Page 92 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 386

SĂ C O N G R E S U L A L X I I I - L E A

nun
A SARCINILOR DE PLAN 8.30 Mult c
moaşă..
" /Vi) A Iman a
9.30 De stra
10.00 Viata s
Măsuri de importanţă majoră 11,15 Muzica
color)
Dinamism şi împliniri socialiste (Urmare din pag. 1) ş! calitativ al produse­ 11,45 Lumea
Telefilm
lor, reducerea costurilor de • clan „Uc
in spaţiul hunedorean pentru reducerea preţurilor producţie şi sporirea mai 13.00 Telex
lor)
accentuată a eficienţei eco­
acestor produse.
O măsură de importanţă nomice şi a stabilit noi mă­ 13.05 Album i
suri menite să stimuleze mai
(Urmare din pag. 1) jină in argumentare comu­ sociale a muncii, cit şi anual, mai bine de 2 000 hotărîtoare pentru buna func­ pal col<
nistul loan Bobar, din bri­ sub cel al practicării ei de oameni ai muncii, căci ţionare a mecanismului eco- mult colectivele de oameni gram :
gada antreprizei T.C.M.M. efective. Am deschis noi ei sint deopotrivă făurito­ nomico-financiar adoptată de ai muncii în aceste direcţii. şl popii
cardinale primare ale exis­ - Avem oameni in 5 zăcăminte din care extra­ rii materiali şi spirituali ai Astfel, 50 la sută din volu­ balet, r<
tenţei sale. Comitetul Politic Executiv ol mul amenzilor şi penalităţi­ me cloeu
puncte de lucru şi nu te gem o largă gamă de sub­ vieţii noi. C.C. al P.C.R., la propune­
Trecut prin atitea şi ati- poţi intilni zilnic cu toţi. stanţe minerale utile eco­ Cind spui Brad astăzi lor va fi suportat din fondul nc anin
tea vitregii şi-a format cir­ rea tovarăşului Nicolae de participare a oamenilor tclespecl
Cine garantează, in aceste nomiei naţionale. Cu ei am trăieşti cu maximă intensi­ Ceauşescu, se referă la re­
cumspecţia ca mod iniţial condiţii, buna desfăşurare diversificat şi am amplifi­ tate sentimentul că moţul a ducerea, începînd de la 1 muncii la realizarea produc­ • Telcspor
de reacţie, pină la limpe­ ţiei, a beneficiilor, iar dife­ 15.00 FOTBAL
o lucrului ? Comuniştii, toţi cat oroducţia materială, înţeles binele pe care i-l noiembrie a.c., a dobînzilor
zirea apelor. Viorel Popa, renţa va fi suportată din be­ Mureş —
lucrătorii, conştiinţa şi răs­ preocupările sociale şi cele dă socialismul şi că socia­ la toate categoriile de cre­
secretarul comitetului de de ordin cultural, lăcin- neficiul total al întreprinde­ Craiova,
punderea lor. Grupurile de lismul este şi rodul rivnei dite. Astfel, la creditele cu­
partid de la I. M. Barza, comunişti de la locurile de du-ne o aşezare moţească lui. Şi, pentru că acesta rii. Alte măsuri vizează ma­ natul nt
susţine convingător că in rente acordate unităţilor in­ jorarea fondului de partici­ „A“. Tr.
