Page 76 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 76
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. !
ÎN SNTÎMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R.
Pei
Autoexigenţă şi fermitate sporite PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA 15,05
15,00 Telex
AL P.C.R. - ÎN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII
* 15,25 Cintar
15,35 Ziua
în conducerea vieţii economico-sociale Scrisori de la cititorii ziarului -«,05 Univej
— doc
O'j30 închid
lui.
Va creşte rolul ştiinţei 20,00Telejn
Caracteristica principală a Darea de seamă şi parti rea tehnologiilor de lucru în lor)
conferinţei organizaţiei oră cipanţii la dezbateri au sub anumite sectoare, nefolosirea 20,20 Mcmoj
lor
şeneşti de partid Brad a liniat contribuţia aparte la parametrii proiectaţi a şi tehnologiei în toate domeniile 20,40 Partid
conshtuir-o atmosfera anga- adusă la tabloul general al unor capacităţi de producţie sul
jantă, spiritul de exigenţă dezvoltării vieţii de către etc. 21,00Cintar
lor)
sporită în tot demersul ana cele trei cooperative agri „Nerealizarea producţiei La fel ca toţi oamenii ţelor din institutele de exploatai’e. De asemenea, 21,15 Ţara
litic. Au fost trecute prin cole de producţie a căror de minereu cuprifer — arăta muncii din întreaga ţară, cercetare în vederea solu vom acţiona cu insistenţă pină C
filtrul criticii şi autocriticii avere obştească a crescut în în cuvîntul său, Nicolae Lun- am primit cu mîndrie pa ţionării problemelor tehni pentru găsirea soluţiilor de lea al
munis
nu doar neajunsurile, ci chiar această perioadă cu 5,5 mi gu — a făcut să înregis triotică, optimism şi mare ce şi tehnologice ce se pun atragere în circuitul eco 21,35 întilni
şi rezultatele bune, tocmai lioane lei, în 1983 fiind ob trăm Ia I. M. Barza rămîneri satisfacţie Proiectul de în faţa întreprinderilor şi nomic a tuturor resurselor perela
în scopul de a fi preluate ţinute cele mai mari pro în urmă Ia producţia marfă Directive cu privire la economiei naţionale, a per refolosifoile, pentru creşte 22,20Telejn
lor)
pentru activitatea viitoare, ducţii cerealiere din istoria şi netă, să depăşim costurile dezvoltarea economico'-so- fecţionării tehnologiilor, re rea randamentelor globale 22,30 închid
jalonată de Proiectul de Di lor. de producţie. Sînt împuter cială a ţării noastre în ducerii consumurilor, ridi şi a eficienţei economice lui.
rective ale celui de-al XI11-lea Darea de seamă, partici nicit să fac cunoscut con cincinalul 1986 — 1990 şi cării "nivelului tehnic şi ca în utilizarea materiilor
Congres, acele experienţe panţii la dezbateri, prin cu ferinţei angajamentul nostru pînă în anul 2000. litativ al produselor". prune şi materialelor, re
pozitive care s-au crista vinte de neţărmurită dragoste ca în cinstea Congresului al După cum reiese din In spiritul acestor di ducerea consumurilor spe
lizat şi s-au călit în fla şi calde sentimente faţă XIIl-lea al partidului să re Proiectul de Directive, cin recţii fundamentale sînt cifice şi diminuarea chel
căra producţiei şi a muncii. de t o v a r ă ş u l Nicolae dresăm situaţia, în special la cinalul 1986—1990 va asi orientate şi eforturile, tuielilor materiale în pro
in mod firesc, tonul pene Ceauşescu, au scos în relief lucrările de investiţii, unde gura intrarea patriei noas preocupările colectivelor ducţie.
