Page 93 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 93
DUMINICĂ, 28 OCTOMBRIE 1984 Pag. 3
simpozioj ştiinţific „200 de ani de la Răscoala
IZIUME
ESS TERMOCENTRALE
4 populară condusă de Horia, Cloşca şi Crişan“ SUBTERANE California:
ICA
Un grup de oameni de ştiin
ilce şi fru- (Urmare din pag. 1) lei din Cluj-Napoca a Ştefan Pascu. Despre sem ţă de la Institutul de mine raiul marijuanei (!)
Academiei R.S.R., P ^ nificaţia cărţii apărute la din Leningrad a propus folo
r0
din
adîncurile
familiei dr. Gheorghe Platon (Iaşi), Editura Militară a vorbit sirea căldurii satisfacerea ne
Tcrrei
pentru
patriei ciolă, pentru libertatea prof. dr. Pompiliu Teodor, dr. Mihai Ionescu, şeful cesităţilor economice. După Se numeşte „sinsemilla" (fără cială. Potrivit D.E.A., anul tre
Iui (parţial şi unirea naţională a conf dr. Nicolae Edro- redacţiei de istorie din cum relevă datele prezentate seminţe, in spaniolă). Potri cut au fost distruse 2 590 338
picioare de sinsemilla, ceea ce
românilor din epoca mo iu (Cluj-Napoca), dr. cadrul editurii. de specialişti, dacă într-o rocă vit congresmanului democrat a antrenat interpelarea a 2 512
—
English
(Oklahoma
Glenn
dură, la o adîncime de apro
litru toţi dernă. Gheorghe Zaharia. dr. ximativ 3 km, se sapă două S.U.A.), preşedintele subsecre persoane. „Abia 10 la sută din
piilor Tovarăşul Radu Bălan, Constantin Şerban, ăxţ • La Clubul sindicate puţuri paralele şi se unesc tariatului american ai afaceri total", afirmă Dave Renncr,
ea de ghioz- prim-secretar al Comite Florian Tuca (Bucureşti), lor din Gurabarza, s-a intre ele, se creează astfel un lor agricole, recolta acestei şerif la Humboldt County —
200 mile nord de San Fran
Pom-
plante a atins, in 1983, cifra de
circulaţie".
«sistem
de
ovanul“ (eo- tului judeţean de partid, Ioachim Lazăr, directorul deschis expoziţia : „200 pînd apă prin puţ, se poate 25 000 t, fiind estimată la 52 cisco, „leagănul 1 * sinsemillci.
de ani de la răscoala
miliarde
o
„recolta"
Produs
Pentru
preşedintele Comitetului Muzeului judeţean Hune populară condusă de obţine energie cantitate considerabilă merican de dolari. ilegal, a- brie—octombrie), 1983 (septem au
autorităţile
în
de
termică.
cultivat,
Calculele
executiv al Consiliului doara — Deva. Horia, Cloşca şi Crişan", arată că astfel de termocen mai bine de 30 de state afe Instituit un dispozitiv special,
ninical (par- popular judeţean, a în în climatul de adîncă trale vor fi eficiente, chiar şi S.U.A., sinsemilla este o va- denumit „CÂMP" (Campaign
. In pro- făţişat în comunicarea mîndrie patriotică al reu cuprinzînd fotografii şi cele cu o capacitate mică. Against Marijuana Planting),
i/.ică uşoară niunii ştiinţifice, partici documente, organizată de care mobilizează toate servi
adevărată
în
ră, versuri, prezentată, a evenimente panţii au adresat o tele Muzeul judeţean. ciile oficiale Costul războiul anti-
frescă
estimat
marijuana.
al
irtajc şi lor de acum două se gramă C.C. al P.C.R., • La Casa de cultură acestei campanii: un miliard
entarc, dcsc- cole, că răscoala a iz- tovarăşului NICOLAE din Deva a avut loc ver S E R I A L de dolari. Beneficiind, de data
te, secvenţa vorît nu dintr-un „inci CEAUŞESCU, in_ care, nisajul expoziţiilor de ŞAI-UPĂ SOIvARĂ aceasta, de o armă definitivă
Acest
—
„paraquat".
erbicid,
orului vîndut sub numele de Gra-
dent oarecare ci din brus după ce se relevă grija artă plastică şi filatelică Pe lacul Xihu, din centrul moxonă 4 prezintă particulari
ca acutizare a noianului şi atenţia pe care condu dedicate evenimentului turistic Xangzhou (R. P. Chi rietate de marijuana (Canna- tatea unică de a stîrpi vege
A.S.A. Tg. de contradicţii antagonice cătorul partidului şi sta aniversar. neză), face curse zilnice o bis saliva). Ea a luat naştere talele, accelcrlndu-le brutali
Universitatea şalupă de agrement, care are din „cercetări" horticole loca
dintre dezvoltarea forţe tului o acordă istoriei două mari calităţi : este silen creşterea, in mai puţin de 72
din Campio- lor de producţie în zona poporului nostru, conţi i- • Tot la Casa de cul ţioasă şi nu poluează apele. le şi clandestine. de ore.
