Page 81 - Drumul_socialismului_1984_10

MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3

Participarea minerilor hunedoreni ia marea Festivalul culturii şi educaţiei socialiste

ridicare ţărănească din 1784—1785 Z a r a n d ’84“
99
> r ) Marea răscoală ţărănească multul mişcării şi au dat că toate satele se ridică şi Partinitatea şi patriotis­ acţiuni străbătute dc un Xl-a ediţii a festivalului.
> Craiova din 1784 este, aşa cum speranţa victoriei generale. sînt ameninţaţi cu moar­ mul, valorile morale şi es­
kos Pireu. adîne fior patriotic. „Aici la noi în Zarand se
subliniază istoricul D. Pro- Sub presiunea lor nobilii tea. tetice ale noii noastre Duminică, o zi de toam­ află Mesteacănul, Criş-
program u*- dan, „prima afirmare vio­ înspăimîntaţi înalţă steag La Brad s-a adunat mul­ culturi sînt cele care au nă însorită a dat un plus ciorul, Curechiul, Crişan,
lentă a conştiinţei de sine alb pe Cetatea Devei şi ţime de ţărani care amenin_ asigurat, în ultimul dece­ de frumuseţe manifestării Ţebea, Baia de Criş, nume
parţial co- a poporului român“ care. primesc ultimatumul ţără­ iau cu atacuri violente în niu, conţinutul unei mani­ de închidere a festivalului, la auzul cărora înţelegem
zguduie din temelii orîn- nimii. în numai cîteva zile toate direcţiile. Dregătorii festări de largă şi caldă care a transformat oraşul mai bine istoria moţilor
in econo- duirea feudală în ţara răscoala a devenit un ade­ minelor din Hondol şi Cer­ audienţă : festivalul cultu­ Brad într-o sărbătoare a de pe Crişul Alb. Ţinutul
noastră şi îşi pune autoritar vărat război ţărănesc. tej,. stăpîniţi de teamă, a- rii şi educaţiei socialiste cântecului, portului şi jOcuJ' bîntuit altădată de' grin­
mâniei (co­ pecetea asupra prăbuşirii Că o mare parte din nunţau şi ei vestea reizbuc- „Zarand". Organizat de lui românesc. Ca de fie­ dina împilării se sprijină
ei. răzvrătiţii concentraţi aici o nirii mişcării. Se făureau Consiliul de educaţie po­ care dată, parada forma­ astăzi pe lumină, ea pe
rn al parti- Anunţată prin inciden­ formează minerii este lesne din nou planuri mari de litică şi cultură socialistă ţiilor artistice a deschis o nouă temelie — arăta,
rclc forum tele locale petrecute în de înţeles. O mare parte atac pentru a lovi Deva, Brad, festivalul şi-a des­ sărbătoarea. Pe artera în deschiderea manifestă­
ternică an- Munţii Apuseni, răscoala din ei o formează iobagii făşurat, zilele trecute, cea principală a oraşului, în rii, prof. Marin Stan, pre­
voluţionară izbucneşte în Zarand, cu­ mineri din Zarand care Abrudul, Zlatna, Aiudul, de-a Xl-a ediţie — mani­ marşuri şi învîrtite (sus­ şedintele Comitetului oră­
dezvoltarea prinde repede întreaga îşi urmăreau nobilii refu­ Galda, pentru a stîrpi din festare desfăşurată sub ţinute de fanfara I. M. şenesc de cultură şi educa­
temelii
nemeşimea,
dar
S a patriei Transilvanie, avînd perma­ giaţi aici, alţii proveneau semnul întîmpinării Con­ Barza) şi-au etalat fumu- ţie socialistă Brad. In locul
«ca. Ciclul nent în centrul ei regiuni­ din satele miniere din ju­ acum era prea tîrziu. In­ gresului al XlII-lea al seţea costumelor şi a jocu­ cîntecului de sărăcie şi
tervenţia masivă a armatei
: „Prieten le miniere ale Comitatului rul Devei: Şoimuş, Certej, imperiale se apropia şi în­ partidului şi cu momente lui formaţiile artistice ale viaţă amară, s-a născut
i“. Premic- Hunedoara. Aici mineritul Mintia, Hondol şi din a- cep luptele decisive. Res- care au marcat împlinirea şcolilor generale nr. 1 şl 2 altul de o uimitoare vitali­
ucţic a stu- a cunoscut, în a doua ju­ propierea Hunedoarei, care pectînd dispoziţiile lui Cri­ a două secole de la marea Crişcior, 1 şi 2 Brad, li­ tate : cinteeul muncii li­
anccze mătate a secolului al cu toate pierderile suferite şan, care a făcut dovada răscoală populară condusă ceelor industriale Crişcior bere".