Cercetătorii şi proiectan
trant al analizelor a izvorît că întreaga dezvoltare a pa vom depăşi planul pe acest tre intr-o fază nouă, su din cadrul I.C.I.T.P.L.C.I.M, ţii toti lucrătorii de la BUCURE*
din darea de seamă prezen triei se datorează concepţiei an cu peste 2,5 milioane lei". perioară, marcată puternic Deva. Institutului nos I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, în programul
ordinea
La
tată, care a subliniat efor revoluţionare, ideilor şi solu- Şi ceilalţi vorbitori — Viorel de creşterea rolului ştiin tru îi revin obligaţii frunte cu comuniştii, sînt tură; 7,00 I
Urnim d et
tul tuturor comuniştilor pen Şirca (mina Ţebea), Teodor ţei şi tehnologiei în toate deosebite, ţinînd seama de hotărîţi să-şi îndeplinească Jiului Nit
tru înfăptuirea hotărîrilor Feier (I.M. Barza), Mircea domeniile de activitate. cerinţele dezvoltării dina în cele mai bune condiţii Congresului
Congresului al Xll-lea şi Con Conferinţe orăşeneşti Opri şa (C.A.P. Brad), Herla Secretarul general al parti mice a economiei naţio sarcinile de plan şi anga faptele tww
ferinţei Naţionale ale parti pentru dare de seamă Faur (comuna Crişcior), Vio dului, tovarăşul Nicolae nale, pe linia creşterii a- jamentele asumate în cin 8,00 I
dului. Activitatea intensă si alegeri — rel Poenar (U.U.M.R. Criş Ceauşescu sublinia în a- portului cercetării la asi stea celui de-al XlII-lea Curiei
letin
desfăşurată de organizaţia cior), Eiisabefa Roşea ceastă privinţă : „Realiza gurarea bazei de materii 1 «tauilill
orăşenească de partid s-a ' B R A D (I.C.S.M. Brad), Livia Fumu- rea sarcinilor de mare răs prime, elaborarea de noi Coşutegs «£ă-4o£h<?ie.. a*»*- Buletin de
198 şi actualul cincinal
cîntecele şi
concretizat, în industrie, prin rescu (liceul „Avram lancu"), pundere din următorii ani, tehnologii şi modernizarea cu ezultate bune. poarelor;
realizarea suplimentară, în Ion Antonescu (cooperativa dezvoltarea economico-so- celor existente în vederea 11.00 Buletii
această perioadă, a 86 tone fiilor ingenioase, fertile date „Moţul"), Constantina Costi- cială a ţării cer o activitate valorificării eficiente a ză Int LEONIDA CAZANARU, -V "ofr iul
de
zinc, 8166 tone sulf, 4107 de secretarul general al na (spitalul Brad), Margareta susţinută în domeniul cer cămintelor eu conţinuturi cercetător ştiinţific .v . ..indici
tone bentonită, 3 260 tone partidului nostru pentru toa Dănilă ş.a. — au raportat cetării ştiinţifice, o concen utile mai scăzute sau si principal, comoara fo
calcită, 4 319 tone utilaje te problemele ridicate de conferinţei măsurile pe care trare mai puternică a for tuate în condiţii grele de C.I.T.P.L.C.I.M. Deva Dc la 1 la
miniere, 17100 vagonete, un complexitatea vieţii. Mesa organizaţiile de partid re curioşilor ;
de ştiri ; 16,;
volum de aproape 28 mi geri ai voinţei unanime a prezentate sînt hotărîte să puri folclor
lioane lei piese de schimb. comuniştilor, a colectivelor le ia pentru traducerea în 16,25 Radiog
A fost evidenţiată activita lor de muncă, vorbitorii şi-au viaţă a hotărîrilor ce vor fi că; 16,55 Sf
tea colectivelor de oameni ai exprimat din inimă adeziu adoptate la Congresul al 17.00 Buletii
—
Partidul
muncii care, în frunte cu nea faţă de hotărîrea Ple XIIl-lea al partidului. conştiinţa 1
comuniştii, au reuşit să ob narei C. C. al P.C.R. cu pri S-a recomandat noului 17,30 Audic
ţină o producţie marfă su vire la realegerea tovarăşu comitet orăşenesc de partid Orele serii;
