Page 87 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 87
IN iHTiMPlNAREA CONGRESULUI AL Xill-LEA Ăl P.C.R.
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
Calitatea produselor destinate
SUCCESE
IN ÎNTRECEREA
exportului - în centrul
SOCIALISTĂ
J S H D E rugăm Pentru început, vă operativ al fructelor alît
preocupărilor
—
tovarăşe
cu culegători localnici, cît
inginer
Emil
inspector
Maiorescu,
şef al Inspectoratului sil şi cu culegători aduşi din
alte judeţe, dar care vin
vic judeţean, să precizaţi la noi de ani şi ani de
ce exportă inspectoratul zile. în ceea ce priveşte
JF silvic ? prelucrarea şi livrarea pro
— Fructe de pădure în duselor avem organizate
stare proaspătă — zmeură, centre în Vaţa de Jos,
Anul XXXVI, 8 384 VINERI, 26 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani mure, afine negre, afine Dobra, Haţeg, Orăştie şi
roşii, măceşe, porumbe; Iscroni. Aceste centre dis
DEPĂŞIRI fructe de pădure conser pun de spaţii de prelucrare
LA TOŢI INDICATORII
vate — zmeură, afine, coar şi depozitare corespunză
de
de
PROIECTUL OE DIRECTIVE ALE CQHSRESULlil la Colectivul Hunedoara, avînd ne ; ciuperci comestibile toare, de instalaţii frigo
muncă
î.M.
uscate şi în saramură —
rifice, de tot ce este ne
în comunişti cei mai des
toinici socialiste, ai acţionează hribi. gălbiovi, ghebe ; cesar pentru garantarea
între
animatori
cerii
lemnoase
vînat,
materiale
LEA ÂL P. C. R. - IM DEZBATEREA eu dăruire cinsti devotament —• bile-manele, răşinoasr, prospeţimii şi calităţii fruc
şi
telor şi ciupercilor pînă la
a
pentru
Congresul
al XlII-lea al partidului eu
noi şi tot mai Însemnate ACTIVITATEA: Dl EXPORT
OAMENILOR MUCII realizări. Acum, cînd celei
se
apropie
încheierea
de-a zecea lună dc mun calitate © dinamism- © ©fteienfd
că din acest an jubiliar,
minerii de la Ghelari, Te- 1 lemn pentru celuloză ; se livrare.
line, Crăciuneasa, Lelese, I
SCRISORI DE LA CITITORII ZIARULUI raportează eă au extras l minţe forestiere — car — Cerinţele puse în faţa
suplimentar C.2 198 tone mi- ? pen, ghinda, împletituri de activităţii de export se
ncreu de fier, 57 773 tone răchită şi altele. Enumera numesc calitate, prompti
dolomită, peste 1 C00 tone
tale dc bună calitate. La rea poate nu v-n spus mare tudine în livrare, eficien
Largi perspective dezvoltării producţia marfă plusul se lucru, nii-i spectaculoasă, ţă. în această direcţie vă
ridică la 12,3 milioane Ici,
iar la producţia netă la să zic aşa, dar să ştiţi că rugăm să ne spuneţi cum
6,9 milioane Ici. De subli toate acestea sînt mult cău acţionaţi ?
bazei de materii prime niat că obţinute Ia importante ciate de beneficiarii noştri destinate exportului este
aceste
—
tate şi deosebit de apre
Calitatea produselor
sporuri
produc
ţia fizică s-au realizat în
condiţiile economisirii a externi din R.F. Germania, în centrul preocupărilor
160 metri cubi lemn de mi
Cei aproape 300 de oa turi utile. Putem raporta investigaţiile complexe pen nă, 47 tone bile pentru Franţa, Italia, Austria, noastre. Urmărim încadra
meni ai muncii' din cadrul cu mîndrie că ne achităm, tru descoperirea de noi re mori, peste 20 tone carbid, Olanda, Spania, Elveţia, rea în parametrii calita
Brigăzii geologice complexe cu cinste de misiunea în zerve minerale, pentru va 320 tone cărămidă refrac Uniunea Sovietică, R. S. tivi din notele de coman
Brad a' I.P.E.G. Deva au credinţată. Prin eforturile lorificarea chiar şi a celor tară, ca şi însemnate can Cehoslovacă, Republica De dă ale beneficiarilor, de
tităţi
furtunuri,
de
cablu,
primit cu viu interes 'Pro unite ale minerilor, geolo cu conţinuturi utile mai blindaje, pinză de filtru, mocrată Germană. la carp am primit mulţu
iectul de Directive ale gilor şi cercetătorilor, scăzute. De asemenea, se capse. — Enumerarea produselor miri pentru calitatea pro
Cu cele mai mari reali
Congresului al XlII-lea al orientate spre cercetarea vor intensifica prospecţiu zări se înscriu minerii din ne-a dat de înţeles însă că duselor livrate. Ambalajele
partidului şi îşi exprimă atentă şi responsabilă a nile pentru creşterea fon brigăzile conduse de Nico este vorba de urgenţe, atît — butoaie de fag şi ste
adeziunea deplină faţă de mirteralizaţiilor de la su dului naţional de rezerve lae Patalcy, Iordache Scân în culegere, cît şi în buna jar, ludilole ete. — sînt
Iacob
prevederile acestui docu prafaţă şi din adîneime din geologice • în domeniul teie, Romulus Boariu, Roman depozitare şi, mai cn sea într-o perfectă stare de
curăţenie, nu prezintă nici
lVIiron
şi
Vinea,
ment, care prefigurează în zona Bradului am obţinut hidrocarburilor, cărbunilor, Popa, Petru Ticula, Gheqr- mă, în ambalare şi livrare.
