Page 83 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 83
CAMPANIA AGRICOLA
Amplă mobilizare de forţe la recoltarea
S M Â L M I E Tn Consiliul unic agroin ducţie din Lunca Moţilor. te în baza furajeră mai
porumbului pe ultimele suprafeţe
recoltarea
dustrial
Brad
unităţii, ne spunea :
porumbului se apropie de Victor Ticin, preşedintele mult de 50 tone coceni. agricolă
cooperativa
în
' ORGVI Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUVEDOARA AL punctul final. La începutul — Am avut cultivată cu de producţie din Vaţa de
acestei săptămîni coopera porumb o suprafaţă de 43 Jos s-a muncit, de ademe
SI A L . C O R I S m U L U I tivele agricole de producţie dc ha. încă din prima zi nea, eu spor la I sul
din Brad, Mesteacăn, de cules am înregistrat o porumbului. Ca urma.i a
Zdrapţi, SăUşte, Cărăstău participare numeroasă dc acestui fapt, pînă mier
şi Birtin au anunţat ter cooperatori astfel că re curi seara, din cele 117 ba
Anul XXXVI, nr. 8 383 JOI, 25 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani minarea culesului pe în coltarea s-a desfăşurat re cultivate au fost recoltate
treaga suprafaţă cultivată pede. 90 ha. Viorel Braica, pre
cu porumb. Vasile Raşovan, — Ce cooperatori s-au şedinţele unităţii, evidenţi
hărnicia cu care au mur
inginerul
şef
al
C.A.P.
IN iNTIMPIHAREA CONGRESULUI AL Xlll-LEĂ AL PX.R. Birtin, ne spunea că buna cit cooperatorii Carolir
desfăşurare a lucrării se 'ÎN C.U.A.S.C. BRAD Ciorogar, Avisalon Mar
şi Toan Coman din brigai
datoreşte puternicei mobi condusă de- Romulus G<
ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA lizări a membrilor coope dovedit mai harnici ? nic din satul Ociu, proci
ratori — practic toţi locui
— Primii care au înche
şi Ioan şi Elena Hiş, Ele
torii satelor Birtin Şi Căză- iat recoltarea suprafeţelor Drăgoi şi Toma Florea
PLACULUI Şl ANGAJAMENTELOR neşti au luat parte la cules repartizate au fost Sabin brigada condusă de Tăr
— şi că, la ora actuală, Loliş, Ioan Gligor, Pascu Andricău, satul Ticnav;
aproape întreaga suprafaţă Bărăştean, Iosif Loliş şi Criş. Recolta • adunată
PROIECTUL DE DIRECTIVE este eliberată de coceni. alţii. transportată din cîmp, di
S-a muncit bine la recol — Ce suprafaţă mai este rect la baza de recepţie,
ALE CONGRESULUI AL XIH-LEA AL P.C.R. - tarea porumbului şi la coo de cules ? C.A.P. Vaţa de Jos avînd
— Circa 10 ha. în două
perativa agricolă de pro- zile încheiem recoltarea. pînă în prezent livrate la
fondul de stat peste 40
IN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII
Eliberarea terenului de co tone porumb. în ce pri
ceni a mers mai greu la veşte eliberarea terenului
început. în ultimele două au fost tăiaţi cocenii de pe
Scrisori de la cititorii ziarului zile însă lucrarea s-n in 70 de ha. Lucrarea, ca şi
tensificat astfel c£ au fost transportul produselor se
tăiaţi cocenii de pe aproa cundare în baza furajeră,
pe întreaga suprafaţă re trebuie intensificate- pen
coltată. La transportul co tru a se putea trece la
noi cenilor din cîmp am mobi efectuarea arăturilor adinei
de toamnă.
lizat
atelajele
cooperativei
şi ale membrilor coopera
Casa de cultură Hune vitatea politico-educativă tori. Avem deja depozita TRAIAN SONDOR
doara, alături de cluburile pentru creşterea conştiinţei
muncitoreşti din municipiu socialiste a maselor şi
I desfăşoară o susţinută ac formarea omului nou e ZIUA ARMATEI
ECONOMII 1 tivitate educaţională de necesar să se intensifice.
