Page 94 - Drumul_socialismului_1984_10
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 386 © DUMINICĂ, 28 OCTOMBRIE 1984
ADUNAREA GENERALA A O.N.U. Sesiunea Fondului internaţional AVANTAJUL TERENULUI - NUMAI ÎN
de Dezvoltare Agricolă PREZENŢA MIILOR DE SPECTATORI !
Dezbateri în Comitetul special
pentru Carta O.N.U. PARIS 27 (Agerpres). — confruntă ţările în curs de După ce am văzut pe Să sperăm că vom vedea
în capitala Franţei s-au dezvoltare. Din ţara noas Dinamo în postură de ma un nou meci bun, de care
!\ /V .). 1U JN1 i-ilii U i\ 1JL iii 6 1 •a sa agraveze situai încheiat lucrările celei de-a tră a participat o delegaţie re echipă continentala, ju- să ne bucurăm...
(Agerpres). — în Comitetul ' internaţională şi să peri VlII-a sesiuni a Consiliu care a prezentat iniţiative cînd de la egal la egal cu Jiul, aflată momentan in
pentru probleme juridice cliteze pacea lumii. Preo lui guvernatorilor Fondului le şi propunerile României . valoroasa echipă , franceză tr-o situaţie,; mai dificilă,
al Adunării Generale au cupările în acest domeniu Internaţional de Dezvolta privind necesitatea intensi . Girondins Bordeaux, pe te după două meciuri pierdu
început dezbaterile pe mar ale Organizaţiei Naţiunilor re Agricolă (F.I.D.A.), or ficării colaborării interna renul acesteia, şi pe Craio- te la scorul, general de .1—8,
ginea raportului Comitetu Unite, ale întregii comuni ganizaţie specializată a Na ţionale în domeniul dez va strîngînd dinţii pentru se va afla - în faţa echipei
lui special pentru Carta tăţi internaţionale,' au fost ţiunilor Unite, la care au voltării agriculturii, parte a-şi învinge un partener din Baia Mare cu singura
O.N.U. şi creşterea rolului puternic stimulate de ini integrantă, a eforturilor surprinzător de difictT, re variantă — victoria. Cu
organizaţiei, organism alea. ţiativa României privind luat parte reprezentanţi ai pentru edificarea unei noi venim la campionat; tot orice preţ ! Nimic şt ni
tuit din 47 de state, între reglementarea paşnică a 139 dc ţări membre, între ordini economice interna el fiind cel mai apropiat meni nu va putea scuza
care şi România. diferendelor dintre state, care şi România. ţionale. Au fost, evidenţia de sufletele noastre dc su un eventual nou eşec. Con
Atenţia prioritară a ra care constituie una din te Timp de o săptămînă, te, totodată, experienţa ţă porteri. Şi, azi, suporterii vinşi că toţi cei de la Jiul
portului din acest an al participanţii au dezbătut rii noastre în domeniul dez Corvinului şi Jiului se pot privesc la fel meciul de
comitetului se concentrea mele majore de activitate căile şi mijloacele prin voltării şi modernizării a- considera fericiţi, ambele azi, credem că a fost pre
ză asupra propunerilor de alo comitetului special şi care această organizaţie griculturii, măsurile între echipe evoluînd în faţa lor. gătit cum sc cuvine, cu
întărire a acţiunii O.N.U. care se află, dc asemenea, să-şi poată spori contribu prinse şi rezultatele obţinu Corvinul, după excelen toată atenţia ca nici un
în materie de prevenire a pe ordinea de zi a prezen ţia la soluţionarea pi'oblc- te îndeosebi în ultimele ta prestaţie cu Sportul stu punct să nu mai fie risipit
diferendelor şi conflictelor tei sesiuni a Adunării Ge melor agricole cu care se două decenii. denţesc, în care a demon pa frumosul stadion din
dintre state, a crizelor dc nerale. strat că are capacitate com Petroşani. Frumos, frumos,
petitivă la nivel superior dar şi acest stadion este
celor de pînă acum, va mai mult... gol. Şi, aici, la
Proiect de rezoluţie în problema Malvinelor
S| BELGRAD. - In loca întîlni pe F-C. Argeş. Este Petroşani, a scăzut mult
NAŢIUNILE UNITE 27 şi Marii Britanii să încea litatea iugoslavă Brioni s-a un nou prilej pentru elevii gustul şi dragostea pentru
(Agerpres). — Un număr pă negocieri „asupra dis oiisSia încheiat primul colocviu al lui îon Nunweillcr şi S. fotbal — . d i n punct de ve
