în fapte, partidului, oamenii muncii te rezultate se regăsesc e-
coloană a muncii comuniş si aleqeri în organizaţiile de partid — în îndeplinirea exemplară a de la Asociaţia economică forturile unor muncitori
iei (co-
tii, au reuşit ca în 1983 să O R Ă Ş T I E sarcinilor de producţie au intercooperatistă Peşteana harnici şi pricepuţi, cum
ricntă- clepăşească producţia globa fost măsura aprecierii mun acţionează cu hotărîre pen sînt Clara Trîmbiţoni, se
ş u 1 u i lă cu 123,5 milioane lei, pro perativă a problemelor ri de maximă angajare, pentru cii desfăşurate de organiza tru a-şi aduce întreaga con cretarul organizaţiei de
u, răs-
e ducţia marfă cu 65 milioane dicole de îndeplinirea pla că răspunsul pe care-l aştep ţiile de partid din fiecare tribuţie la obţinerea unor partid, Aurica Nicodim şi
impli lei, să realizeze la investiţii nului de producţie în toate tăm de la comuniştii din în unitate economico-socială. randamente superioare în Gheorghe Ştefoni, ale me
ci an suri un plus de peste 3,6 milioa sectoarele. Dezbaterile din treprinderea noastră sînt fap Calitatea şi competenţa au sectorul zootehnic. în legă canicilor Aurel Macra şi Ti-
„Călu- conferinţă au relevat aceste tele. Unitatea de măsură a tură cu dezvoltarea acestui beriu Lupuleseu.
i ceşti ne lei, iar sarcinile de ex fost argumentele prin care
: soare, port să fie întrecute cu 1,2 aspecte importante ale mun acestora va fi realizarea e- conferinţa s-a angajat cu sector, am reţinut că se va Prcocupîndu-ne de pre
itece şi milioane lei. Producţia fizică cii organului orăşenesc de xemplară a sarcinilor de toată răspunderea la înfăp pune în continuare accen gătirea temeinică a iernării
îşti de- partid, dar spiritul combativ, plan. Şi avem sarcini mari tul pe creşterea efectivelor
lartidu- a cunoscut sporuri de peste tuirea prevederilor Proiectu animalelor, de asigurarea
lui al 230 tone produse de mase critic şi autocritic nu a lă pentru că încă din acest an lui de Directive ale Congre şi a producţiei animaliere unei bune hrăniri şi îngri
plastice, 22 283 tone nutre sat să se treacă cu vederea vom începe lucrările pentru sului al Xlll-lea al partidu pentru a asigura o valo jiri a acestora, am depozi
ţial co- noile capacităţi de producţie rificare mai bună a poten
ţuri combinate,. 12 528 kg u- neajunsurile, relevate, de alt lui. tat peste 5 800 tone fînuri,
toamna leiuri eterice, 18 900 bucăţi fel, şi în darea de seamă. — o turnătorie de fontă, o Cu conştiinţa că prin par ţialului fiecărei unităţi a- grosiere şi suculente, Ia ca
confecţii din blană şi altele, De fapt, dezbaterile au fost turnătorie de oţel, o forjă, o gricole. Acţionînd în lumi re se mai adaugă alte pesta
<'olor). în primele 9 luni ale aces o scrutare a muncii, a con hală de 10 000 mp pentru ticipare revoluţionară vor na acestor cerinţe, A.F.I.
? n- prelucrări mecanice prin aş- consolida şi îmbogăţi succe Peşteana a ajuns' să deţi 1000 tone nutreţuri pe care
tui an, răspunzmd îndemnu ştiinţei fiecăruia realizată cu sele de mîine, în consens cu
rilor secretarului general al acel spirit revoluţionar ca chiere". voinţa întregului nostru po nă un efectiv dc 1 226 bovi le strîngem în această pe
ţiai w' partidului, de a onora cu racteristic celor ce poartă Conferinţa organizaţiei o- por, delegaţii la conferinţă ne, dispunînd de condiţii rioadă. Avem, de asemenea,
fapte demne' anul 40 al li înaltul titlu de comunist. „Ac răşeneşti de partid s-a con au adoptat, într-o atmosfe să depăşim prevederile pregătite în bune condiţii
IBRIE bertăţii patriei şi de a în- tivitatea ’ întreprinderii noas stituit într-un responsabil ca ră de adînc fior patriotic, planului pe acest an, spo adăposturile şi instalaţiile
tîmpina cu succese de pres- dru de dezbatere a muncii rul înregistrîndu-so pe sea
ţial co tre a crescut în ultimii patru hotărîrea de realegere a to de mecanizare a proceselor
tiniu °l de-al Xlll-lea Con ani de la 797 milioane lei desfăşurate de la preceden varăşului Nicolae Ceauşescu, ma prăsilei proprii. Prin
r
ri cco- gres al partidului, oamenii tele alegeri, iar vorbitorii — la Congresul al Xlll-lea, în obţinerea a 372 viţei, în a- de lucru în adăposturi. Fo
muncii din Orăştie au reali la peste 1 miliard lei şi tot Marcela-Olivia Moraru, Ni- suprema funcţie de secretar losind eficient baza tehni-
ic (co- odată s-a dezvoltat producţia cest an vom realiza un
zat o producţie marfă supli colae Frîncu, Ştefan Kiraly, general al partidului. co-materială de care dis
(color). mentară de peste 54 milioa de export. Se ştie, această Vaier Gheorghe, Ion Boleta, indice de 86 Ia sută la na punem, unitatea noastră se
Episo- ne lei, o producţie netă de producţie presupune *o înaltă Silviu Oproiescu, Constantin LUCIA LICIU talitate.