chip nou o Românie moder în toţi aceşti ani rezultate şisturilor bituminoase, mi glie Gheorgliiţă, loan Cioa — Aşa este. Tocmai de un fel de scurgeri. încă
nă, un viitor prosper' şi din ce în ce mai bune. în nereurilor de uraniu ş.a. ră, Ilic Mărgineam), mulţi aceea acordăm cea mai din faza de recoltare şi
alţii. (AKON CATA, cores
luminos pentru întregul lunile trecute din acest an, Fireşte, o parte din aceste pondent) . marc atenţie recoltării în achiziţii toate produsele
popor. spre exemplu, la foraj pla sarcini vor trebui mate 7,5 MILIOANE L.EI perioada optimă a fructe sînt sortate şi ambalate în
Puternicul ecou pe care nul a fost depăşit cu a- rializate de lucrătorii bri LA PRODUCŢIA iN PLUS lor de pădure şi ciuper cele mai bune condiţii.
MARFA
acest document l-a produs proape 2 600 m, la galerii găzii ce acţionează în Ţara Colectivul sectorului fo cilor comestibile, precum La zi, ne prezentăm cu
şi în colectivul nostru ne eu peste 1 850 m, la puţuri Zarandului, de întregul co restier Hunedoara a obţi şi activităţii de achiziţii. 'indicatorii planului la ex
mobilizează pentru a obţi de cercetare eu 130 m, am lectiv al I.P.E.Ct. Deva, nut amu acesta succese Avem 172 puncte şi sub- port realizaţi, în medie,
deosebite in muncă, dedi-
ne în continuare rezultate economisit la costurile de care-şi desfăşoară activita t cate Congresului al XIII- puncte de achiziţii, am în procent de peste 148 la
bune. De fapt, trebuie sub producţie circa 5 milioane, tea înlr-o zonă considerată I lea al partidului. Buşteni plasate în toate bazinele sută. Deci, avem un în
liniat că toţi anii care au lei. Sînt realizări conclu pe bună dreptate un bogat de fag in plus — 2 712 me de fructificaţie de pe teri semnat avans. Acesta este
trecut de la Congresul al dente care exprimă’ gradul izvor dc materii prime ne tri cubi, buşteni de stejar toriul judeţului, puncte şi angajamentul comunişti
— l S6U metri cubi, buşteni
XIT-loa au fost ani bogaţi do mobilizare al colectivu- cesare. economiei naţio de răşinoasc — 1 787 metri coordonate de ocoalele lor, al întregului nostru
în realizări, contribuţia lu brigăzii noastre, hotă- nale?. ţ cubi, lemn de mină — 317 noastre silvice din Baia de colectiv : la Congresul al
brigăzii din Brad la surce- rîrea fermă de a face I metri cubi, iar la lemn de Criş, Brad, Dobra, Geoa- XlII-lea al partidului să
V foc peste 1 121) metri cubi.
sele întreprinderii fiind tot totul — aşa cum a indicat Ing. FLORIN TODEA, Îi In această perioadă pro- giu. Haţeg, Hunedoara, ne prezentăm cu planul
mai însemnată. t o v a r ă şui Nicolae şeful Brigăzii \ ducţla marfă suplimentară Ilia, Lupeni, Orăştie, Pe anual la export îndeplinit
şi depăşit!
Secretarul general al Ceau.şescu — pentru a scur geologice complexe Brad | este de aproape 7,5 milioa- troşani, Pui, Retezat, Si-
1 ne lei.
partidului, t o v a r ă ş u 1 ta termenele de punere în meria, Şoimuş. în sezon Convorbire realizată de
Nicolae Geauşescu. patriot funcţiune a noilor zăcă (Continuare în pag. a 3-a) organizăm culesul cît mai GH. I. NEGREA
înflăcărat şi strălucit con minte mineraliere, de a
ducător revoluţionar, ne-a asigura ţării cît mai multe
■trasat o sarcină de mare materii prime.
