Page 9 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 9
w
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu
în unităţi de cercetare şi producţie
s e m is im Ceauşescu, secretar Nicolae tetului judeţean Călăraşi al în suprema funcţie de se
agricolă, de industrie alimentară
a r ă ş u
l
niştilor români să realeagă
T
o
v
Dumitru
general
P.C.R.,
Bejan,
a
cretar
al
general
partidu
al Partidului Comunist Ro
Nicolae
tovarăşului
adresat
mân,
preşedintele
Republi
cel
Ceauşescu,
locuitorilor
iubit
judeţului,
ror
cii
fiu al poporului român,- e-
un călduros bun venit.
dimineaţa,
făcut, Socialiste România, a Ceauşescu, în numele tutu lui pe tovarăşul mai Nicolae
miercuri
PRGHit ftl COMITETULUI JUDETEflIM HUMEDDflBA o vizită de lucru în uni Conducătorul partidului şi minent om politie, militant
tăţi de cercetare şi produc statului a fost primit — şi de frunte al mişcării co
SI AL CON SI tIU LUI ţie agricolă, în întreprin de această dată — dc spe muniste şi muncitoreşti in
deri ale industriei alimen cialiştii Institutului, de ce ternaţionale, personalitate
tare. tăţenii comunei Fundulea marcantă a lumii contem
Noul dialog de lucru a şi ai aşezărilor învecinate porane.
Anul XXXVI, nr. 8 365 JOI, 4 OCTOMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani fost consacrat examinării cu flori, cu nemărginită Directorul Institutului,
unor probleme esenţiale bucurie, cu manifestări e- Cristian Hera, l-a invitat
privind sporirea continuă a moţionante de aleasă stimă pe t o v a r ă ş u l Nicolae
producţiei agricole, vegeta şi preţuire. Ei au reafirmat, Ceauşescu să viziteze expo
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI le şi animale, în actualul într-o impresionantă unita ziţia care ilustrează suges
cincinal şi în anii următori, te de simţire, sentimentele tiv contribuţia acestei im
potrivit importantelor pre lor de neţărmurită dragoste portante unităţi de cerce
âl XIII-LEA AL P. C. R. -- PROGRAMUL IZBÎUZILOR vederi ale Proiectului de şi recunoştinţă faţă de to tare la obţinerea şi genera
Directive ale Congresului varăşul Nicolae Ceauşescu, lizarea celor mai valoroase
al XlII-lea al Partidului pentru activitatea neobosi soiuri şi hibrizi, cu poten
Comunist Român, care asi
VIITOARE, AL PERSPECTIVEI LUMINOASE gură dezvoltarea susţinută tă ce o dedică zi dc zi pro ţial productiv ridicat şi în
păşirii
patriei,
bunăstării
calitativ
superioare,
suşiri
a agriculturii noastre so şi fericirii poporului, tri premisă esenţială a creşte
idealuri
A DEZVOLTĂRII Şl BUHĂSTĂRÎI cialiste, ca ramură de bază umfului nobilelor libertate rii producţiilor agricole, la
a economiei naţionale.
progres,
nece
asigurarea
de
pace,
întregului
Această cuprinzătoare şi şi independenţă ale tuturor sar de sămînţă şi material
aprofundată analiză a în naţiunilor. săditor, precum şi a unor
Contribuţia tot mai însemnată a tuturor colectivelor ceput la Institutul de cer şi cii Miile dc oameni ai mun tru export. suplimentare pen
cantităţi
pentru
cetări
veniţi
cereale
în
întîmpinare
plante tehnice — Fundulea, şi-au manifestat — şi în Discuţia a continuat pe
muncitoreşti la creşterea venitului naţional - puternică unitate a ştiinţei aceste momente deosebite cîteva loturi ale institutului.