14,5 milioane lei, gospodă caliiate, care, la rîndul ei, în acelaşi timp, acordăm va înscrie cu o contribu
co-stiin- înseamnă competenţă, anga
n avan- rind mai bine resursele ma ţie tot mai însemnată la
ilui eco- teriale şi financiare, recupe- jare, răspunderea întregului In prima sa plenară, Comitetul orăşenesc de partid întreaga atenţie amelioră dezvoltarea zootehnici hu-
In de7._ colectiv, lată locul unde or Orăştie a ales în funcţia de prim-secretar pe tovarăşa rii efectivelor şi creşterii
ectul dc rînd însemnate materiale re- nedorene în viitorul cinci
folosibile : 9174,8 tone me ganizaţia noastră de partid FLOAREA DIRVAN. Ca secretari au fost aleşi tovarăşii producţiei de lapte. în pre
rtial co- tale feroase, 72,7 tone meta trebuie să acţioneze cu toa TRAIAN MIHUŢ, VIRGIL CRĂCIUN, SILVIA MOCANU. Pre zent, de la vacile aflate în nal şi în perspectivă.
le neferoase, 6,5 tone tex tă fermitatea, să conştienti şedinte al consiliului de control al activităţii economico- laetaţie livrăm zilnic câte MIRCEA SURMEI
tile, 37,7 tone uleiuri uzate, zeze la fiecare om al mun sociale a fost ales tovarăşul MIRCEA ROTEA. directorul A.E.I. Peşteana
78 tone hîrtie. in ultimii doi cii necesitatea lucrului de 1 900—2 000 1 lapte, avînd
— » — •“ ® — 0 ~ ~ o — •
Etapa a 9-a a diviziei A la fotbal
ilor (Pa-
îlelor — Astăzi, în cadrul eta Meciul Universitatea ”
HUNE-
! divorţ. pei a 9-a a -campionatu CraiQva — F.C. Olt a fost
>derr vin din constelaţia Lirei. ţei mareelor, care le duc spre lui diviziei A la fotbal, se amînat pentru 14 noiem
ti. PLOAIE DE STELE Aceasta explică originea nu ţărm, unde cetaceele pier. VEHICUL CU...
aoc rn — Un bizar, dar frumos, feno melui „liriade" dat stelelor din HIDROGEN vor desfăşura următoarele brie.
.Autobu- men atmosferic s-a produs, „ploaia" semnalată la Ciudad SPORI READUŞI şapte partide : Steaua -« ★ t
Afacerea recent, în zona capitalei mexi de Mexico. La Wuereniingen (Elveţia) a Jiul Petroşani ; Politehni Posturile noastre de ra
•TOŞANI: cane, Ciudad de Mexico : o LA VIATĂ * fost prezentat un vehicul ex ca Timişoara — A.S.'A. dio vor ' transmite, alter
ing); El- ploaie de stele denumite „li- DE CE SE „SINUCID" Sporii unor bacterii, desco perimental care' funcţionează
•ăinui — riadc“ — scrie agenţia Prensa periţi in milul de Ia fundul pe bază de hidrogen. In tim Tg. Mureş; F.C. Argeş — nativ, aspecte de la toa
pul
testelor
embrie); Latina. Potrivit informaţiilor BALENELE? unui lac din statul Minnesota, maşină, s-a realizate cu că noua F.C. Bihor ; F.C.M. Bra te meciurile etapei. Trans
constatat
cu
veseliei furnizate de directorul Planc- Un biolog american de la U- au fost introduşi într-un sol şov — Gloria Buzău; Chi. misia se va efectua pe
VN: Se- tariului „Enrique Erro", al niversitatca din Miami a e- de foarte bună calitate şi au 0,35 kg dc hidrogen se obţine mia Rra. Vîlcea — Rapid; programul I, în cadrul
eafâru!); Institutului politehnic naţio mis o nouă ipoteză in legă „înviat", relatează revista acelaşi randament ca şi in ca
ia Vlaşi- nal, acest fenomen astronomic tură cu fenomenul cunoscut „Gco", din Hamburg. Vechi zul in care o maşină obişnuită F.C. Baia Mare — S.C. emisiunii „Sport şi mu
1NINOA- a putut fi observat, fără să sub denumirea de „sinuciderea consumă iui litru de benzină, Bacău; Corvinul Hune zică", cu începere de la
fie nevoie să se recurgă la mea lor, calculată de oamenii
)ătă sea- lentile speciale. în masă a balenelor", cînd dc ştiinţă, este de 7 500 de ani. iar gazele de eşapament nu doara — Sportul studen ora 14,30.