importanţă pentru viitorul Din Proiectul de Direc Mecanizatorii — mereu la datorie,
patriei : să punem cît mai tive am înţeles că şi în vii
repede în evidenţă noi re torul cincinal se va pune
zerve de minereuri pentru un accent deosebit pe lăr cu răspundere şi abnegaţie
economia naţională, inclu girea continuă a bazei de
siv c.elc sărace în conţinu materii prime, extinzîndu-se
Sub strălucirea de toam Mihai Ursa — de la S.M.A.
nă a razelor solare, zilele Deva, Francisc Acs, Titus
trec una după alta, cipro- Şerban — de la S.M.A. Si-
piindu-ne, pas cu pas, de meria, Mihai Creangă, loan
anotimpul zăpezilor. Cioriţă - de la Orăştie,
Traian Bogleg, Vasile Goga
Calme doar in aparenţă,
- din Călan, loan Dimpe-
zilele toamnei au lost şi
riu, Ionel Nicoară - de la
încă mai sînt, pentru ma
Ilia, ton Jurj, Herman Zeii
joritatea lucrătorilor ogoa
relor din judeţul nostru, ca - de la Geoagiu, Romulus
Cozac, Doinei Dumitrescu
de altfel din întreaga ţară,
zile de muncă intensă, du - din Toteşti, Anton Cioa-
să din zori in seară şi de nă, Andrei Bora — de Io
seori şi noaptea. Pentru că Haţeg, loan Pleoţ, Vălean
totdeauna toamna — ano Bistrian — de la Hunedoa
timpul stringerii roadelor ra, Vasile Meltişj Toader
după un an de muncă, dar Pistol - de la Brad, şi lis-
C.A.P. Gcoagiu. Se acţionează la recoltarea furajelor din
şi al pregătirii recoltei vii cultură succesivă. ia ar putea continua cu
toare - dă măsura hărni
mulţi alţii, pe care nici nu
ciei ţăranilor, a mecaniza ni-i putem imagina altfel,
final de campanie agrico pe marginea tarlalelor, să
torilor şi specialiştilor din de cum i-am intilnit me
lă şi s-ar putea spune că se oprească ploaia, pentru
agricultură. Dacă în majo reu : pe ogor sau in hol
greul a trecut - convinşi a intra cu tractorul in braz
ritatea unităţilor agricole dă, ta volanul tractorului
că ei, mecanizatorii, şi-au dă ori la semănat. Mereu
din judeţul nostru recoltele
făcut cu prisosinţă datoria, la datorie, in zori, in mie ori al combinei, fie dimi
de cereale păioase, cartofi,
fiind mereu, din primăvară zul zilei de vară, ori noap neaţa, fie seara, fie zi o-
porumb, plante furajere şi
pînă-n iarnă, la pos't, pre tea, muncind la lumina fa bişnuită, fie sărbătoare.
legume s-au vădit mai bo
ocupaţi să încheie la timp rurilor. Aceiaşi şi aceiaşi Modeşti, harnici, pri
gate decit in alţi ani, me
şi de calitate toate lucră oameni. Uneori mai bine cepuţi şi acum, în acest
ritul este al tui’uror cei or
rile ce le reveneau. l-am dispuşi, alteori mai necă final de campanie de toam
înrolaţi în deiaşamentul a-
văzut in primăvară la arat, jiţi, dar totdeauna conşti nă, fiţi siguri că mecani
gricultoriior hunedoreni, dar,
la pregătit terenul şi se enţi de rolul lor in bătălia zatorii hunedoreni se află
în primul rînd, al mecani
mănat. Apoi, in vară, la plinii, botăriţi s-o poarte
zatorilor. Şi dacă acum la datorie. String recolta
volanul combinelor, la se cit mai bine.
ne-am propus să dedicăm ceratul orzului şi al griului, Am strins in filele car de porumb, efectuează a-
aceste rînduri tuturor me răturile adinei de toamnă,
l-am reintijnit ia eliberatul netelor de reporter nume
canizatorilor din agricultu transportă furajele din
terenului, pregătitul aces roase nume, fapte şi im
ra judeţului nostru, o fa tuia şi semănatul griului. presii despre aceşti soldaţi cimp sau execută alte lu
cem pentru că ei sînt cei Din nou, la recoltatul car devotaţi şi harnici ai ogoa crări, făcindu-şi - mereu cu
care au dus şi duc greul tofilor, legumelor şi porum relor. Multe au văzut lumi răspundere şi abnegaţie
muncii pe ogoare. O facem bului, la efectuarea arătu na tiparului, multe, însă, datoria, în folosul tuturor.
Ţesători» de mătase Deva. Una din ţesătoarele fruntaşe acum, în miez de toamnă rilor adinei de toamnă, nu. Sint mecanizatori ca
— Veta Stroie, din mîluile căreia ies zilnic numai ţesături - cînd ne îndreptăm spre l-am găsit stînd „la pindă" Nicolae Lupuţ, losii Jir, MIRCEA LEPADATU
de calitate. Foto N. GHEORGHIU
