Page 84 - Drumul_socialismului_1984_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 38

(Urmare din pag. 1) independenţei din'1877—1878, continuate şi înnobilate în Zvolen, Kojetin - iată nu­ 15.00 Telex
în crîncenele lupte de la zilele de foc ale revoluţiei mai cîteva din miile de 15,05 Zambia —
Plevna, Rahova şi Vidin, de eliberare socială şi na­ localităţi care şi-au găsit
făuri viaţa după pro- precum şi în cei al reîn.re- ţională, antifascistă şi anti- eliberarea ca urmare a erois­ 15.20 Săptămîna
— reportaj
sa voinţă". girii naţionale în anii 1916— imperialistă din august 1944 mului şi jertfei ostaşilor
deniile de vieţuire ne- 1918, în timpul căruia osta­ - de partea, căreia s-a ală­ români. In rindul , celor peste tul 3 infanterie care, pen­ 15,3t/ Studioul tii
ruptă în spaţiul carpafo- şii români au apărat cu tru­ turat întreaga armată ro­ în amplul proces revoluţio­ 500 000 de militari români tru o perioadă scurtă, se 1G,20 Desene anii
f
ibiano-poniic afestă fap- purile lor pămîntul strămo­ mână, de la soldat la ge­ nar desfăşurat după 23 Au­ care au luptat împotriva afla în apărare, ipe hotarul 16.30 închiderea
lui
că vocaţia poporului şesc împotriva ocupanţilor. neral, fără nici o ezitare — gust 1944, sub conducerea fascismului s-au numărat satului slovac Bohunice. 20.00 Telejurnal!
u a fost', chntotdeauna, Jiu, Oit, Braşov, Predeal, şi, apoi, în războiul anti­ Partidului Comunist Român, şi tinerii înrolaţi ca volun­ Dacă la început luptă­ lor)
;atea, independenţa, Bran, Cobadin, Prunaru, hitlerist pînă la victoria în marile bătălii sociale pen­ tari. Intr-o fotografie, fă­ torii vechi au avut unele 20.20 Ziua Arin
a. Neajlov, Bucureşti, Mărăşti, finală asupra Germaniei na­ tru cucerirea puterii politice cută la data de 8 februarie îndoieli faţă de pregătirea blicii Socia
nia (color)
>rejurârile istorice au Mărăşeşti şi Oituz sînt nu­ ziste, constituie un filon pu­ şi economice, pentru înfăp­ 1945, şi publicată in cartea noastră militară şi puterea din spccta'
însă, adeseori, vitrege, mai cîteva din nestematele ternic al întregului proces de tuirea măreţelor obiective „Tinereţe înflăcărată" se de luptă, mai tirziu însă dedicat Zi!
i impus poporului ro- ce strălucesc astăzi în cu­ ale revoluţiei şi construcţiei văd, printre altele, şcoala şi-au schimbat părerile fi­ Republicii
su-şi apere fiinţa prin dezvoltare şi întărire a ar­ socialiste, armata a fost o din Batovce şi o subunita­ indcă din primele zile tinerii România
grele. Lupta necurmată nuna de aur a gloriei stră­ matei noastre socialiste de participantă activă. te militară românească. au dovedit elan, dirzenie 21,10 Ctitorii eu
dezvoltarea de sine bune. azi. Antrenată în vasta operă Subunitatea (un batalion) în nopţile de veghe, în­ mindrim (<
>are, pentru libertate Amintirea vie a înaltelor in aprigele lupte purtate de ridicare la parametrii era alcătuită dini tineri care, drăzneală şi hotărîre în 21,30.Film serial
tîrnare, în care arma- tradiţii ale luptelor pentru pentru eliberarea patriei de la chemarea Partidului Co­ neret (cobi
• iucat rolul hotărîtor, libertate, independenţă şi sub dominaţia Germaniei na­ noii calităţi a pregătirii de munist Român — „Totul pen­ incursiunile făcute in liniile nu au vîri
inamice,
devotament
şi
;ie trăsătura caracte- luptă şi politice, în confor­ tru front, totul pentru vic­ eroism în violentele încleş­ dul II
mitate cu cerinţele Directi­
fundamentală a între- vei comandantului suprem, torie /“ - s-au înrolat vo­ tări cu trupele fasciste. 22.20 Telejurnal
jrii a poporului nos- oştirea ţării se constituie luntar pentru a lupta cu lor)
şi a oştirii lui. ViteazuS scut al patriei arma in mină împotriva La începutul lunii martie 22.30 închiderea
in cartea de aur a istoriei în acelaşi timp într-o pre­ cotropitorilor fascişti. O 1945, marea unitate a vo­ lui.