IN PRODUCŢIE formare a omului nou. Se va acorda în continuare
Este cunoscută în acest atenţie deosebită organiză REPUBLICII SOCIALISTE
1 Colectivul laminorului sens contribuţia pe care o rii şi desfăşurării în bune
) de sîrmă I al uzinei nr. aduc cursurile universităţii condiţiuni a Festivalului
( 4 din C. S. Hunedoara cultural-ştiinţifice la edu- naţional „Cîntarea Româ ROMÂNIA ' :
? îşi aduce o contribuţie carea patriotică, revoluţio niei" în vederea stimulării
1 deosebită la realizarea nară, îmbogăţirea gradu şi afirmăt ii talentelor şi La 25 Octombrie 1984, ţa independentă şi suverană
^ planului la export al lui de cunoştinţe al oame energiilor creatoare ale
nilor muncii; întîlnirib- cu întregului popor în opera întregul nostru popor săr a neamului în vatra sa stră
t combinatului, 72 la sută brigăzile ştiinţifice ; înnoi de construcţie a noii orîn- bătoreşte Ziua Armatei moşească, sărbătorirea Zilei
} din totalul producţiei i rile genurilor artistice. duiri. Republicii Socialiste Româ armatei, la o dată ce mar
1 sale fiind destinată, Ia Toate acestea au făcut ca nia, în atmosfera de puter chează un eveniment cu
I ora actuală, partenerilor 1 aşezămîntul nostru de cul în acest sens, consiliul nică efervescenţă creatoare profunde rezonanţe în isto
f de peste hotare. Este de conducere al casei de în care toţi cei ce muncesc, ria românilor — e I i * 1 * * * V ' rea,
1 meritorie preocuparea 1 tură să se situeze pe cultură, activul său re sfrîns uniţi în jurul partidului, acum 40 de ani, - '•
ţ permanentă a acestui ) locul I în Festivalul naţio tribuit şi obştesc, în frun al secretarului său general, brazde de pămîi
nal ,,Cîntarea României", te cu comuniştii, şi-au
^ harnic colectiv în direc- i amplă manifestare spiri propus creşterea contribu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nesc de sub ocupa,
/ ţia realizării ritmice a 1 tuală iniţiată de secreta ţiei muncii educaţionale pe întîmpină cu rezultate re tysto-hitleristă — simb
) planului fizic, în condi- / rul general al partidului, măsura rezultatelor pe care marcabile în toate domenii ză înalta preţuire de
^ ţiile creşterii eficienţei 1 t o v a r ă ş u l Nicolae Ie obţin la locul lor de le ds activitate cel de-al se bucură armata în
i economice. De pildă, ^ Ceauşescu. Rezultatele ob XIII-lea Congres al Partidu tatea noastră, calda
J numai în luna septem- ţinute ne bucură, dar no muncă de pe platforma in lui Comunist Român, eveni re a luptelor eroice
\ brie şi în cele două de- şi obligă să desfăşurăm, în dustrială a Hunedoarei — ment de însemnătate covîr- jertfelor date de -
beneficiarii actului de cul
\ cade din octombrie, ca . acelaşi timp, o activitate tură. Pornind de aici con şitoare pentru dezvoltarea români pentru liberia!
i urmare a măsurilor luate ^ mai susţinută în perioada siderăm că înnoirea moda- generală a patriei, pentru independenţa patriei, '
1
' Ia toate punctele de Iu- { oare urmează. ridicarea gradului de civili fribufiei lor la mari
\ cru, laminatoriştii de Studiind cu maximă a- FLORIN IZDRÂILA, Transportut operativ al zaţie şi de bunăstare a na Iii pentru înfrînge' .o
^ aici au economisit 90 000 tenţie Proiectul de Direc difestorul Casei de cultură recoltei de porumb din ţiunii noastre socialiste. maniei naziste.