agricole româneşti. — dorinţa fierbinte ca a-
Primul secretar al Comi propiatul forum al comu (Continuare in pag. a 4-a)
la temeia ridicării bunăstării întregului popor
în Proiectul de Directive rea în ritm susţinut a venitu venifu! naţional de 32 oiî,
ale Congresului al Xlil-lea lui naţional, repartizarea ju ceea ce a permis ca şi fon CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
al Partidului Comunist Ro dicioasă a acestuia pentru a- dul de consum să fie de 22
mân cu privire la dezvolta cumulare şi consum. ori mai mare. Cea mai bo
rea economico-socialâ a După cum sublinia tovară gată în împliniri a fost pe
României în cincinalul 1986— şul Nicolae Ceauşescu, se rioada ’naugu'uiă de Con
1990 şi orientările de er- cretarul general al partidului, gresul al IX-lea al partidului, Lucrătorii ogoarelor din judeţul
spectivă pînă în anul la a 40-a aniversare a revo această perioadă a marilor
se prevede creşterea în ritm prefaceri -revoluţionare este
susţinut a venitului naţional, numită cu îndreptăţită mîn- Hunedoara au încheiat semănatul orzului
care, ca şi produsul social, drie patriotică, demnitate şi
reprezintă un indicator de recunoştinţă, de către între
sinteză al economiei noas gul popor, drept „Epoca Acţionînd cu fermitate şi răspundere, mănatul griului în cel mai scurt timp,
tre naţionale. Potrivit pre Nicolae Ceauşescu". în lumina indicaţiilor trasate de tovară la strîngerea fără pierderi a întregii re
vederilor proiectului, menitul Pe baza concepţiei revo şul Nicolae Ceauşescu, organizîndu-şi colte, cu participarea masivă a întregii
naţional urmează să spo luţionare, ştiinţifice, elaborate temeinic munca, lucrătorii ogoarelor hu- suflări a satelor, a tinerilor elevi şi stu
rească în 1990 cu 44—49 la de t o v a r ă ş u l Nicolae nedorene — cooperatori, mecanizatori, denţi, a personalului din întreprinderi şi
sută faţă de planul pe anul Ceauşescu s-a acţionat şi se specialişti, lucrători din cooperativele a- instituţii.
1985, ritmul mediu anual de va acţiona în continuare gricole de producţie şi întreprinderile a- Totodată, se lucrează în schimburi pre
creştere în viitorul cincinal pentru înfăptuirea programe gricole de stat — au încheiat ieri semă lungite, de zi şi de noapte, la arături şi
fiind de 7,6-8,3 la sută, faţă lor speciale de importanţă natul orzului pe întreaga suprafaţă pla
de ritmul de 5,0-5,7 la sută naţională privind dezvoltarea nificată. pregătirea terenului, la strîngerea şi de
furaje,
de
pozitarea
tuturor
cantităţilor
prevăzut pentru produsul mai puternică a bazei ener Raportînd acest însemnat succes, lu urmărindu-se cu rigurozitate asigurarea
social, ceea ce dovedeşte in getice şi de materii prime, crătorii ogoarelor acţionează în prezent
tensificarea laturilor calitati îmbunătăţirea nivelului teh cu toate forţele şi mijloacele — aşa cum unei înalte calităţi tuturor lucrărilor
ve ale dezvoltării economice, nic şi calitativ al produse a cerut conducerea partidului — la se agricole.
cu accentul pe dezvoltarea luţiei de eliberare socială şi lor, reducerea consumurilor
şi perfecţionarea producţiei naţională, antifascistă şi specifice şi valorificarea su
materiale, pe ridicarea pro antiimperialistă, România se perioară a materiilor prime, Mobilizare puternică, ritmuri
ductivităţii muncii, reducerea prezintă ca o ţară indusfrial- materialelor, combustibililor
costurilor de producţie, în agrară cu o industrie moder şi energiei, reabzarea unor
deosebi a cheltuielilor ma nă, puternică şi cu o agri producţii sigure şi stabile în bune la recoltat si semănat
teriale şi ridicarea, pe a- cultură socialistă în plină dez agricultură. Totodată, s-a
ceastă bază, a eficienţei e- voltare. Comparativ cu anul perfecţionat aplicarea noului Ajunşi, marţi dimineaţa, este la semănatul orzului, vedea concret cum se mun
conomice în toate domeniile 1945, producţia industrială- mecanism economico-financiar la C.A.P. Bretea Strei nu iar contabila şefă este în ceşte, cum este organizată
de activitate. Este bine cu a ţării este în 1984 de 100 pe baza autoconducerii mun găsim acolo decît pe casie brigada Plopi, unde se re- activitatea, cine sînt cei
noscut faptul că, aşa cum a de ori mai mare, iar cea citoreşti şi autogesfiunii, ra unităţii. care duc aici greul bătăliei
demonstrat practica, pentru agricolă a sporit de circa creîndu-se condiţii tot mai — Toată lumea este în recoltei.