muncă se manifestă ca o modernă, aflată in plină este un adevăr incontesta­ dustriale, de transporturi, cer­
munca de partid este foar­ forţă dinamică, unită, ca şi transformare. bil, prin Programul partidu­ pare la beneficii din bene­ la Tîrgu
te important să ţii seama cind in fiecare loc de mun Din acest ghem se deru­ lui, prin grija secretarului cetare ştiinţifică, prestări- de ficiile peste plan înregistra­ 18.05 Imagini
permanent de această par­ că ar fi Întreaga organiza­ lează şirul multor împliniri. său general, moţul crişan, servicii, aprovizionare şi des­ te pe seama creşterii pro­ — doeui
ticularitate. Moţul - spune facere, comerţ exterior, ni­ ductivităţii muncii şi reduce­ 18,25 Micul c
ţie de partid. Grupul de Împreună cu comuna Criş- cu rădăcini adinei in pă- velul dobînzilor se reduce
el - este omul cinstei şi comunişti, mare-mic cum cior, oraşul are astăzi o mintul şi istoria neamului, de la 8 la 5 la sută ; pen­ rii consumurilor materiale, cei mici
dreptăţii, valori pe care le din sumele reprezentînd con­ 18,50 1001 de
este, lucrează cu fiecare populaţie de aproape 3 ori priveşte cu aceeaşi demni­ tru creditele acordate staţiu­
respectă şi cere să fie res­ om şi cu toţi laolaltă pen­ mai mare decit in 1930. tate şi Încredere viitorul nilor de mecanizare a agri­ travaloarea în lei a valutei 19.00 Telejurn;
pectate de toţi. Să i/â dau tru ca treburile sa mearaă Din cei mai bine de 23 000 imediat şi perspectiva mai culturii dobînzile se reduc obţinute peste plan, din be­ lor)
un exemplu - zice : intro­ bine. 1 ncuitori, circa 13 400 sint largă, spunindu-şi răspicai de la 6 la 2 la sută, iar neficiile suplimentare reali­ 19,20 Cîntarca
ducerea acordului global a zate ca efect al aplicării u- lor)
Am recurs la această muncitori, adică de 10 ori hotărirea de a pune cu pentru creditele acordate u-
pus exigenţe sporite privi­ deschidere concretă intrucit mai mulţi decit in anul toată nădejdea umărul la nor tehnologii moderne de 19,55 Film art
toare la repartizarea efor­ ea este definitorie pentru 1966 scrierea noilor pagini de nităţilor agricole de stat şi lucru, a unor invenţii sau lia noasi
turilor oamenilor. Minerii atenţia şi priceperea cu Alte coordonate. In 1984, plămădire socială şi umană cooperatiste, dobînzile se re­ inovaţii. Premieră
duc de la 5 la 2 la sută.
au ţinut să ştie care şi cit Acest complex de măsuri, ţie a stt
care autorităţile aşezării — valoarea producţiei globale in inima Apusenilor. Reducerea dobînzilor se va
lucrează pentru ca mina organizaţia orăşenească de industriale este de 4,1 ori aplica şi pentru creditele a- referitoare — cum am subli­ Turcia
să-şi facă planul, inţelegind partid şi consiliul popular mai mare decit in 1966, iar Cind a plecat moţul la cordate formării şi menţine­ niat mai sus — la reducerea 21,30 Un nai
prin aceasta că nu este ţară, cu doniţi şi cu ciu- costurilor de producţie, scă­
— ştiu să foreze in bogăţia mai bine de o treime din rii pe o perioadă mai înde­ Glicorghc
echitabil ca unii să lucreze bară era jale şi greu in derea dobînzilor şi menţine­ 21,IC - nu
sufletească şi in conştiin­ locuitorii oraşului trăiesc lungată a unor stocuri de
iar alţii să se sustragă acea ţară pe care o stră- rea lor la un nivel raţional,
ţa moţilor şi să pună in in case noi, aşezate in materii prime, materiale şi
muncii. Apoi, să se ştie valoare filoanele de aur bătea. A vindut din truda asigurarea unei stabilităţi a
ce trebuie făcut pentru rea­ ale oamenilor, aşa cum blocuri sau individuale. palmelor sale, aplecindu-se combustibili — de la 8 la 3 preţurilor' în limitele planifi­ lu:
la sută —, iar pentru o se­