(parţial co- optsprezecelea, o mai in­ unui deosebit talent mili­ de Horia, Cloşca şi Crişan. şi „Avram lancu" Brad, Acest cântec a umplut
tensă dezvoltare dar, prin tar pe întregul parcurs al Dezbaterile „Oraşul Brad căminului cultural Blăjeni, de frumuseţe Parcul „Fi-
regimul vexaţiilor cumpli­ 200 DC ANI DC LA vâscoasei, ei au înscris, la — pe coordonatele cinci­ cluburilor sindicatelor Si- liimon. Sîrbu". L-au dăruit,
te, al dărilor mari şi mun­ RĂSCOALA CONDUSA 28 noiembrie 1784, o primă nalului 1986—1990", „Pro­ meria, Gurabarza, caselor într-o frumoasă interpre­
cilor forţate, a creat o per­ DC HORIA, CLOŞCA mare victorie la Brad, pe gramele şi planurile de de cultură - Haţeg şi Brad, tare, tulnicăresele din B14»
manentă stare de agitaţie dealul Lia, asupra armatei cercetare şi creaţie tehnico- ale unităţilor eeonomico- jeni, ansamblurile folcl«-i
şi mişcări sociale. Supuşi u- SI CRISAN imperiale condusă de maio­ ştiinţifică în sprijinul ex­ sociale din oraş : E.G.C.L., î'ice ale Clubului sindica®.
nor permanente riscuri şi rul Stojanich, pe care l-au tinderii progresului tehnic", unitatea de bunuri" meta­ telor Simeria şi Casei de
6,00 Radio- sărăciţi într-un chip vred­ simpozioanele „Incursiune lice, P.T.T.R., cooperativa cultură Brad, orchestra
neţii ; G,30 în 6 şi 7 noiembrie, sim- respins în dezordine spre
în agricul- nic de plîns, minerii au ţîndu-se, în zilele următoa­ Hălmagiu obligîndu-1 la noi în istoria neamului şi a „Moţul", Sanatoriul Brad, „Capitol" a Casei de cul­
jurnal ; 7,30 fost aduşi, în ajunul marii tratative. Ţării moţilor, în timpul U.U.M.R. Crişcior. tură Haţeg şi invitaţii din
ile tovară- răscoale, într-o stare de re, stăpîni pe situaţie, răscoalei conduse de Horia, Cinteeul şi jocul s-au Bihor şi Arad — soliştii
Ccauşescu, strîng centura de presiune Ultimul act al luptei
XIH-lea — disperare care i-a angajat din jurul cetăţii şi-i obli­ pline de avînt a ţăranilor Cloşca şi Crişan", „Tradi­ mutat apoi în Parcul „Fi­ de muzică populară Vasile
de munci; în tumultul dezlănţuit al Comitatului Hunedoara, în ţii ale mineritului în Ţara ii mon Sîrbu", unde sute şi Iova şi Ghiţă Baciu, făcând
esei ;/ 0 forţelor sociale pline de gă pe' nobili la capitulare. Zarandului", spectacolele sute de localnici au parti­ ca „Zarand ’84“ să se în­
lor- " u- Participarea reprezenta­ care o mare parte erau mi_
- Jt- revoltă. neri din Crişcior, Zdrapţi, corale ,,Te cîntăm, pămînt cipat, cu inimile încărcate scrie emoţionant şi educa­
ilor ; 10,00 Desfăşurarea răscoalei tivă a iobagilor mineri la Mihăileni, Buceş, Stănija, strămoşesc" şi c e l e de frumuseţea mesajului tiv în viaţa spirituală a
i ; 10,05 În­ răscoală s-a manifestat şi literar - muzical - cinema­ patriotic al artei, la sărbă­ aşezării.