de 20 de ţări latino-ameri- putei privind suveranitatea ţărilor nealiniate, consacrat Niculescu de a-şi etala a- dere al spectatorilor pre
cane au înaintat Organiza şi celelalte diferende din colaborării lor în domeniul celeaşi calităţi, prin care zenţi în tribune. Or, fără
ţiei Naţiunilor Unite un tre ele legate de' chestiu sănătăţii. Colocviul, la care sc vor putea impune în fa spectatori şi suporteri este
ţa echipei lui Dobrin. Deşi
aproape imposibil de sus
proiect de rezoluţie în le nea Insulelor Malvine (Fal- B DAMASC. - La Da au participat reprezentanţi
kland)“. masc s-au desfăşurat fes din Iugoslavia, Cuba, In piteştenii cunosc, bine lec ţinut o echipă bună. Şi
gătură eu situaţia Arhipe Dezbaterea proiectului în tivităţile consacrate celei dia, Tanzania şi Thailanda, ţia jocului în deplasare, atunci, de ce ne supărăm
lagului Malvinelor (Fal- Adunarea Generală a de-a 60-a aniversări a con va fi institufionalizat ca for hunedorenii pot şi trebuie pe echipă, de ce să ne mi
Rland). O.N.U. urmează să aibă stituirii Partidului Comunist mă permanentă de colabo să lc dejoace intenţiile. Nu răm dc rezultate mai sla
Proiectul cere Argentinei loc la 3.1 octombrie. Sirian. rare între statele nealinia atît nevoia dc puncte, cît be, cînd echipa nu se bu
Au participat delegaţii te şi în curs de dezvoltare nevoia de noi atestări a cură de dragostea şi ata
Rezoluţie privind situaţia din America Centrală aîe unor partide comuniste — transmite agenţia Taniug. posibilităţilor, nevoia de şamentul, de suportul mo
ral şi material al spectato
public şi suporteri — care
şi muncitoreşti din ţâri so
NAŢIUNILE UNITE 27 prin aclamaţii, o rezoluţie cialiste, ţări arabe şi alte ■ MOSCOVA. - La 27 se cîştigă mai ales prin rilor şi suporterilor ? I
(Agerpres). — în plenara iniţiată de cele patru ţări state în curs de dezvoltare. octombrie a fost dat în cir jocui’i şi rezultate bune — Este azi, în campionat,
Adunării Generale a O.N.U. membre ale „Grupului de Din partea Partidului Co culaţie de încercare între reclamă pentru Corvinul o etapă favorabilă echipe
au luai sfîrşit dezbaterile la Contadora" (Columbia, munist Român a fost pre gul traseu de 3 012 km al obligativitatea unor preo lor hunedorene, dacă avan
asupra punctului intitulat Mexic, Panama şi Venezue zentă o delegaţie condusă magistralei feroviare sovie cupări susţinute de ridica tajul terenului constituie
intr-adevăr un avantaj. Şi
re a ştachetei calităţii jocu
„Situaţia din America Cen la), care, în esenţă, cere de tovarăşul Ion Coman, tice Baikal-Ainur, cu un an lui. constituie — atunci cînd
trală, ameninţările la adre guvernelor ţărilor din A- membru al Comitetului Po mai devreme faţă de pre Din acest unghi, meciul spectatorii, suporterii sînt
sa păcii şi securităţii inter merica Centrală să urgen litic Executiv, secretar al vederile planului — anun cu F.C. Argeş trebuie pri cît mai mulţi în tribune
ţă agenţia TASS. în gara
teze consultările cu „Gru
naţionale şi iniţiativele de pul dc la Contadora în C.C. al P.C.R. Tinda s-au întîlnit, sîmbă- mit şi privit şi de către şi-şi încurajează echipa, în
11
pace", înscris pe agenda Cu această ocazie, a mod sportiv, desigur, dar
scopul finalizării procesu tă, trenurile de pasageri ce spectatori — cît mai mulţi
Adunării la cererea Guver lui de negocieri şi semnă fost adresat C.C. al P.C. veneau dinspre cele două în tribune — cu toată în susţinut, neîntrerupt. Să
nului Republicii Nicaragua. rii cît mai curînd posibil Sirian din partea C.C. pi terminale ale acestei căi crederea, cu ataşament şi facem deci, la Petroşani şi
în încheierea dezbateri a Tratatului de pace şi P.C.R., un mesaj de salut ferate - Lena şi Komso- entuziasm, cu susţinute în Hunedoara, din avantajul
lor pe această temă, Adu cooperare în America Cen şi felicitări. molsk pe Amur. curajări. împotriva unor terenului un real şi con
narea Generală a adoptat, trală. zvonuri, subliniem că jocul sistent avantaj pentru e-
de Ia Hunedoara nu va fi chipele Jiul şi Corvinul !