lizarea producţiei fizice, re­ minerii moţi ştiu să caute Alte coordonate. In ulti­ peste lemn, dar păstrindu-şi cate, creşterea productivită­ 20,00 Telejurn a
ducerea consumurilor, pen­ mii 15 ani, in oraş au fost demnitatea de om al nea­ rie de produse agroalimen- ţii muncii, buna gospodări­ lor)
şi să pună in circuitul vital tare, dobînzile scad de la
tru 'îmbunătăţirea calităţii date in folosinţă 4 şcoli, o mului, ridicindu-şi fruntea re a resurselor materiale şi 20.20 Actualitai
al patriei bogăţiile acestei 8 la 1 la sută. In acelaşi
producţiei şi aşa mai de­ părţi a Munţilor Apuseni. creşă, un cămin şi o gră­ şi steagul sfint pentru drep­ financiare ale tuturor unită­ mic
parte. Vreau să spun - Abordăm, in legătură cu diniţă, sediul ocolului sil­ tate şi pămint. Cind moţul timp s-a stabilit reducerea ţilor, întărirea continuă a 20,35 Tezaur f
continuă interlocutorul nos­ aceasta, pe unul din cei vic, o policlinică, baza de cerşea din poartă in poar­ nivelului dobînzilor pentru monedei naţionale constituie lor)
creditele acordate populaţiei
tru — că un astfel de in­ mai autorizaţi oameni ai producţie a E.G.C.L., staţia tă, ştiind că munţii lui în scopul cumpărării de măr­ o nouă şi elocventă dovadă 21,05 Roman-fo
teres il poate avea numai autoservice, centrala tele­ poartă aur in pintecul lor a grijii statornice a partidu­ co Polo",
oraşului, Ionel Vtad, primul furi şi prestări de servicii cu
omul care se simte stâ- secretar al Comitetului oră­ fonică automată, bazinul etern, definea, de fapt, plata în rate, de la 8 la 5 lui nostru, personal a tovară­ (color)
pin pe mijloacele de pro­ cu apă potabilă şi multe starea naţiunii oropsite, in şului Nicolae Ceauşescu, 21,55 Orizont t-
şenesc de partid. la sută ; pentru creditele a-
ducţie şi financiare, el altele. In cele 13 unităţi care se anunţau insă clo­ pentru continua dezvoltare fie
- Avem oameni buni - cordate membrilor coopera­
trebuind să ştie cum sini preşcolare, 17 şcoli gene­ cote adinei şi tari. economico-socială a patriei, 22.20 Tclcjurna’.
ne spune el - serioşi, mo­ tori şi producătorilor indivi­
folosite acestea pentru ca rale şi două licee invaţă Prin socialism, moţul s-a creşterea venitului naţional, lor).
deşti, echilibraţi, animaţi duali dobînzile se reduc de
planul să se îndeplinească, peste 5 100 copii - jumă­ aşezat pentru totdeauna in a nivelului general de trai
permanent de dorinţa de a la 6 la 3 la sută ; pentru de­
iar oamenii să-şi poată lua tate din populaţia anului vatra lui şi a schimbat-o şi şi a calităţii vieţii întregului
pune umărul cu toată nă punerile obişnuite ale popu­ popor.
retribuţiile integral. Este dejdea la tot ce facem 1948 a întregului oraş. a ridicat-o, şi a făurit-o laţiei la CEC nivelul dobîn­ Aplicarea fermă a acestor
cinstit şi drept să fie aşa. Cu ei spargem şi munţii Reluind din ce ne spu­ aşa cum n-au visat-o stră­ zilor se stabileşte la 3,5 la măsuri necesită din partea
Intr-o asemenea deschide­ - nu e nimic exagerat in nea primul secretar al co­ bunii lui. El contribuie cu sută, iar pentru depunerile organelor şi organizaţiilor
toată nădejdea la''aceste
re incap foarte bine alte ce spun, căci e vorba de mitetului orăşenesc, cu oa­ pe termen de peste un an de partid o puternică mobi­
Înălţări şi schimbări cu DEVA : SC
trăsături ale moţului crişan. mineri -, cu ei ne îmbogă­ menii este dusă spre Împli­ conştiinţa că lucrează pen­ la 5 la sută. lizare a colectivelor munci­ (Patria) ; In
Una dintre acestea este ţim viaţa in toate pla­ niri mai bogate, şi viaţa tru o societate a demnită­ Comitetul Politic Executiv toreşti, urmărirea materiali­ Vodă Lăpuşne'