sinsemilla
consti
S.U.A.,
în
onal Divizia minieră a Munţilor Apu buţia esenţială la elabo tură din Deva s-a prezen. Dar principala particularitate tuie, astăzi, prima „cash crop", „Paraquat-ul este, probabil,
smisiunc de seni şi relaţiile de pro rarea documentelor ce tat amplul sipectacol oma a acestui vas constă în faptul recolta care procură cel mai crbicidul cel mai eficace la
ora actuală, dar este in egală
că
întreaga
curent
cantitate
de
Mureş ducţie tipic feudale silnic vor fi supuse dezbaterii gial, organizat de Comite necesară funcţionării motoru u ş o r bani lichizi... După măsură şi una dintre cele mal
in Tunisia menţinute în vigoare.. celui de al XlII-lea Con tul judeţean de cultură şi lui este obţinută numai din cum scrie „Time Magazine", puternice otrăvuri din lume",
Ia
din
ţntar Răscoala populară con gres, se spune : educaţie socialistă, cu energia de solară. Construită helio- cîştigul s-a ridicat, in 1982, la opinează Edward Block, de In
Universitatea
Florida.
din
fibre
sticlă,
şalupa
an pentru dusă de Horia, Cloşca şi „Dînd expresie simţă- participarea unor impor cnergetică arc plafonul format 1,5 miliarde de dolari în Cali prezent, paraquat-ul este che
(color) Crişan aparţine acelor mintclor de aleasă pre tante colective artistice din 3168 de celule de siliciu fornia, 750 milioane în Hawaii, mat să distrugă culturile cis
stupefiante
pri
cri momente de luptă care ţuire şi adine respect, de profesioniste şi de ama monocristalin. Acestea şi co o 350 milioane în Oklahoma, 200 plante rînd, pe cele şi, de in mari
milioane
în
şi
Kcntucky
mul
în
lectează
solară
energia
(parţial co- desemnează etape pe dru nemărginită dragoste şi tori din judeţ. transformă in curent de 120 Tennessce... Şi această situa juana.
mul spre eliberarea po recunoştinţă faţă de ne în ansamblul lor mani waţi. Intr-o zi senină, se în ţie se intilneşte într-o ţară ca O VERITABILA OPERAŢIU
.omânici (co magazinează suficientă energic re a declarat război total dro NE „PAMINT ARS". Primul
porului român. în glorioa obosita dumneavoastră festările organizate s-au gului î Şi care grupează mij lest a avut loc, in 1975, in
sa sa istorie, evenimen activitate desfăşurată pen constituit într-un vibrant electrică pentru ca motorul loacele de combatere — F.B.I., Mexic, pc cîmpurilc de mat
lite : „Fami- tele cruciale s-au succe să funcţioneze timp de trei D.E.A. (Drug Enforcement Ad- şi marijuana din regiunea Cu-
ă“ (color). dat hotărîtor, schimbînd tru binele şi . fericirea omagiu adus importantu ore. Şalupa poale atinge o ministration) şi Serviciul va liacan, Ia sud de Rio Grandoj
României socialiste, parti
Tv. Produc- destinele milenarului pă- lui eveniment al istoriei viteză de 6 km/oră. mal — într-o „task force" spe- Mexicul, pc atunci prima sur
iliourilor din cipanţii la simpozionul naţionale de la 1784. să de aprovizionare a S.U.A,’
mînt românesc. Construc ştiinţific dedicat împlini cu marijuana, a declanşat o
ţia socialistă puternic rii a 200 de ani de la veritabilă operaţiune „pâmint
a Ateneu — marcată de înfloritoarea ars" ; pînă în 1979, după caro
zamfir răscoala c o n d u s ă de a continuat acţiunea la o sca
„Epocă Nicolae Ceauşescu" Horia Cloşca şi Crişan, ră mai redusă.
