Page 79 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 79
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Teii locuitorii satelor — în clmp,
la strînsul producţiei agrişele I
Acţionînd în spiritul frunte cu Toma Neamţu, în cîmp. Aurel Puii, Aron
îndemnurilor secretarului şeful fermei zootehnice, re Ştaicr, Gheorghe Pora şî
general al partidului, tova- coltau sfecla furajeră. Din Lăscuţ Bulea, — sublinia
răşul Nicolac Ceauşescu, tre cei care s-au dovedit preşedintele unităţii — sînt
adresate întregii ţărănimi mai harnici, încheindu-şi cei care s-au remorcat in
cu prilejul sărbătoririi „Zi primii parcelele repartiza această acţiune.
lei recoitei , la C.A.P. Ve- te, notăm pe Cornel Cor- La C.A.P. Şoimuş, recol
11
ţel, luni, se recolta porum nea, Gheorghe Chiş, Ghi- tatul porumbului se desfă
bul de pe ultimele hectare, zela Drăghici, Ioan Petrcţ, şura în toate brigăzile. La
Anul XXXVI, nr. 8 382 MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani în lanul do porumb, alături Gheorghe Ga’bo», Augustin Bejan, în fruntea coope
de ţărani • se aflau nume Pădureanu, Viorica Popa şi ratorilor se aflau Parasehi-
roşi oameni ai muncii de alţii. Pînă ieri sfecla era va Maier, ajutoare conta
recoltată pe mai mult de
Mintia,
termocentrala
la
M 1HTIMPINAREA CONGRESULUI AL Xlll-LEA AL P.C.R. jumătate din suprafaţa cul bilă şi şeful de echipă
Avram Pîrva. Cooperatorii
de
Şantierul
construcţii-
rriontaj şi „EnorgOconstruc- tivată. din Şoimuş, coordonaţi de
ţia", care veniseră, în Un număr mare de coo Elena Potinteu, economista
ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA aceste zile, în sprijinul peratori am întîlnit în gră fermei vegetale, recoltau
11
cooperatorilor. Gaşpar dina legumicolă, la x-ccol- în tarlaua „Sighet , iar
Francisc, preşedintele coo tatul morcovilor. Brigadie cei din Bălata, conduşi de
PLANULUI Şl ANGAJAMENTELOR perativei avea numai cuvin rul Ion Datcă, prezent în brigadiera Eleonora Popa,
te de laudă despre hărni cîmp împreună cu oame nu se lăsau nici ei mai
la
preciza
nii,
pînă
că
cia şi modul responsabil ora apariţiei acestor rîn- prejos. Cooperatorii Nicolae
Jula, Ion Maier, Albuţ Gro-
o»/4
Uricani — reper aS „expansiunii în care au lucrat munci duri, în mod cert, morcovii peanu, Augustin I-Icnţu,
torii din unităţile amintite.
Tot cl ne spunea că au vor fi recoltaţi de pe toate Zafei Crişan şi Cornel
cele 3 ha cultivate.
Irimic (Şoimuş) au lucrat
construcţiilor de locuinţe fost livrate la baza de re O altă echipă de coo cu atelajele; proprii la
cepţie 100 tone de porumb.
într-o tarla de 10 ha, peratori transporta cu ate transportul recoltei din
cîmp.
lajele proprii şi depozita.
în nordul oraşului Uri- sînt terminate. „La ultima ghe Bodoroncea toarnă be peste 30 de co'operatori, în în fînare furajele aflate MIRCEA LEPADATU
11
can't, cartierul de locuinţe scară, finisările se vor în toane pentru diafragme .