I-1I (Arta); K
demnitatea neostentativă, nurile. Vechea lor meserie spirituală. ,,Cintarea Româ­ ţii muncii şi dreptăţii, care o aoreciat justeţea şi efi- zării lor, -astfel îneît sarci­ Avertismentul
răspunderea, ca valoare a căpătat dimensiuni noi, niei" cuprindp numai in se potriveşte atit de bine ta măsurilor vizînd creş­ nile de plan să poată fi în­ sala A); Scop
cele 'Moderi
morală şi politică. Ne spri­ atit sub raportul finalităţii activitatea cultural-artisticâ, firii lui. terea productivităţii muncii, deplinite ritnjic, integral, la Lui
introducerea progresului teh­ înalt nivel calitativ şi de e- Seci—ui cifrt'
nic, ridicarea nivelului tehnic f icienţă. PETROŞANI:
la Agigea (Pa
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA de pădure (U
tul amintirilor
I-II (7 Noicm
AL P.C.R. - ÎN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII PENI: Marfă
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ tural); VULC/
* rea Viaşinilor
Scrisori de la cititorii ziarului LONEA : Car
(Minerul); AI
tenţie la gafe
Vom înfăptui exemplar La arat, din zori pînă tîrziu în noapte rcsc); URICA
vor zice (Retc
Dealul Mărtineştilor. Ziua te a tractoarelor, cît şi După părerea mea, ideea Salamandra (fe
GURABARZA
sarcinile cincinalului viitor era frumoasă, cu cer lim­ calitate. organizării acestei formaţii rea din iad
efectuarea unei lucrări de
O R A Ş T j
pede şi soare darnic ce
grupat, munca merge mai
Cooperatorii, mecanizato­ toamnă s-a lucrat cu hăr­ rilor, sporirea continuă a amintea de puţinele zile Tractoarele erau înşirate este bună, căci, lucrîndu-se să ştiu de
(Patria); Con
rii şi specialiştii din coo­ nicie şi responsabilitate la eficienţei activităţii din do vară ale acestui an. unul după altul şi nu în­ bine. Zilele acestea, cît am căra); GEOAC
perativa agricolă de pro­ strîngerea roadelor ogoa­ zootehnie. Sîntem ferm Sus, pe coama dealului — trerupea nici unul ritmul muncit împreună, am in­ ioane de ourc
ducţie Şoimuş au primit relor. Orzul şi griul s-au hotărîţi — afirm aceasta o activitate tumultuoasă. de lucru. Ajuns la capă­ trat în brazdă la ora şapte dc cultură);
cu satisfacţie şi viu interes semănat în epoca optimă, în numele tuturor membri­ Un mare număr de trac­ tul tarlalei, mecanizatorul dimineaţa şi am ieşit pe lăuza Pană A
BRAZI :
Proiectul de Directive ale "efectuîndu-se lucrări de lor unităţii noastre, meca­ toare răsturnau brazde late Tibi Bistrian a ieşit din : la 11 sau 12 noaptea. Am CALAN : Ca
Af.
Congresului al XlII-lea al bună calitate, ceea ce con­ nizatorilor şi specialiştilor şi în urma lor pămîntul arătură pentru a regla făcut doar o pauză la (Casa de cult
partidului. . Aceste senti­ stituie o garanţie că şi în din C.A.P. Şoimuş — să rămînea negru, reavăn. brăzdarul plugului. Intrăm prînz. Şi trebuie să spun RIA : Prea ca
mente sint generate de gri­ anul viitor vom obţine acţionăm cu maximă răs­ Le-am numărat. Erau mai în vorbă : că aici, la Mărtineşti, ni na mai (Mure
ja deosebită ce o acordă producţii agricole supe­ pundere pentru a traduce multe de patruzeci. Se lucra — Cum merge treaba ? s-a servit mîncare bună, pe Sfirşitul nopţi
partidul nostru, personal rioare. - Avem rezultate în viaţă prevederile cinci­ întins, fără pauze, duduitul — Bine. Se ară uşor. care ne-au adus-o în cîmp. GIIELARI: Ro
t o v a r ă ş u l Nicolae bune şi in zootehnie, în nalului viitor. în acest tractoarelor umplea zarea Vedeţi dumneavoastră dea. Dumitru Petre, inginerul şi diamantu'
Ceauşescu, dezvoltării con­ sensul că efectivele de ani­ sens vom acorda maximă de freamătul muncii. Petru Iul ăsta ? în trei zile l-am şef al C.A.P. Mărtineşti, ncrul).