(C ■ fc0 " a adus România în rîn- se alătură adeziunii între Rezultatul : Mexicul fiind
dul ţărilor unanim apre gului popor faţă de hota- scos din cursă, in anii 1978—
1979,
început
să
a
California
Ml ciate ale lumii. Dezvol rîrea Plenarei C. C. al cultive intens marijuana. Ju
tarea ei în perspectivă P.C.R. din iunie a.c. Pri decata era elementară: mari
1 (parţial co- juana mexicană soseşte otră
este puternic marcată de vind realegerea dumnea vită; ca creşte la cîteva sule
Proiectul de Directive ale voastră la Congresul al de mile mai la sud, pe un
ea in econo-
Congresului al XlII-lea XlII-lea în suprema func sol si într-un climat similar; 1
al partidului. ţie de secretar general Pentru ce să nu o plantăm a-
olcloric («0- casă ? Ea va fi, obligatoriu,
Comunicări de autenti ăl partidului, chezăşia c- mai „sănătoasă" şi mai conve
că valoare ştiinţifică şi dificăriî socialismului şi
ileton „Mar- comunismului în Româ nabilă din punct de vedere fi
Episodul 3. documentară prin care nanciar.
s-au relevat însemnăta nia". Dar, bineînţeles, cinci ani
clinico-ştiinţi- tea istorică a revoluţiei mai tîrziu, guvernul american
populare de la 1784, sem Manifestări ştiinţifice şi începe să utilizeze împotriva
nificaţia ei naţională, noilor „fermieri" acelaşi argu
ţ (parţial co- artistice de prestigiu au ment chimic ce le-a motivai
constituirea Zarandului ca încununat ieri comemora existenţa: paraquat-ul. Nu lip
principal focar al răs rea a două secole de la sesc argumentele — eficacita
coalei, efectele şi dimen marea răscoală populara tea produsului nu mai trebuie
siunea sa europeană, chi- din 1184. demonstrată, în pofida conse
ţm de azi al ţării în anul cinţelor sale ecologice. Mal
aniversării a două vea • La Clubul sindicate mult, aspersiunca din elicop
curi de la acest mare lor din Gurabarza a avut tere a paraquat-ului va fi fil
îgur de cart eveniment, au purtat sem loc lansarea volumului mată de camerele de luat ve
ioarcerca lui nătura unor prestigioase „Revoluţia populară de deri ale autorităţilor federale.»'
anu — seriile sub conducerea lui Ho
HUNEDOARA: personalităţi : acad. Ştefan (va urma)
(Modern, Pa seu, preşedintele Filia ria", semnat de acad. Aspect din spectacolul omagiaţi.
ui şi mijloa- După „Le Point"
,i, ş a ’ B );
) ;
dui (i»--a) ;
Salutări de
ring); Fructe
’nirea); Lan- SESÎZĂRf-SOLUTI! înţeleasă. Dar nu numai
— seriile dotarea, ci şi buna lor
-brie) ; LU- Scrisoarea semnată: „Un ca sa se onoreze o serie funcţionare.
furată (Cul- grup de cetăţeni din satul de obligaţii contractuale
VN: Intoarce- Sîncrai" am trimis-o spre individuale. Magazinul mixt nr. 15
(Luceafărul);
iierul veseliei cercetare Miliţiei judeţu Asemenea iniţiative tre din Musariu a fost înzes
IINOASA: A- lui Hunedoara. Din .răs buie combătute. Contrac trat cu o astfel de vitrină
> (Muncito- AVEŢI CUVINTUL puns rezultă că nu s-au tele cu statul se încheie I V PROTEJAT! IrigorHicâ încă de la în
NI: zică ce comis fapte eu caracter cu scopul de a spori par SEMĂNATURILE ! fiinţare. Ce folos însă că
zat); BRAD :
'tcaua roşie); „Intr-una din zile a trebuit să mă deplasez urgent cu penal. Ceva care nu e în ticiparea la autoaprovi- de mai bine de dai ani
: Intoarce- maşina pe o rută mai lungă. Aproape de Haţeg maşina regulă, însă, tot s-a în- zionare a fiecărei gospo v r Acum, cind cerealele aceasta nu funcţionează,
(Minerul) ţ n-a mai ascultat şi am tras pe dreapta. Timpul mă presa tîmplat: s-au cumpărat dării ţărăneşti, prin creş avînd doar rolul de... de
t E : Vreau căci nu mă aflam în voiaj de plăcere şi nu ştiam ce să porci de la tîrguri, la terea a cit mai multor i I pâioase de toamnă sînt cor interior.
ce am aripi în plină creştere, mai ales
' petiţia (Fla- fac să pot pleca mai departe. Din cei cărora le făceam preţuri „de înţelegere" animale. în jurul localităţilor, ani Dacă I.C.S.M. Brad nu
-'IU-BAI: Ba- semn nimeni nu oprea. A făcut-o şoferul de pe autobuzul malele şi păsările sînt cunoaşte acest amă
ubeu (Casa 31 HD 671. Peste o jumătate de oră a lucrat la maşina ÎNTREBĂRI -RĂSPUNSURI lăsate să distrugă cultu nunt. poate tl va afla
HAŢEG: Că- mea pînâ ce am putut să-mi continui drumul. Am încercat rile. Asemenea situaţii sînt acum şl va acţiona în
lbă (Dacia) ; să-l recompensez material pentru timpul respectiv. Nici
(6 Express ; • Un grup de oameni nării şi rccepţionării lu frecvente la Siniandrei, consecinţă.