iRICANI: Această „ploaie de stelc“ uriaşele cetacee se aruncă pe Studiile au fost realizate cu conţin dccit. cantităţi infime ţesc. Toate jocurile vor
ştrengă- este vizibilă, în primul mo ţărm, aparent fără nici un ajutorul carbonului radioactiv. dc vapori de apă şi dc oxizi, (Agerpres)
AD: Pă- ment, ca o „aversă" de stele motiv, şi mor. Cercetătorul Temperatura sporilor In mo fără nici un amestec dc sub începe la ora 15,00.
(Stcaua căzătoare, urmată imediat de consideră că nu este vorba de mentul descoperirii era dc a- stanţe poluante.
RZA: O- alta, apoi cerul pare traversat „sinucideri", ci de faptul că proximativ 4 grade Celsius. In
dc
au
teste
Primele
fost
rea
linerul) ; de un enorm ansamblu de cor — surprinse direcţiei o schimbare timpul cercetărilor dc labora lizate cu un camion de 17 tone
curenţilor
bruscă
a
Mo, a- puri luminoase. Toate stelele marini — balenele ajung în tor, sporii au fost încălziţi şi nu au scos Ia iveală defecte D E C E S E
:a <Pa- din care se compune această tr-o stare de stress. Pierzînd, pînă la plus 50 de grade Cel grave. Realizatorii^ consideră • Oamenii muncii din ori»
t Tlppe- ploaie par să vină din acelaşi în acelaşi timp, o parte din sius. zontul 15 E.M. Ghelari trans
punct, cunoscut în astronomie că, în următorii doi ani, ma
ÎOAGIU- sub numele de „punct ra sursele de hrană şi devitami- Revista precizează că, pînă şini cu reactoare de hidrogen mit sincere condoleanţe fa
ui (Casa nizindu-sc, unele exemplare în prezent, cei mai vechi spori
diant". Se consideră că, în slăbesc in asemenea măsură, readuşi la viaţă aveau virsta vor începe să circule experi miliei Săvulcscu Alexandru in
EG: Ga- aceste momente, stelele pro incit nu reuşesc să reziste for de 1 700 dc ani. mental pe şoselele Elveţiei. greaua pierdere suferită prin
ZI: Ura
V I N Z A R E decesul fiului lor. (2773)
şi; CA- P Ă S Ă R I pagal" ; 6) Coadă dc porum mele de şoricar — Pasăre c- nar ! — îi aparţine volumul
emă ur- bel ! — Guşa pelicanului — 14 xotică marină (pl.). „Draga noastră păsărică" — • Vind apartament două • Tamara soţie, Cătălin
cultură) ; condori ! ; 7) Cea mai mare VERTICAL : 1) Păsărică in- Bătut in război; 7) Mică pasă camere, mobilat, gaze, etaj I. şi Tudor fii, anunţă cu
ORIZONTAL : 1) Pasăre din pasăre din ţara noastră (reg.) scctivoră cu pene roşii sau re cintătoare de colivie — Rîu Deva, Micro 15, telefon 17514,
a (Mu sufletul cernit, decesul
nordul Europei care-şi petre — Pasăre numită şi rîndunică galben-verzui sub guşă; 2) A- în Elveţia; 8) Se repetă în orele 16—19. (2766) prematur al bunului lor
ie cuce- ce iarna la noi — Drumuri ; de mare; 8) A lua un obicei viz telefonic — Gen de păsări cîntecul unei păsări solitare soţ şi tată
.umina) ; 3) Gaiţă de munte — Pasăre rău — Scriitor de expresie din care face parte pinguinul — Iubitul Galateei (mit.) — A N I V E R S A R I mateuca sever
care deţine recordul in longe maghiară din ţara noastră, au nordic — 23 gaiţe ! ; 3) Pasă Argint ; 9) Se culcă o dată cu
ane de în virstă dc 51 ani.