tinue a agriculturii — ra­ male sint tot mai mari, atenţie fertilizării pămîn- Puia, directorul S.M.A. arat. Ziua am muncit aici, controla îndeaproape cali­
mură de bază a economiei procentul de natalitate ca tului, vom efectua toate Orăştie, cc coordona îndea. la Mărtineşti, iar seara tatea arăturii.
naţionale — înfăptuirii şi producţia de lapte şi lucrările agricole la timp proape lucrarea, ne spune: ne-am deplasat la C.A.P. — Lucrează bine băieţii
noii revoluţii agrare, parte carne cresc continuu. i şi de bună calitate, vom — Am organizat această Turdaş, unde am arat pînă — ne spune. In trei zile
integrantă a Programului Proiectul de Directive dovedi mai multă preocu­ formaţie de tractoare pen­ noaptea tîrziu. de lucru în plin an arat,
partidului de făurire a so­ ale Congresului al XlII-lea pare în zootehnie, pentru tru a grăbi ritmul efec­ Mecanizatorul şi-a reglat numai aici la noi, 150 ha.
cietăţii socialiste multilate­ nl Partidului Comunist sporirea producţiei de nu­ tuării arăturilor de toam­ plugul, timp în care a fu­ Arătura e uniformă, are o Timpul prol
ral dezvoltate şi înaintării Român precizează că în pe­ treţuri şi a cantităţilor de nă. în formaţie am inclus mat şi o ţigară, apoi s-a adînckne optimă. azi, 28 octo
Vremea va £i
României spre comunism. rioada 1986—1990 producţia lapte şi carne ce le vom utilaje de la toate secţiile urcat la volan şi a rein­ Vineri după-amiază for­ închisă cu ce
globală agricolă va trebui de mecanizare din trat în brazdă. Stăm de maţia de tractoare a termi­
Unitatea noastră a obţi­ livra la fondul de stat. în nat de arat dealul Mărti­ mai mult norc
cădea ploi sia
nut în acest an producţii să crească, în comparaţie acest fel unitatea noastră C.U.A.S.C. Orăştie, care vorbă cu Marin Haţegan, neştilor şi s-a deplasat la avea şi carac
agricole bune la grîu, orz, cu prevederile anului 1985, lucrează în aceleaşi- tarlale de la secţia de mecanizare să. Vîntul va
cu 30—33 la sută. Este o se va înscrie plenar în ce deserveşte întreprinde­ C.A.P. Jeledinţi. Seara, rat cu unele
cartofi, sfeclă de zahăr, sarcină mobilizatoare ce eforturile agricultorilor hu_ pînă încheie lucrarea. rea pentru creşterea şi în- cele peste 40 de tractoare locale de pînă
porumb, şi celelalte cul­ presupune mai multă stră­ nedoreni pentru înfăptui­ — Care este avantajul grăşarea tineretului bovin s-au mutat într-o tarla a din sud-vest, a
turi — fapt ce relevă en­ danie pentru efectuarea u- rea măreţelor prevederi ale acestei forme de organi- din Orăştie. întreprinderii pentru creş­ Temperaturile
tuziasmul şi hărnicia cu nor lucrări de cea mal bună cincinalului 1986—1990. zare ? —• în formaţie sîntem terea şi îngrăşarea tinere­ fi cuprinse in
grade, iar cele
care muncesc cooperatorii calitate pe ogoare, aplica­ — Se munceşte grupat, cinci mecanizatori de la tului bovin din Orăştie tre 13 şi 18 g
si mecanizatorii pentru a rea întregului complex de AUREL LUCA sub aceeaşi coordonare, I.C.I.T.B., adică eu, Petru unde s-a muncit pînă a- mai coborîte.
de serviciu: A.
face pămîntul să rodească reguli agrotehnice, efectua­ preşedintele se pot urmări îndeaproape Cătănaş, Mircea Pulpă, An­ proape de miezul nopţii.
tot mai bogat, în această rea în timp optim a lucră­ C.A.P. Şoimuş atit utilizarea la capacita­ drei Bereş şi Ilie Tegla. TRAIAN BONDOR