miea popu- venea să demonstreze că prin asaltul satelor Cinciş, Dupăpiatră, Blăjeni s-a
t ţările so- tocmai ei, cei care împart consumat la 7 decembrie tografice „Horia" au fost toarea închiderii celei de-a LUCIA LICIU
liulctin de greutatea muncilor agricole Batiz, Teliuc, Ghelari, 1784 la Mihăileni, cînd că­
diocaruselul Băeia asupra nobililor adă_
nea basme- pe domeniul feudal cu ne­ postiţi în castelul din Hu­ pitanul Nicula Bibarţ nu
;itate ; 12,00 siguranţa vieţii în adîncu- s-a mai putut împotrivi
; 12,05 Ştiin- rile pămîntului, au avut un nedoara, salvaţi în ultimă armatei imperiale. Permanenta autodepăşire
: ; 12,25 Din instanţă, de intervenţia
■ului; 13,00 cuvînt greu de spus. Sentinţele de acuzare şi
15,00 Clubul Partea de sus a Comita­ unui corp de armată din condamnările la moarte
) Buletin de tului Hunedoara — Zaran- Orăştie. a artistului-cetăţean
ordonate c- surprind în rîndul condu­
Siatul mc- dul — renumit prin dezvol­ Iobagii satelor miniere cătorilor şi o serie de mi­
Bulctin de tarea mineritului, concen- sînt stăpîniţi de o mare neri : Marcu Giurgiu, Popa Spectatorul hunedorean, înseamnă muncă asiduă, petiţii răminem in conti­
Jnivcrsit.V ’~ trînd acute contradicţii, a bun cunoscător al evoluţii­ transpiraţie in orele de nuare pentru a materializa
3dă limori fierbere la a doua ridicare, Marcu Dumitru, Iacob Ze- lor de calitate ale Teatru­ repetiţii.
Orele serii fost, de la început, foca­ cînd erau convinşi că răs­ huţ din Crişcior, Ion Abru- o idee, a pune la punct
' Meteo. Cir- rul cel mai puternic al re­ dean şi Petru Abrudeanu lui de estradă din Deva, Au iost realizate creaţii ceea ce ni se pare mai
ladiojurnal ; voltei. punsul aşteptat la cererile din Ruda Brad, Lupu Dra- a remarcat de fiecare dată solistice frumoase in revis­ puţin izbutit".