zenţă activă pe marile şan­
poporului român înfîlnim tiere ale economiei naţio­ mare parte dintre ei erau luntarilor români, Divizia
numeroase exemple care Miresme de cîntec adie-n rapsozi nale, contribuind din plin membri ai Uniunii Tinere­ „Tudor Vladimirescu“, a
confirmă acest adevăr. însăşi Şi-n pîine pulsează solemn hărnicia tului Comunist. La flancul pornit ofensiva spre rîul
prima atestare documentară O mare de inimi cu braţ de voievozi la făurirea societăţii socia­ drept ol batalionului se Hron. In una din aceste
a strămoşilor noştri daco- Stă pavăză scumpei iubiri — România. liste multilateral dezvoltate afla compania 1, numită bătălii a căzut eroic şi lup­
geţi este făcută tocmai cu In suflet au glia, uzina şi mina pe pămîntul României. şi ,,compania bucureşteni- tătorul Alexandru Rusu,
BUCUREŞTI i
prilejul luptei lor pentru li­ Vlăstarele ţării veghind sub drapel însufleţită de înaltul exem­ lor“, din care făcea parte născut în Bulzeştii de Sus, programul dini
bertate şi independenţă dusă Să dăinuie-n oameni senină lumina plu de patriotism înflăcărat, utecist din ilegalitate, mem­ La ordinea zilei
împotriva uneia dintre cele Şi zarea să fie imens porumbel. spirit revoluţionar, dinamism şi tînârul comunist Constan- bru in Biroul judeţean Bra­ tură; 7,00 Radio
mai mari puteri militare ale Armata Română e scut dîrz şi demn şi pilduitoare dăruire pen­ ’tin Codeanu. in mijlocul şov al U.T.C. care, la acea Urmînd chemă,
careului se găsea compa­
timpului — Persia iui Darius. Cu pieptu-i eroic - zid la hotare. tru înflorirea patriei, creş­ nia 2 „craioveni", cum i dată de 6 martie 1945, era şului Nicolae
al
Congresului
Istoria noastră consemnează In frunte-i Eroul — Comandantul Suprem terea prestigiului ei pe plan locţiitorul politic al plutonu­ faptele noastre
ia loc de cinste, marile Şi glorie prin timp nemuritoare. internaţional ale tovarăşului se mai spunea. Voluntarii' lui din care făceam şi eu 8.00 Revista pr
bătălii desfăşurate pentru PETRISOR CIOROBEA Nicolae Ceauşescu, mîndră acestei subunităţi veneau pare. A căzut la datorie Curierul melodii
letin de ştiri ; î
păstrarea fiinţei naţionale de glorioasele tradiţii ale din Craiova, din judeţele în ziua în care în ţară dem ascultător
şi apărarea gliei, sub con­ poporului, de prezentul so­ Dolj, Gorj, Vilcea, Me­ se instaura guvernul de Buletin de ştiri
hedinţi şi Romanaţi. Din
ducerea lui Decebal — regele unitate a însoţit permanent ziste, pentru eliberarea, po­ cialist şi de minunatele această companie făceau largă concentrare democra­ ment folcloric
artis
Ansamblul
erou, Gelu — un alt voievod armata română în perioada poarelor Ungariei, Ceho­ perspective ale dezvohării tică, condus de Dr. Petru al Armatei ; tl:
erou, Bascirab I, Mircea cel de consolidare şi apărare a slovaciei şi Austriei pe ale ţării, pe care le deschid parte şi fraţii Cornel, Du­ Groza. Tot în acea zi, in de ştiri ; 11,05