„Ca un fir roşi
l kWh energie electrică, tive ale Congresului al Hunedoara cîmp este o acţiune ce con Sărbătorim Ziua oştirii în întreaga istorie cr 0 \<>A
centrează
numeroase
forţe
1 peste 54 tone combusti- XIII-lea âl partidului am la I.A.S. Simerra. anul celei de-a 40-a aniver spunea tovarăş) a *
1
V bil convenţional, s-au 1 înţeles că în viitor acti (Continuare in pag. a 2-a) sări a revoluţiei de eliberare ţ
l încadrat în consumurile ^ socială şi naţională, anti Ceauşescu — lăSrt
a oştirii cu poporul din
fascistă şi anfiimperialistâ
’ specifice de cilindri, că- din august 1944, la care sînul căruia s-a născut, iden
j rămidă refractară şi \
l vopsele, au depăşit pla- l armata română, slujind cu tificarea cu idealurile de li
bertate, dreptate şi neatîr-
? nul la recondiţionări 1 Recuperarea grabnică a restanţelor şi realizarea devotament interesele poporu nare ale maselor largi popu
lui, a avut un aport impor
J piese de schimb cu 5 la 1 tant. lare, hotărîrea nestrămutată
\ sută, au recuperat cu \ planului — obiective prioritare ale minerilor Prilej de omagiere a oş!i- de a apăra pămîntul stră
l 17 la sută mai mult l rii române care în multimi bun, dreptul poporului de
^ ulei decîl prevăzuseră. / lenara istorie a patriei a
(Stelian Dona* corespon- 1 Im portantele evenimente ştiut fiind că acest colectiv ca urmare a reprofilării slujit cu devotament nobi Colonel GHEORGHE TICHIE
dent). ţ politice ale acestui an au era cunoscut, nu demult, galeriei principale „Ani-
declanşat şi în cadrul co ca unul din cele mai bune noasa", orizontul 11, şi îm lele idealuri ale poporului,
lectivului întreprinderii mi pe ramură, cu o ridicată bunătăţirea transportului a apărat dreptul la existen (Continuare in pag. a 2-a)
niere Aninoasa o puternică eficienţă a activităţii. au fost create toate condi
PRESTAŢII mobilizare a energiilor u- — Minusul din producţia
SUPLIMENTARE mane, a tuturor forţelor sectorului II — ne-a de ţiile pentru îndeplinirea şi
depăşirea planului pe sec
tehnice existente în scopul clarat interlocutorul — se tor, îneepînd chiar din pri
Oamenii muncii de la 1 recuperării restanţelor a- datorează neconfirmării re ma zi a lunii octombrie a.c.
întreprinderea de gos- 1 cumulate în producţia de zervelor de cărbune din Cum şi cu cit va fi de
podărie comunală şi lo- i cărbune şi realizarea pla stratul 15, blocul zero şi păşită cifra de 350 tone
cativă Hunedoara îşi nului. „Dorim din toată blocu! 1, lentila vestică. extrasă în prezent pe zi, în
sporesc necontenit rea- 1 inima. — ne-a relatat ing.
Uzările,, raportînd în- \ Gheorghe Negruţ, şeful sec
semnate depăşiri de plan torului II — să recuperăm
la principalii indicatori, i în întregime cele 16 859 to
Aceste sporuri, alăturate V ne cu care am rămas da
celor înregistrate în pe- ţ tori faţă de plan. De altfc'i,
rioada trecută de la în- t previziunile noastre con Aici s-au executat aproa cadrul sectorului II, am a-
verg spre redresarea tota
ceputul anului, sc con- i lă a situaţiei. Am luat mă pe U)00 m lucrări do pre flat de la minerul şef de
1 creti/.cază în realizarea t gătire în steril, fără a a- brigadă Miklos Bokor. Nu
surile necesare pentru ca
ţ peste sarcinile planifi- \ pînă la finele anului să ne vdji vreo finalitate pozitivă. mele acestui miner repre
l cate a unui volum to- l realizăm indicatorii fizici S-a contat pe punerea în zintă acum un punct de
i tal de prestaţii de 6,1 / do producţie şi chiar să funcţiune a unui abataj referinţă cînd se vorbeşte
1 milioane, din care la ) obţinem cantităţi de cărbu frontal, pe creşterea pro despre hărnicia oamenilor
din Valea Jiului. împreună
^ gospodărie locativă — l ne peste prevederi". ducţiei zilnice a sectorului cu .brigada sa, Miklos Bo
l 1,4 milioane lei, prestări 1 înainte de a consemna de la 350 tone la 640 tone kor s-a angajat (în urmă
} construcţii peste X mi- / argumentele îndeplinirii pe şi, implicat, ridicarea can cu circa 40 de zile) să rea
> lion lei, iar la desfacere ) viitor a planului, ne-am in tităţii de cărbune extras lizeze 150 m pregătiri pînă Noul teleferic de transport al minereurilor treho ••
— comerţ 993 000 lei. ţ teresat care sînt cauzele pe întreprindere la 2 500— atingă cit mai repede capacitatea maximă de 3 000 tone.
ţ (Vasile Grigoraş, cores- i nerealizărilor de pînă a- 2 800 tonc/zi. Aşa cum am MARiN NEGOITA minereu în 24 de ore. Este de fapt una din preocupării-'*
inginerului Ioan Stoian şi ale tehnicianului Lazăr T.afca d«*
’ pondent). 1 cum. Au fost identificate? spus, după un kilometru la Uzina de preparare a minereurilor polimetalicc Corand»-
Cuni se acţionează pentru de săpat în gol, s-a renun Ifondol.
înlăturarea neajunsurilor, ţat la acea lucrare. Totuşi, (Continuare în pag. a 3-a)