34; * La su- lor prin doctorul Molnar în fruntea colectivului de Remarcabilă este contri­
,00 O zi in- Bradul, Mesteacănul, Cu- ia, lucrător la mina impe­ tele ,,Adam şi Deva la
Rczultatele rechiul, CrişcioruL Ribiţa, Piuariu nu va mai sosi. rială din Hondol. Zaharift balet cuplul prim-baleri- .revistă", „Sus cortina la buţia obştească pe care
xpres ; 23,05 Băiţa, Baia de Criş, Blă- Clopotele necontenit bă- Alic, miner din Ghelari şi nilor pe care alişul ii anun­ cetate", „Revista la ora maestrul de dans, Dumitru
e; 23,30—5,00 ţa Eli şi Tică Hanea. Cu Hanea, o aduce la reali­
ical. jeniul sînt localităţi de teau într-o dungă, agitato­ foarte mulţi alţii. Lor şi excepţia specialiştilor, se exactă“ (care a adus tea­
referinţă în desfăşurarea rii. cu săbiile înroşite stră- tuturor celor care cu dem­ cunoaşte insă mai puţin trului 9 premii şi titlul de zarea spectacolelor dedica­
deose­
evenimente
mişcării. Aici a izbucnit băteau satele, zi şi noapte nitate au înfruntat moar­ că majoritatea momentelor laureat in Festivalul naţio, te unor viaţa partidului şi
)
nai
din
bite
răscoala, aici căpitanii au răsculaţii îşi făureau arme. tea în marea răscoală ţă­ coregrafice din 1966 încoa­ „Muppetz „Cintarea României"), poporului nostru, sprijinul
rănească din 1784 condusă
la
„Tom
revistă",
depus jurămînt de credin­ La porunca lui Gheorghe de Horia, Cloşca şi Crişan ce sint semnate de Dumi­ şi lerry la revistă". Men­ pe care îl acordă pregăti­
ţă pe arme, a fost elabo­ Crişan oastea insurgenţilor pentru eliberarea socială şi tru Hanea, care alături de ţionăm momentele de balet rii formaţiilor de amatori
rat ultimatumul şi s-au s-a refăcut şi panica no­ naţională a poporului, le Elena Hanea dau viaţă, liric, de mare sensibilitate, din rîndul elevilor.
iru
ile l-II (i’a- desfăşurat bătălii hotărî- bilimii a crescut. aducem azi, cu toată fiinţa, dinamism şi prestanţă sce­ cu bogate valori educaţio- In cazul Elenei Hanea,
(Arta); HU- toare. Funcţionarii mirţeri din nică, contribuie la crearea nale — „Ciobănaşul singu­ responsabilitatea scenică
vertismentul un vibrant şi plin de re­
i (Modern, Prin proporţiile victorii­ Băiţa au alarmat la 29 no­ cunoştinţă omagiu. fiorului artistic fără de ratic", „Dacii", „Glasul este dublată de o înaltă
il şi mijloa- lor rapide ci au îngrozit care spectacolul scenic nu străbunilor", sau altele ex- responsabilitate p e n t r u
, sala B); iembrie Oficiul minier că e posibil. Doi soţi, doi primind munca in siderur­ bunul mers al instituţiei,
(Flacăra) ; nobilimea, au revărsat tu­ nu mai pot rămîne acolo, Prof. DORiN CRIŞAN comunişti care din fragedă pentru prestigiul colectivu­
!i către şcoa- gie, minerit, specifice ju­
■ETROŞANI: tinereţe şi-au legat aspi­ deţului Hunedoara. ' lui. De aceea, comuniştii
la Agigea raţiile muncii de colectivul din teatru i-au încredinţat
1 o să vină artistic al instituţiei de- Balerini compleţi, Elena răspunderea de secretar al
Lanţul a- şi Dumitru Hanea şi-au
Noiembrie) ; Uricani — reper al „expansiunii" vene. Prin calităţile inter­ însuşit toate tehnicile de organizaţiei de partid.
ii de familie pretative de care au dat Oameni de bază ai tea­
LCAN; Ba­ dovadă, anul debutului a balet — clasic, caracter,
lul Ivanhoe construcţiilor de locuinţe inşemnat şi prima satis­ modern, popular. „Nu în­ trului, apreciaţi pentru tot
-ONEA: Al­ seamnăi, că dacă eşti in ceea ce întreprind, comu­
ţi) ; PETRI- facţie — distribuirea in rol niştii Elena şi Dumitru
tru doi — solistic, credit pentru acti­ teatrul de revistă trebuie
uncitoresc) ; (Urmare din pag. 1) * 42 hidrocentralei de pe pîrîul partidului. Reamintim că vitatea viitoare. să iaci doar dans modern, Hanea se dovedesc ade­
ugina (Mun- Buta. • Comunistul Gheor­ localitatea Uricani a pri­ sint de părere cei doi prim- văraţi artişti — cetăţeni ce
ANI: îndrâ- ghe Avram, maistru : „Con­ mit statutul de oraş chiar Au urmat succese, dar şi tind mereu spre autodepă­
pria dorinţă renunţări fireşti generate balerini. Ne străduim să ne şire înfăptuind scenic lu­
D ; Cinteeul Negrea şi Vasile Dinu — struim în Uricani Un nou în anul 1965, cînd a în­ documentăm şi să ne spe­
■.caua roşie); dar Constantin Ţepuş a magazin comercial (supra­ ceput cea mai fertilă pe­ de meserie, care pină a cruri minunate.