vitate; 3) Pasăre migratoare, tor al volumului „Mierlă şi re cu înfăţişare grotescă, su găinile — Cea mai mare pa • Cu ocazia căsătoriei tine Nu te vom uita nici
I). simbol al primăverii — Pasă apostol" ; 9) a lansa — Siglă pranumită „mîncâtorul de pi săre răpitoare de noapte, sim rilor ingineri Lucian şi Valen odată, suflet blînd şi
re ce simbolizează singurăta pentru „Frontul Acţiunii Popu per" — Pasăre răpitoare de bol al lugubrului : 10) Primele tina Sabău din Hunedoara, ocrotitor. înhumarea va
tea; 4) Comună păsărilor şi lare"; 10) Pasărea sălbatică a zi, asemănătoare uliului; 4) aripate ! — Pasăre călătoare familia Penca lc urează multă avea Ioc duminică, 21 oc
avioanelor — Observaţie (abr.); Iul Ibsen — Pictor clasic ro Comună în Franţa — Semna cu ciocul lung, care trăieşte fericire, putere de muncă şi tombrie, orele 15, la ci
5) „...cu corbi", tablou al pic mân, căruia ii aparţine pîn- tar al volumului „Păsări că în locuri mlăştinoase; 11) Pa casă de piatră ! (2764) mitirul din strada Emi-
iorului olandez Vinccnt van za „Peisaj cu raţe"; 11) Pa lătoare" ; 5) Deplasare teres sărea sfintă a vechilor egip ncscu, Deva. (2774)
Gogii (neart.) — Autorul schi săre răpitoare care se hrăneş tră a vrabiei — Prefix rela teni, asemănătoare berzei — • Mihăiţă Guzgă, miinc, 22
ţei „Mi-am cumpărat un pa te cu şoareci, de unde şi nu tiv la păsări; 6) Coadă de ca Pasăre mare de stepă, căuta octombrie 1984, urcă a 8-a « Colectivul de elevi şi
tă de vinători pentru carnea treaptă pe scara vieţii. Tata caure didactice al Şcolii
1 i»'*,tru ei gustoasă. din Suceava ii urează „La
e * 184 : Dicţionar: ANOR, EME, mulţi ani" cu sănătate, suc generale nr. 5 Deva a-
tiv caldă, ACIS. ces în viaţă şi şcoală. (2771) nunţă cu neţărmurită du- ]
are trep- rere încetarea fulgeră- j
Iden ploi PETRU PARDAU • Familia Albu cu copiii, toarc din viaţă a aceluia !
o. Vrutul Hunedoara care a fost
cu in- Horia şl Adriana din Deva, profesorul
orare de DEZLEGAREA CAREULUI urează bunicii şi străbunicii MATEUCA sever
sectorul APARUT IN ZIARUL NR. 8374: lor Rozalia Barb, cu ocazia în virstă de 51 ani, suflet
'11 e mi- de aleasă omenie şi ge
nse între 1) AVOCAT — ARA; 2) TI- împlinirii vîrstei de 85 ani, nerozitate. Amintirea sa
cele ma- RIT — SCOP; 3) ARAR — A- multă sănătate şi „La mulţi vă rămîne veşnic vie in
22 grade. TAŞA; 4) CASCADOR — R ; ani 1". (2772) inimile noastre. Sincere
5) NE — RAPIDA; 6) RE — condoleanţe familiei ne-
ROMA — A ; 7) I — VAG — mingiiate. (2775)
tea va ia C O M E M O R A R E
:erid mal TURE ; 8) GRILAJ — R — S ;
vor că- 9) IO — INGENUU ; 10) DE
ib formă BUT — RAIA. 0 Cu nemărginită du © Colegii de serviciu
izolat se rere amintim că la 21 sint alături de Voica Ilea
lapoviţă MAT ÎN 3 MUTĂRI octombrie 1984 se împli na, la marea durere pri
va sufla nesc 5 ani de la decesul cinuită de pierderea pre
enslficărl 1. Dc3 — cl ! Rd8 — c8 celui ce ne-a fost drag, matură a tatălui
1—80 icni/ 2. Del — hl orice Macavei Alexandru. GHEORGHE ALIC
■al se va 3. Dhl — a8 sau h8 mat. Veşnic va rămîne în su Sincere condoleanţe fa
3.......................Ce6 — c5
2. Del — c5 e7 — e6 fletele noastre. Soţia, miliei îndoliate.
3. Dc5 — f8 mat. fiica, ginerele. (2728) (2769)
I