* Revista
plimentară de 11,9 milioane lui Nicolae Ceauşescu, cel să fie mai exigent în condu radio; + IV,
lei la Uzina de utilaj mi mai de seamă şi iubit fiu cerea întregii activităţi eco ţii, muzică;
nier şi reparaţii Crişcior, de al naţiunii noastre, în func nomico-sociale, să aplice cu culaţie; 20.o
ă,7 0 Memoî
' aproape 2 milioane lei la ţia supremă de partid, la mai multă fermitate în prac . y'y [:[ :b jŞbŞjijS românesc ;
:
întreprinderea minieră Bar Congresul al Xlll-lea, voinţă tică experienţa deosebită dv... ; 22.00
za şi alte volume importan care s-a materializat şi în acumulată de-a lungul ani 23.00 Biju
23.30—3.00 N
te de produse fizice la secţia hotărîrea proprie adoptată lor în activitatea de partid,
de panificaţie, autobază, în acest sens de conferinţă. să acţioneze permanent în
E.G.C.L. ş.a. Oraşului Brad i Ştiut fiind că rezultatele deplină unitate cu masele
■ s-au adăugat noi dimensiuni pozi'ive viitoare nu vin de de oameni ai muncii, să răs
urbanistice prin cele 454 a- la sine, ci numai prin des pundă faptic, prin generali C.A.P. Cigmău. Duminică, mecanizatorii Petru Ciorogar şi Constaitin Gaiu s-au re
DEVA ; l
partamente date în folosinţă, coperirea şi înlăturarea cu zarea operativă a ideilor şi marcat' în acţiunea de recoltare şi însUozare a furajelor. mimeaţă —
prin ridicarea unor obiective fermitate a tuturor cauzelor propunerilor care se nasc tria); Leger
noi - stafia de epurare, care au generat efecte ne în miezul şi în sprijinul NEDOARA:
centrala telefonică automată, gative în anumite sectoare muncii. De altfel, hotărîrea — seriile
bazinul de alimentare şi ale producţiei, darea de sea adoptată în unanimitate de Duminică, pe ogoare s-a lucrai cu spor sala A); St
cele (Mod
magistrala aferentă efc.. - mă a criticat aspru neajun conferinţa organizaţiei oră
prin cei 1 345 mp adăugaţi surile manifestate, activitatea şeneşti de partid a consti întîlnit Şi pe' ogoarele ia (Arta);
suprafeţei comerciale şi alte unor colective de muncă. în tuit un prim exemplu în acest C.A.P. Cigmău. Aici, nu Salutări
lucrări edilitar-gospodăreşti. special, acele minusuri care sens. în hotărîre şi-a gă Duminică, lucrătorii ogoarelor hunedorene au strîns mai duminică s-au strîns (Paring); i
A crescut şi vitalitatea in ar fi putut foarte bine să sit reflectarea voinţa tu recolta de porumb de pe 345 hectare, au efectuat şi însilozat peste 250 tone tata (Unire
minţiţilor
dustriei atît prin punerea nu apară niciodată dacă se turor comuniştilor de a ridica arături pe 340 hectare, au predat la fondul de stat furaje. La recoltatul fura LUPENI; R,
în funcţiune a unor obiecti acţiona' în mod corespunză permanent nivelul muncii de 560 tone porumb şi au transportat 820 tone sfeclă de jelor din cultură dublă au (Cultural);
ve noi, pentru valorificarea tor : nepregătirea tuturor partid, de a acţiona în de zahăr la bazele de preluare. De asemenea, au fost în- lucrat cu combinele Petru lada caval
(Luceafărul)
minereurilor cuprifere cu condiţiilor tennico-economice plină concordanţă cu cerin silozate 3 000 tone furaje. Ciorogar şi Valentin Gaiu, ducaţia seni
conţinut scăzut, cît şi prin ţele etapei actuale de dez şei (Mineru
de valorificare a zăcăminte iar transportul l-au asigu Rugina (Mi
gospodărirea cu chibzuinţă a lor cuprifere cu conţinut scă voltare economîco-socială a „Ziua recoltei" a fost săr Constantin Ilie, de la C.A.P. rat tractoriştii Ion Buda, RICANl: Ci.