prezentul şi viitorul fiecărei 7 ori. în aceeaşi perioadă, bune de participare a oa eîmp, ne spune. Au plecat C.A.P. Bretea Strei Cînd am ajuns la „Balas
naţiuni un rol de însemnă produsul social a înregistrat menilor muncii la fondul de devreme, deoarece se mun tieră", o tarla de 20 ha cul
tate deosebită îl are creşte o creştere de 28 ori, iar dezvoltare economico-socialâ ceşte în toate brigăzile la tivată cu cartofi, recoltatul
şi la beneficii, întărind ast recoltat, pregătit terenul şi era în toi. Bătea Un vînt
fel rolul lor de proprietari, semănat. Tovarăşa preşe coltează sfeclă furajeră şi destul de puternic, dar oa
cartofi.
Calitatea produselor - obiectiv producători şi beneficiari. dintă a plecat dis-de-dimi- înarmaţi cu aceste infor menii n-aveau vreme să-l
Locul central şi importan
neaţă la Măceu, să mobili
ia în scamă. înşiraţi în lun-
maţii şi cu... aparatul de
ţa deosebită ce s-a acordat zeze oamenii pentru recol fotografiat, am purces la
esenţial al activităţii colectivului (Continuare în pag. a 3-a) tatul cartofilor. Acum tre drum, mai exact pe ogoa MIRCEA LEPÂDATU
buie să fie în tarlaua de la
„Balastieră". Inginerul şef rele cooperativei, pentru a (Continuare în pag. a 2-a)
La ora 11, cînd am intrat de schimb. Cantitatea su
în halele uriaşe ale secţiei plimentară de produse tur
turnătorie III din Combi nate obţinută numai prin
natul siderurgic „Victoria" acordarea unei atenţii spo
Călan, oamenii schimbului rite tehnologiilor de fabri
respectiv sc aflau încleştaţi caţie şi, implicit, micşora
în toate operaţiile fluxului rea procentului de rebut
de producţie. Probabil şi admis, se cifrează la un
din această cauză (pe lingă total de 37 tone lingotiere
temperaturile fizice ale şi piese de schimb.
unui asemenea loc) atmo Despre această aşa-zisă
sfera era cu adevărat fier „atenţie", atît de necesară
binte. în fluxul de producţie,
Trebuie relevate, de la ne-au vorbit foarte mulţi
început, două obiective interlocutori. Lingă cuptoa
esenţiale, pe care oamenii rele cu inducţie, topitoi'ul
muncii din turnătoria III a Leontin Dănuţ ne-a arătat
C.S.V. Călan dcresc să le
amplifice : cantitatea fizică o tijă subţire de fontăarup-
tă în două : „Aceasta este
dc produse şi durabilitatea, o probă-pană, una din me
adică prelungirea perioa
dei lor de folosinţă, cali todele prin care noi con
tatea. Pe primele 9 luni trolăm direct, la faţa locu
ale anului au fost turnate lui, calitatea fontei. Pe fie
peste prevederi 174. tone care schimb elaborăm peste
produse, din care 148 tone 24 tone de fontă şi trebuie
lingotiere şi 26 tone piese să fie de cea mai bună'
de schimb. în ce priveşte calitate".
calitatea produselor reali Tot aici, pe platforma
zate, procentul de rebut
admis a fost micşorat cu MARIN NEGOIŢĂ
In imagine, un grup de cooperatori din Bretea Strei, care, in frunte cu Marla Tănăsoni, preşedinta unităţii, acţio
0,28 la -sută la lingotiere nau la recoltatui cartofilor. Foto NICOLAE OHEORGHIU
şi cu 0,29 la sută la piesele (Continuare în pag, a 3-a)
i