„Bucura* * li 1 se află într-o cheia peste cîteva zile — Dincolo de zidurile proas
permanentă extindere. Ma ne declară maistrul coor pete îl cunoaştem pc vesti
caralele turn, buldozerele, donator Victor Bodoroncea. tul dulgher Constantin Ţe- Pentru inginerul Nicolae sărbătoririi „Zilei recoltei",
11
schelele mobile şi, mai ales, Aici acţionează în' prezent puş, unul din „pionierii Coco ţi lucrătorii din fer Prima şeful fermei ne-a mărturisit
oamenii care mînuiesc a- formaţiile conduse de construcţiilor din Uricani. ma nr. 8 a I.A.S. Simeria, că în această toamnă mun
eeste' utilaje moderne de Gheorghe Manda (mozai A participat chiar la con pe care o conduce, aceas citorii vor acorda întreaga
construcţii sînt de mai cari), Ion Pălivan (zugravi) struirea primului bloc tă toamnă este bogată in recoltă atenţie efectuării lucrărilor
multă vreme „tonurile împliniri. De pe cele 60 de care condiţionează soarta
vii * ale unui tablou coti hectare livadă aliată pe producţiei ultimului an al
1
dian. Ritm şi calitafo în realizarea rod, ei au strins, pînă acum, ca muncitorii să efectueze actualului cincinal. Arături
— înaintăm cU blocurile in primul an de producţie, corect tăierile, să nu se a- le, tăierile şi stropirile tor
spre întreprinderea minie INVESTIŢIILOR peste 420 tone fructe, esti- bată de la tehnologiile sta li realizate in cele mai bu
ră, paralel cu apa Jiului de mlnd să depăşească planul bilite. ne condiţii, concomitent ac-
Vest, dar şi către rîu, în cu cel puţin 30 de tone, Inginerul Nicolae Coca, ţionînd pentru realizarea
aşa fel îneît între apă şi şi Ion Diaconu (parchetari)". ( F I ) din această parte a ceea ce va conduce şi~la care conduce ferma de la investiţiei la alimentarea cu
construcţii să rătnînă nu în blocul 29 (cu 04 de oraşului. Este- zgîrcit la un spor corespunzător de baterea primului ţăruş, a- apă necesară stropirilor, cît
mai o zonă verde natu apartamente) îl întîlnim pe vorbă. Ne povesteşte des beneficiu. Satisfacţia mun dică 5 ani, ne-a spus că în şi pentru punerea in stare
rală. Aurel Sîngeorzan, şeful pre el tehnicianul norma- cii împlinite îi încearcă deo anul viitor va intra pe rod de funcţionare a sistemului
Cuvintele inginerului unei formaţii de montori. tor Florian Şerb — care potrivă şi pe tractoriştii Ion de irigaţii, in care este cu
Gustav Ilk, şeful brigăzii Ne spune : „După cum sc are, la rîndul său, 29 ani Vlădică, Ion Creţu şi Da întreaga livadă, adică 120 prinsă întreaga livadă.
50 Uricani reliefează reali vede, casa a fost scoasă de şantier: „Dulgherul mian Bobotea, care au res hectare. Avînd proaspete Rodnicia muncii pomicul-
tatea din jur şi ne suge din pămînt. Lucrăm repe Ţepuş este cel mai vechi pectat cu stricteţe tehnolo- în gind şi inimă îndemnu torilor din această lermă o
rează „treptele" necesare de, sînteni organizaţi în din şantier. Mai sînt doi gia lucrărilor fitosanitare şi rile adresate de secretarul dă prima recoltă de fruc
către construcţiile încă ne două schimburi. Ne aflăm dulgheri buni — Damian a lucrărilor solului, punînd general al partidului, tova te, care constituie in ace
împlinite spre care ne în în prezent la etajul I, tron accentul pe calitate. Ală răşul Nicolae Ceauşescu, laşi timp o promisiune spre
dreptăm... sonul „C“, cu montarea MARIN NEGOIJĂ turi de ei, Gheorghe Ghsor- adresate oamenilor muncii rezultate superioare in anii
Blocul 28 (cu 38 aparta eofrajelor plan universale ghiu a vegheat permanent din agricultură cu prilejul viitori.
mente) este aproape gata. şi a prefabricatelor.. Tot la
Două din cele trei scări acest bloc zidarii lui Gheor (Continuare în pag. a 3-a)
\
Succese- în întrecerea socialistă
ţ FRUNTAŞII operatorul chimist Nicolae aluminiu 24Sţ kg, la alamă fruntaşe ale combinatu
^ LUPENIULUI Sîrbu şi bobinatoarea E- 1,1 tone. (Stelian Dona, lui.
caterina Cochina. De . la corespondent). î
ţ Pe panoul de onoare al mina Bărbăteni, minerii REALIZĂRI ÎN
i oraşului I.upeni figurca- şefi de brigadă Pompei STAŢIA C.F.R.