rnateriilor prime şi materia României socialiste. bătorită prin muncă în nu Romoşel, au îmbrăcat hai Darnian Crăciun, Traian rieră (Reti
zut, exploatarea neraţională
lelor, creşterea gradului de MARIN NEGOIŢĂ meroase unităţi agricole nele de lucru, participînd Rînzar, Teodor Olea, Gheor- Cîntecul
(Steaua roş
mecanizare a lucrărilor, prin a unor utilaje, nerespecta- din judeţul nostru. înţele- la recoltatul porumbului cu ghe Hila şi Anton Todea. Contrabanda
gînd înalta răspundere ce combinele. Prezent în tar Tasatul silozului l-a făcut
sporirea productivităţii mun le revine faţă de soarta (Patria); Ch, <
laua unde se recolta po
(Flacăra);
cii. A crescut, de asemenea, In prima sa plenară, Comitetul orăşenesc Brad al producţiei agricole, dumi rumbul, Aurel Mariş, pre Timofte Danciu. De buna Moartea vii
contribuţia unităţilor econo P.C.R. a ales în funcţia de prim-secretar pe tovarăşul nică mecanizatorii Ion Mi- şedintele C.A.P. din Aurel funcţionare a utilajelor s-au (Casa de cu
ocupat Aurel Lai şi Roman
mice din zonă la înfăptuirea IONEL VLAD, iar ca secretari pe următorii tovarăşi : VA- hăilă, de la C.A.P. Geoa- Vlaicu, ne spunea că la a- Suciu. Pe ogoarele C.A.P. Valul vei\
BRAZI; Gal
SILE DUNA, AUREL BENEA, VIORICA ALMASAN şi IOAN
planului de export al jude ALMAŞAN. giu, Ion Ciolan, de la ceastă unitate s-a strîns po Geoagiu s-a acţionat cu seriile I-n
bedeniile (Cv,
ţului nostru. C.A.P. Aurel Vlaicu, şi rumbul de pe 15 hectare forţe sporite la transportul SIMERIA; t
din cele 65 destinate cul sfeclei de zahăr la baza de rit] e I-II (I
turii respective. Rezultate preluare, la pregătirea Urgent, seci
Bogată activitate pofitico-educativă desfăşurată de sindicate le ar putea fi mult mai terenului destinat plantării
s-ar
asigura
dacă
bune
participarea la recoltat a căpşunilor şi la arături, re- SP‘~*52Ea
aportul
trac
mareîndu-se
* Clubul întreprinderii neri, membri ai activului portanţa istorică a Con • O reuşită masă rotun .ii O':
miniere Petrila a găzduit, sindical. gresului al XlII-lea al dă a iniţiat Consiliul oră tuturor forţelor din sat toriştilor Ion Bocci, Petru
zilele trecute, o impor • La Casa de cultură din P.C.R. pentru noua etapă şenesc al sindicatelor O- (duminică la cules au fost Trosan şi Cornel Simion.
tantă dezbatere avînd ca Petroşani s-a desfăşurat de dezvoltare a României. răştie, supunînd atenţiei prezente doar cinci fami Duminică au lucrat cu Rezultatei*
temă : „Obiectivul funda o amplă discuţie organiza Sarcinile sindicatelor reie participanţilor ideea „Dez lii de cooperatori — n.n.). bune rezultate şi mecani 2.1 octombri
Extr. I: 4
mental şi sarcinile de bază tă de consiliu) municipal şite din Directivele Con voltarea social-economică a Tot la această unitate, cu zatorii de la Asociaţia eco Extr. a II-
ale dezvoltării economico- al. sindicatelor, pe tema gresului al XlII-lea". României în perioada 1986 sprijinul oamenilor muncii nomică intercooperatistă Extr. a II
sociale în cincinalul 1986— „Proiectul de Directive ale • Comitetul sindicatului —1990 şi pînă în anul 2000, de la Staţiunea balneocli Chimindia, unde la strînge- 27.