Bătrîn, Vlad Ţepeş, lancu de Marii Uniri. Aceasta a făcut căror teritorii au luptat - os­ hotărîrile ce vor fi adop­ mitru şi Florin Balaure, trei locul lui am fost eu numit piii Soarelui; (1
ta te ; "'00 Bule
Hunedoara, Ştefan cel Mare, ca oştirea ţării să-şi mani­ taşii români, cot la cot cu tate de Congresul al Xlll-lea din cei şase feciori ai co­ ca locţiitor politic al pluto­ 12,05 r corn
munistului Virgil Balaure,
Radu de la Afumaţi, loan feste voinţa nestrămutată ostaşii sovietici, armata noas­ al partidului, armata noastră din Turnu-Severin. La flan­ nului şi împreună cu cei­ rului; 2,15 M
Vodă şi Mihai Viteazul — de a apăra integritatea te­ tră a îmbogăţit tradiţiile de îşi ridică neîncetat măiestria lalţi camarazi, am luptat nico-ştiiiiţific ;
cei doi domnitori eroi căzuţi ritorială în anii 1939-1940, eroism şi jertfe ale poporu­ militară şi pregătirea poli­ cul sting se afla compa­ pînă la rîul Hron, unde Ha 3; 15 ut
16.00 Buletin de
pe cîmpu! de bătălie pentru să acţioneze ferm împotriva lui român pe parcursul a tică pentru a fi gata în orice nia 3, „ardeleni“ din care am fost rănit la umărul Cîntec de îir
independenţa şi unitatea Gărzii de Fier, să fie ostilă peste 1 600 de kilometri, de moment ca, ia chemarea făceam şi eu parte, şi drept, cu cîteva ore înainte muzică uşoară
neamului nostru, precum şi fascismului în general şi la Marea Neagră pînă în patriei, poporului şi partidu­ Alexandru Rusu de la Baia ca unitatea să părăsească că ; 16,25 Rădic
nomW.; 16,55 5
de Criş. Voluntarii aces­
o altor legendare figuri de Germaniei naziste în special, apropiere de Praga, cu noi lui, la ordinele comandan­ linia frontului pentru că Culu:i% 17,00
domnitori patrioţi. Istoria a- să se încadreze treptat în nume şi fapte măreţe de tului suprem, să apere cu teia veneau din Braşov, îşi îndeplinise misiunea în­ ştiri ; 17,05 O
testă eroismul oştirilor popu­ mişcarea de rezistenţă naţio­ dăruire şi jertfă. Cernavodă, hotărîre, împreună cu în­ Cluj, Turda, Mediaş, Sibiu credinţată şi se retrăgea dantului suprcir
le serii ★ Rac
lare de la Bobîlna, al celor nală pentru redobîndirea li­ Bucureşti, Ploieşti, Oarba tregul popor, cuceririle re­ şi Hunedoara. pentru refacere. Revista intern-
Din ţară am plecat la
conduse de Gheorghe Doja, bertăţii, unităţii teritoriale şi de Mureş, Păuliş, Cărei, De­ voluţionare, independenţa şi începutul lunii decembrie Jertfele au fost neasemuit dio; 10,30 R
de Horia, Cloşca şi Cri şan, independenţei naţionale. Toa­ breţin, Budapesta, Mişkolc, suveranitatea Republicii So­ de mari şi de dureroase. Realizator AdrI
cu; 22,00 O zi
de Tudor Vladimirescu, care te aceste minunate tradiţii, Roznava, Bonska Bvsfrica, cialiste România. 1944 şi cele cîteva sute 23.00 Opera ,.S
............:ns şi mai puternic de tineri ne-am intilnit in Este bine să se ştie de că­ Bedrich Smeta
comuna Verpelet, in Unga­
, o'ul de libertate şi tre cei ce azi cresc o mente) ; 23.30 •
^ nfă. Armata ro- ria, unde a luat fiinţă un dată cu ţara că, in numele stop muzical.