I ză Ia Ioc de cinste mi- Tomolea şi Ioan Nichita. MAI MULT MINEREU HUNEDOARA
\ nerul-Erou al Muncii So- Mai întîlnim pe ceasorni DE FIER
i cialistc, Constantin Popa carul Florea Oprea, croi Colectivul de muncă al După 9 luni şi două
} şi minerul-Erou al Muncii toreasa Elisabela Peter, Exploatării miniere Ghe- decade de muncă din
1 Socialiste, Teodor Iîoncalo, de Ia Cooperativa „Stra lari a realizat suplimentar acest an, lucrătorii cefe
^ de la întreprinderea mi- ja* . de la începutul anului rişti din staţia Hunedoa
1
i nicră Lupeni. De la De ia I.C.S. mixtă Lu cantitatea de 11 164 tone ra raportează: printr-o
' Uzina de preparare a căr- peni se află în rîndul minereu de fier brut. mai bună organizare a
\ bunelui Lupeni, separa- fruntaşilor Unitatea 332 muncii în fiecare tură de
i toarea Mihaela Dobeştean — confecţii pentru băr La uzina de preparare serviciu, respectarea în
/ şi şeful de echipă zi- baţi, condusă de Irma a minereurilor Teliuc, în tocmai a graficelor de cir
1 dări. Andrei Kincscs. De Pop, unitatea alimentară aceeaşi perioadă, printr-o culaţie a trenurilor de
( la Ocolul silvic, brigadic- nr. 268, condusă de Mi- mai bună organizare a călători şi marfă, întări
I rul silvic Filimon Arad, nerva Metlrea, cofetăria producţiei şi a muncii, rea ordinii şi disciplinei,
normelor
de
respectarea
nr. 1S2 condusă de Iulia- s-au realizat peste plan tehnica securităţii mun
na Bogdan şi unitatea nr. 7 495 tone minereu de cii, pe graficul hărniciei
290 — alimentară, condu fier marfă, iar la secţia s-au înregistrat : 103 la
să de Constantin lonaşcu. nemetalifere Zlaşti, 12 159 sută — tone expediate,
Aceştia sînt doar o tone dolomită şi 125 tone 101 la sută — sarcina
parte dintre lucrătorii talc. (Aron Căta, cores statică pe osie, 100 la
oraşului Lupeni care duc pondent). sută — siguranţa circu
ştofeta muncii pe cele laţiei, o însemnată redu
mai înalte . culmi, în ACCENT PE CREŞTEREA cere a staţionării vagoa
cinstea Congresului al PRODUCTIVITĂŢII nelor de încărcare — des
XHI-Iea al partidului. MUNCII cărcare.
(Gh. Bo/u, corespondent).
Asemenea tuturor co
lectivelor muncitoreşti din ÎNSEMNATE SPORURI
LAMINATE DE PRODUCŢIE
PESTE PLAN cadrul C. S. Hunedoara,
lucrătorii secţiei auto, a- Prin scurtarea duratei
parţinătoare uzinei nr. 7
Mobilizîndu-.şi exemplar — transporturi, îşi spo reparaţiilor curente, mij Elevii Liceului agroindustrial din Gcoagiu au dat în
mingul de 1 000 mm — t
toate forţele, colectivul de resc eforturile în muncă. locii şi'capitale la blu- această toamnă un real ajutor cooperatorilor clin comună la
oameni ai muncii din sec lucrările agricole. în imagine iată-i surprinşi la recoltatul
ţiile de laminoare 1 000 şi Cu deosebire se acţio cu fi zile, la cuptorul elec merelor.
i 300 mm din cadrul U- nează aici pentru creşte tric de 20 tone de la Foto N. GHEORGHIU
zinei nr. 4 a C.S. Hune rea productivităţii mun O. E. 1 — cu 7 zile, la
doara au realizat peste cii, indicator ce garan furnalele 4, 5, 7 şi 8 —
plan, în luna septembrie, tează o eficienţă econo în medie cu 12 ore, iar
şi în zilele trecute din mică tot mai ridicată. la 14 poduri rulante cu
octombrie, 500 tone lami Cu 23 la sută a fost aproape 21 de ore, co Î N Z I A R U L D E A Z I
nate de bună calitate. depăşit acest indicator de lectivul de muncă de la
De asemenea, au obţinut bază, iar coeficientul de secţia reparaţii siderur • In spirit de înaltă exigenţă comunistă s-au stabilit
Viorica Pădurean, firfirea importante economii de utilizare a parcului auto gice din C. S. Hunedoara căile de acţiune în vederea îndeplinirii exemplare
1 să la Ţesători» de mătase materiale: Ia cupru 145 cu 1,1 la sută. Sînt rea raportează realizarea sar
l Deva, este una clin cele mai lizări care situează secţia cinilor de plan la zi în a sarcinilor economico-socialc
» pricepute şi conştiincioase kg, la bronz peste 15 • Dialog cu cititorii
^ muncitoare. tone, la plumb 55 kg, la auto printre colectivele procent de 100,62 la sută. • Festivalul culturii şi educaţiei socialiste „Zarand ’84“
*