1990". Au participat mem Congresului al XlII-lea al de la întreprinderea mi în lumina Proiectului de materică Geoagiu s-a strîns rea, transportul şi însiloza
bri ai activelor sindicate partidului — document de nieră Paroşeni a între Directive ale Congresului o însemnată cantitate de rea furajelor s-au eviden
lor şi muncitori. însemnătate majoră pentru prins un reuşit schimb al XlII-lea al P.C.R.". La legume, în special morcovi, ţiat prin eforturile depuse
cultură dislocată de tracto
• O dezbatere cu pro edificarea societăţii socia de experienţă avînd ca acţiune au participat pre ristul Ion Gulea. Pentru e- tractoriştii Alexandru şi
nunţat caracter educativ a liste multilateral dezvoltate obiect de discuţii „Rea şedinţii comitetelor sindi liberarea grabnică a. tere Gelu Bob, Gavrilă Caşvan,
avut loc şi la clubul ce şi înaintarea României spre lizări obţinute în do catelor, muncitori, membri nului, la însilozarea coceni Ion Şomfelean, Nicolae Timpul p;
feriştilor din Simeria, in comunism". meniul instruirii oamenilor ai consiliilor, inginerilor şi lor au participat tractoriştii Hogman, Cornel Magda şi azi, 23 oc
titulată „Directivele Con • Un mare număr de muncii în vederea respec tehnicienilor, alte cadre din Ion Crişan, Nicolae Săn- Gheorghe Cornea, asistenţa Vremea se
gresului al XlII-lea al constructori de la I.A.C.R.S. tării normelor de protecţie unităţile ”» economice ale descu, Vasile Macoviciue, tehnică fiind asigurată de Cerul va fi
vor
lat
căd
P.C.R. privind dezvoltarea Hunedoara au răspuns in şi securitate a muncii", la oraşului. Beniamin Cărăguţ şi Ni Dumitru Floare. Vîntul va su
transporturilor şi telecomu vitaţiei comitetului sindi care au participat mineri, • „Importanţa istorică colae Potinteu. De aseme Pe tractoriştii Gheorghe derat din s
nicaţiilor". catului din unitate, parti- maiştri, inspectori obşteşti a Congresului al XlII-lea nea, la însilozarea coce Luca, Vasile Moldovnn şi Temperaturii
fi cuprinse i
» Comitetul sindicatului cipînd la dezbaterea „Di din grupele sindicale. al partidului pentru dezvol nilor şi eliberarea terenu Ion Constantinescu i-ain de, izolat m.
în organizarea comite
•
de la laminorul de 800 mm rectivele Congresului al tului sindicatului din Com tarea economico-socială în lui în vederea efectuării întîlnit lucrînd la efectua cele maxim>
grade.
Noap
al Combinatului siderurgic XlII-lea al P.C.R. — pre binatul siderurgic Hunedoa perspectivă a României" grabnice a arăturilor pe rea arăturilor pe terenuri ţa, local cc;_
Hunedoara a iniţiat o masă misele ridicării României este tema în jurul căreia toate suprafeţele au lucrat le C.A.P. Banpotoc, iar la mă in deprr
rotundă la care s-a dezbă pe noi trepte de progres şi ra, la clubul „Siderurgistul" comitetul sindicatului de la şi tractoriştii Ion Oprea, C.A.P. Deva la aceeaşi lu
La munte,
tut ideea „Partidul Comu civilizaţie". a avut loc dezbaterea „Ca întreprinderea minieră Lu- Ion Ştefan, Avram Pleşa, crare s-au utilizat opt trac. răci uşor.
litatea — factor de bază al
nist Român — centrul vi « Recent, în organizarea progresului tehnic, în lu peni a invitat la dezbatere Nicolae Tirănescu, Emil toare din secţia condusă Vlnt moderr
cârd temporr
tal al naţiunii noastre so Consiliului înunicipal al mina Proiectului de Direc un important număr de mi Casandri şi alţii, de la de Vasile Călmătui. 100 Itm/oră d
cialiste". Au participat sindicatelor Hunedoara, a tive ale Congresului al neri, ingineri, maiştri, teh C.A.P. Romoşel. vest. Local
muncitori, maiştri, ingi avut loc simpozionul „Im ■XlII-lea al P.C.R,". nicieni din unitate. O activitate rodnică am N. TIRCOB