'o o isfost alături de batalion de instrucţie în ca­ libertăţi! şi demnităţii, al
?a revoluţiei de la 1848- drul diviziei „Tudor Vladi­ gloriei şi onoarei şi-au
mirescu", numit „Batalionul
9, a sprijinit cu trup şi de cadre". După un mers plecat fruntea în ţărînă IC
et şi s-a dăruit Unirii lung de trei zile am ajuns sute de /tineri dintre cei
1859. la Endrelalva, unde ne-am mai buni fii ai acestei ţări : Sm;
.-.celeaşi nobile idealuri au completat pregătirea de Sute de lujere s-au trint (Patria) ; Into
rotit ostaşii români în luptă. Apoi, am pornit spre sub tăişul de coasă al răz­ Vodă JLăpuşncai
" j pentru cucerirea
,l > 1-11 (Arta); HI
front, trecind pe teritoriul boiului. Avertismentul
Cehoslovaciei, ne-am oprit Jertfa lor este înscrisă sala A) ; Scopu
cele (Modern,
tt la Batovce. Aici, in acea la loc de cinste în cartea Lupii mărilor
*4». ne-document (lin cel 'Ş~-- zi de 8 februarie 1945. am de aur a ţării. Secretul '* ! -fr.uh
r,f Q/ loilca război mon- depus jurâmintul militar : PETROŞÎ
ormaţie (ie avioane „Jur poporului meu să lupt HARALAMBIE MUNTEANU, la Agigea
de pâdur
'' ilecoliml pentru pentru libertatea şi propă­ şef serviciu ia ţul amintii
'"ii* a anei misiuni în şirea lui". Direcţia judeţeană I-1I (7 Noicml:
timpul luptelor din Ceho­ Voluntarii transilvăneni au de poştă şi telecomunicaţii PENI: rfâ 1
LCAI
tural),
slovacia. fost repartizaţi la Regimen­ Deva rea VlaşmJlor (
LONEA: Albim
rul); PETRILA:
o — o — a — » — o — • — — O — o — a — o — o — o — tru doi — seriile
URIC
citoresc);
prof
Tradiţiile războiului în­ vieţii poporului nostru. gostit la BRAl
(Retezat);
tregului popor pentru Ele sînt o formă prin care dra (Steaua roş
apărarea patriei au la se asigură pregătirea lar­ BARZA: Noile
Mân
rorrîfini rădăcini adinei în gă, de fapt a întregului căpitanului ORAŞ
nerul);
timp, milenare. Istoria popor, pentru a putea da să ştiu de c
ţării noastre a consemnat o ripostă hotărîtă oricui (Patria); Comp
nenumărate momente în ar încerca să încalce fron­ căra) ; GEOAGIl
care întregul popor era afirmat cu putere în re­ ganisme care au luat de­ încleştări crîncene cu tru­ oameni ai muncii înarmaţi tierele patriei, să pun. în certul (Casa d
HAŢEG:
Mexici
chemat de la plug şi de la voluţiile de la 1821 şi 1848, numirea de formaţiuni ale pele hitleriste. Numeroşi — a permis forţelor demo­ pericol sau să atenteze — seriile I-II
coasă să pună mîna pe în Războiul pentru inde­ luptei patriotice. în urma patrioţi înarmaţi au parti­ cratice şi revoluţionare să la cuceririle noastre revo­ BRAZI: Ultimu
arme pentru apărarea gliei pendenţă din 1877 — 1878, unor intense activităţi des­ cipat, de asemenea, la dejoace o serie do acţiuni luţionare, la independenţa LAN : Visînd
de
(Casa
cuîtu
strămoşeşti. împrejurările în anii primului război făşurate în toată ţara în luptele pentru eliberarea represive ale reacţiunii şi patriei". RTA : Spectacol
externe, de cele mai multe mondial. primăvara anului 1944, for­ părţii de nord-vest a 'Tran­ să asigure dezvoltarea cu în lumina principiului dă (Mureşul);
ori vitrege, lungul şir de Aceste idei de incontes­ maţiunile de luptă patrio­ silvaniei cotropită de hor- succes a luptei pentru un călăuzitor al doctrinei mi­ $Uul nooţii
GHELART:
Fii
invazii declanşate de nu­ tabilă. valoare ştiinţifică şi tică au fost structurate pe tişti în urma odiosului guvern democratic". litare româneşti, magistral nat.ru (Minorul)
meroşi vrăjmaşi porniţi practică au fost dezvoltate scară ierarhică, avînd ca Dictat de la Viena din Azi, pe întregul cuprins fundamentată de secretarul
pe jaf şi cotropire, i-au de P.C.R., mai ales în pe­ organe de conducere un 30 august 1940. al ţării — în fiecare judeţ, •general al partidului, Co­