Noile aven- format aici, prin modul în faţa bazei: 1 296 mp) care rioadă din istoria noastră ajunge la maxima expresi­ cializăm continuu. De
anului Min- vitate a mişcării, gestului aceea, după orele de re­ MINEL BODEA
; ORAŞTIE: care îşi cunoaşte şi îşi va avea în final trei ni­ — „Epoca Ceauşescu".
vamă (Pa­ exercită meseria, o ade­ vele comerciale — subsol,
gul Sehroth vărată şcoală.. parter şi etaj".
)AGIU-BAI :
a de cultu- Bilanţul constructorilor Sub forma acestor in­
Mexicul in din Uricani, pe 1984, este formaţii, enumerarea suc­
le I-II (Da-
lltimul treii; deosebit de bun. o Au fost ceselor obţinute de con­
la Zambezi construite, cu 5—10 zile structorii din Uricani ar
.ră) ; SIME- înainte de termen, blocu­ putea continua. Ne oprim
I la coman- însă aici. Nu înainte de
TLTA ; Ur- rile 24, 26 şi 27. © Se
umina). află în stadiu de finalizare a-1 asculta pe secretarul
blocul 28 (despre care am organizaţiei de bază, Vic­
tor Bodoroijcea :
amintit). © Blocul 25, cu
— Pînă in prezent am
EAl 42 apartamente (terminat la realizat în plus, faţă de
sfîrşitul lui septembrie
a.e.) a fost construit peste planul valoric al perioadei,
plan şi reprezintă doar una lucrări de peste un milion
tabil pentru lei. Am construit aproape
brie, 1031 : din faptele de muncă prin un kilometru de străzi în
in general care colectivul Brigăzii 50
variabil mai Uricani cinsteşte apropia­ acest cartier. încă din acest
t cădea ploi tul forum al comuniştilor, an vor fi atacate filtc 5 blo­
VIntui va curi de locuinţe spre Jiul
i la moderat Congresul al XlII-lea al
i locale din partidului, o Prin escava- de Vest, care vor consti­
Temperatu- ţiile executate a fost creat tui front de lucru pentru
>r fi ouprin- 1985. Prin toate faptele
9 grade, iar deja frontul de lucru pen­
ntre 15 şi 20 tru noiembrie a.e. — blo­ noastre de muncă no expri­
.nai ridicate, cul 5 o O parte din con­ măm aprobarea deplină
limineaţa. faţă de Proiectul de Direc­
structori lucrează la extin­
reme schim­ derea centralei termice din tive ale Congresului al
bul temporar cartierul „Bucura“. o For­ XlII-lea, dorinţa fierbinte
dea ploi io­
va prezenta maţia de betonişti condusă ca la acest mare forum al
pin fi la 100 de Marin Lungu a execu­ comuniştilor, tovarăşul
■torul vestic, tat pînă în prezent 70 la Nicolae Ceauşescu să fie
de serviciu : Şi ta Orăştie, construcţiile înfăptuite in ultimii ani aduc oraşului un plus de frumuseţe, un plus de personalitate.
a). sută din lucrările de beto- reales în funcţia supremă
nare ale bazinului mioro- de secretar general al
t