'i cerea pigot gînd să accepte. Mai mult aecîf atît, nici pasagerii auto ai m u n c i i de la crărilor contractate, cu Sintuhalm, llia, Geoagiu,
ură); SIME- buzului nu ne-au certat, nu ne-au apostrofat nici pe el I.A.C.R.S.II. antrepriza respectarea calităţii şi iu. Strei - să dăm numai
■’.d pentru lu- nici pe mine pentru timpul pe care-l pierdeau. Am în Călan ne-au întrebat dacă cadrarea în consumurile CÎteva exemple. ACCES... INACCESIBIL
şul); ILTA : ţeles atunci ce înseamnă întrajutorarea umană. Am înţeles la retribuirea muncii în normate de materiale. Reamintim crescătorilor
1 (Lumina) ; că asemenea oameni, asemenea sentimente pot creşte acord global în sistemul Facem precizarea că în de animale şi păsări obli
berto Cari os şi cultiva doar o societate profund umană cum este de antrepriză anumite cazul unor lucrări execu gaţia ce o au de a prote „Despre acest drum din
roz (Mi- societatea românească de aii. Nu am aflat niciodată sporuri se plătesc inte tate în bune condiţii, la ja semănăturile, în cazul oraşul vechi Călan s-a
numele acelui tînăr, posesorul unor asemenea calităţi" ! gral. termen şi economicoase, constatării pagubelor con- mai scris la ziar, dar mă
(Virgil Tarla, Ofelu Roşu). Potrivit dispoziţiilor ar acel 80 plus 20 la sută suri nu s-au luat. Adică
Noi l-am aflat, tovarăşe Virgil Tarla. După cîte înţe poate însemna mai mult liscîndu-se şi valoriticin- a începui repararea lui şi
*»«Li* legem din scrisoare, sînteţi un. cititor al ziarului nostru, ticolului 36, alineatul 2, decît însumarea drepturi du-se — aşa cum de alt în stadiu de început a
jEAI astfel îneîf aveţi posibilitatea să aflaţi şi dumneavoastră din Decretul Consiliului lor de retribuţie tarifară fel s-a procedat - ani rămas de Cîteva luni“ -
de Stat nr. 93/1984, drep
că se numeşte Barbu Ispas şi este unul dintre şoferii turile privind sporul de pe o perioadă anumită, malele şi păsările care ne sesizează ci ţi va locui
apreciaţi la autobaza călători a I.T.A. Deva. cu sporurile la care vă aduc daune avuţiei ob tori din oraşul siderurglş-
continuitate în aceeaşi
labil pentru unitate, Indemnizaţiile de referiţi, pe aceeaşi pe şteşti. tilor de pe Strei. Drumul
mbric 1984 : rioadă. De altfel, aceasta I cu pricina este cuprins
în general concediu, compensaţiile este esenţa actului legis intre Clubul „11 Iunie"
rul variabil, Nu am găsit, stimate P. Samoilâ din Hunedoara (dacă pentru alimente (conform CINE INTRĂ
s. Local vor acesta vă este cu adevărat numele) un loc mai potrivit Decretului 46/1984). pre lativ prin care se regle PE RECEPJIE? ,şi staţia C.F.R. La fiecare
be care vor pentru un răspuns scrisorii dumneavoastră decît alăturin- miile pentru realizări deo mentează retribuirea mun pas, o groapă, fiecare
t'ic de aver- cii în acord global în groapă - prilej de ne
sufla mode- du-l celor de mai sus. sebite, alte sporuri se a-
intensiflcări Dumneavoastră mulţumiţi „pentru pîinea bună care cordă integral din avan condiţiile antreprizei: să Dotarea cu vitrine fri mulţumire pentru fiecare
la 55 km/h se face acum Ia Hunedoara" şi vă întrebaţi „dar de ce sul de plnă la 80 la sută, stimuleze personalul mun gorifice a unităţilor co trecător, tIn drum inac
poi din vest. citor din sectorul de
minime vor numai acum ?”. De asemenea, „previziunile" despre vii cuvenit pentru lucrările merciale care desfac măr cesibil pentru trecători,
tre 6 şi 11 toarea calitate a produselor de panificaţie nu dovedesc realizate în cursul fiecă construcţii-montaj la a furi alimentare uşor alte- dar care e necesar să
maxime în- prea mult simţ civic. Trebuie să aveţi încredere în măsurile rei luni. Diferenţa de produce mai mult, mai
rade, local rabile este, după cum se devină accesibil in preo
(Meteorolog pe care organele locale se străduiesc să le aplice pen 20 la sută se restituie in repede, mai bine şi mai ştie, o cerinţă de la sine cupările edHUor.
Pronccnco). tru continua îmbunătăţire a calităţii unor produse. tegral în condiţiile termi economicos.