silit pe români să ia per­ rioada rezistenţei antihitle­ comandament central con­ Prezenţa formaţiunilor municipiu, oraş, comună, mandantul suprem al for­
manent asemenea măsuri riste, cînd crearea unei for. dus de un membru al de luptă patriotică în via­ întreprindere şi instituţie — ţelor armate, tovarăşul
de autoapărare, să fie fău­ ţe muncitoreşti înarmate Comitetului Central şi co­ ţa politică şi socială a activează puternice gărzi Nicolae Ceauşescu, potrivit
ritori de bunuri materiale, devenise imperios necesară, mandamente regionale în ţării a constituit o necesi­ patriotice, reprezentând, căreia apărarea României
dar şi ostaşi neînfricaţi, într-un document al parti.-» Oltenia, Dobrogea, Mol­ tate obiectivă, ilustrînd prin caracterul lor de socialiste constituie cauză Timpul prob;
curajoşi şi dîrji. Subliniind dului, din decembrie 1943, dova, Banat, Ţara Bîrsei. înalta capacitate a parti­ masă, prin nivelul dotării, şi operă a întregului po­ azi, 25 octon
acest mare şi necontestat se arăta : „Partidul nostru începînd din prima zi dului de a prospecta şi instruirii şi al conştiinţei por, gărzile patriotice aeoiv Vremea se va r
dă cu cerul
vj
adevăr, marele patriot re­ trebuie să dispună în a revoluţiei de eliberare dirija evoluţiile procesului revoluţionare o redutabilă dă toată atenţia ridicării lat se vor sen
voluţionar Nicolae Băl- timpul cel mai scurt de o socială şi naţională, anti­ revoluţionar, de a lujh mă­ forţă. neîncetate a nivelului lor slabe. Vin tul v<*
cescu spunea că „tot româ­ forţă militară a sa, pe care fascistă şi antiimperialistă, surile cele mai realiste, în „Gărzile patriotice şi de pregătire, a capacităţii derat din vest.
nul se năştea cu datoria să o organizeze şi să o con. cînd o formaţiune de lup­ contextul faptelor pe care detaşamentele militare ale combative, de acţiune şi rile minime voi
se între 4 şi 9
de a fi soldat şi de a apăra ducă în numele şi în inte­ tă patriotică a preluat paza le înregistra istoria româ­ tineretului — subliniază intervenţie, pentru a fi cele maxime în
grade.
statul la vreme de nevoie resul poporului şi pe care căpeteniilor guvernului an_ nească. „Evenimentele au t o v a r ă ş u l Nicolae gata în orice moment, ca neaţa. Local, <
şi cînd vrăjmaşul călca s-o folosească cu pricepere tonescian arestate la palat, arătat — sublinia tovară­ Ceauşescu — îmbină în
pămîntul românesc, toată pentru a lovi maşina de muncitorii înarmaţi au şul Nicolae Ceauşescu — mod minunat munca paş­ împreună cu oştirea ţării, La munte : Vj
ţara trebuia să fie la arme". război hitleristă spre a luptat cu eroism, alături că partidul a procedat just nică de construcţie a socia­ cu întregul popor să-şi caldă cu ceri
Tradiţiile luptei întregu­ deschide cal?a drepturilor de ostaşii ţării, în interio­ organizând în acele condiţii lismului, de dezvoltare e- îndeplinească- cu demnitate noros. Local va
Vhvtul va sufla
lui popor pentru apărarea înăbuşite de teroare". Sar­ rul Capitalei şi la ba ie. ele unităţi înarmate de luptă conomico-socîală a ţării cu misiunile încredinţate, unele intensific
patriei au trecut din gene­ cinile principale, rezultate acesteia, în Dobrogea, şi în ale , clasei muncitoare. misiunea nobilă de apăra­ Lt. col. DUMITRU VOICU rare de 50—70
sectorul vestic.
raţie în generaţie, fiind din hotărîrile partidului Bărăgan, pe Valea Prahovei Existenţa gărzilor patrioti­ re a cuceririlor revoluţio­ locţiitorul şefului de Stat (Meteorolog dc
continuu îmbogăţite de-a aveau în vedere organiza­ şi în Ţara Bîrsei, pretutin­ ce care cuprindeau în rîn- nare, de apărare a patriei, major al Gărzilor patri'tice A. Proncencd).
lungul veacurilor. Ele s-au rea în detaliu a unor or­ deni unde au avut loc durile lor peste 70 000 de de asigurare a muncii şi din judeţul Hunedoara