televizat, şi deci el poate
Realităţi social-economice din ţările fi văzut numai la stadion... NICOLAE STANCIU
DIN JĂRILE SOCIALISTE
în curs de dezvoltare
0 SOFIA. — In Bulgaria versele ramuri ale econo CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
KATMANDU. — Econo
se află in construclie un im miei, pînă la maşini de cu mia Nepalului se va îmbo 1 700 km care va asigura
portant combinat al indus sut şi televizoare. In ulti combustibilul pentru func SERIA I
triei extractive - „Asarel", mii şase ani, au intrat în găţi eu un important obi ţionarea acestor obiective Rezultate : Măgura Minerul Pui — Avîntul Haţeg
La
Mar-
energetic.
ectiv
care, după cum precizează funcţiune nu mai puţin de syangdi se va construi o ale industriei chimice in 0—1 ; C.F.R. Petroşani — Voinţa C.L.F. Ilia 2—2 ;
agenţia BTA, va avea o 15 200 obiective industriale. hidrocentrală de 09 MW. diene. Minerul Teliuc — Streiul Simeria Veche 4—1 ; C.F.R.
mare importanţă pentru ~k Simeria — Minerul Bărbăteni 8—0 ; Minerul Ghelari
dezvoltarea metalurgiei ne O VARŞOVIA. - In sec ★ DAU ES SALA AM. — — Dacia Service-Hunedoara 3—2; Minerul Aninoasa
feroaselor şi a întregii eco torul socialist al industriei DELIII. — în oraşul Un grup de experţi pakis — Constructorul Hunedoara 4—0 ; Parîngul Lonea —
nomii naţionale. poloneze producţia realiza Aonla din statul indian tanezi au încheiat proiectul Preparatorul Petrila 1—2 ; Minerul Uricani — Metalul
Combinatul se allă in zo tă în luna septembrie a Uttar Pradesh a început unei căi ferate între oraşe Criscior 2—0. .
na celui mai important ză- fost cu 0,7 la sută mai construirea unei fabrici de le tanzaniene Musoma şi CLASAMENTUL
cămint de minereu de cu mare decit cea din luna Arusha. Calea ferată va a- 1. Preparatorul Petrila 8 0 1 l 18—12 13
pru din Bulgaria. similară a anului trecut — îngrăşăminte chimice eu o vea lungimea de 540 km. 2, Minerul Aninoasa 8 5 2 1 22— 3 12
capacitate anuală de 26 000
Straturile de minereu se relatează agenţia PAP. In Ulterior, acest drum fero 8 6 0 2 17—11 12
allă la mică adincime, ceea primele două luni ale anu tone. O fabrică similară viar va putea face legătu Ţ Minerul Ghelari 8 5 1 2 20— 6 11
4. C.F.R. Simeria
ce permite exploatarea re lui s-a obţinut o producţie urmează să se construias ra eu principalele magis 8 5 1 2 19— 9 11
zervelor de aici in cariere cu 5,3 la sută superioară că şi la Bidjaur. Totodată, trale feroviare din Bwan- 5. Avîntul Haţeg 8 3 3 2 14—12 9
6. Streiul Sini. Veche
deschise. celei din intervalul cores se va construi o conductă da, Burundi şi Uganda, pî- 7. Constructorul Hunedoara 8 4 1 3 11—11 9
punzător din 1983. de gaze cu o lungime de •nă la portul Ta riga. 9— 9 8
O BELGRAD. - La com In agricultură, recolta de 8. Minerul Uricani 8 3 2 3 3 10—18 8
plexul metalurgic din Sme- cereale a lost superioară 9. Voinţa C.L.F. Ilia 8 3 2 3 3 12—11
8 2
derevo, in apropiere de celor din anii trecuţi şi a 10. Parîngul Lonea ' 8 3 1 4. 9—11 7 7
Belgrad, va fi dat in ex depăşit 24 milioane tone. SCHUVIU DE LOCUINŢA 11. Metalul Crişcior 8 2 2 4 12—14 6
ploatare în viitorul apro Cantitatea de cereale achi 12. Minerul Teliuc 8 1 4 3 9—10 6
13. C.F.R, Petroşani
Schimb apartament 3 ca
•
piat un nou laminor cu o ziţionată de la începutul mere Focşani cu similar Deva. 8 1 3 4 13—11 5
capacitate a n u a l ă de lunii iulie şi pînă la slirşi- Telefon 939/10631. (2851) 14. Dacia Service Hunedoara 8 0 2 6 0—20 ' 2
15. Minerul Bărbăteni
600 000 tone. In 1985, noua tul lunii septembrie a lost 10. Măgura Minerul Pui 8 0 2 6 5—26 2
unitate va livra economiei cu 6 la sută mai mare OFERTA DE SERVICIU Etapa de azi : Parîngul — Măgura Min. - Pui ;
1
naţionale 150 000 tone la decit în perioada respectivă VINZAIU I Constructorul Hd. — Prep. Petrila ; Dacia Service —
minate din oţel, urmlnd să a anului 1983. 8 Caut femeie pentru îngri
•
convenabil
aparta
Vind
ajungă la capacitatea fi ment două camere, decoman jit copil. Deva, Gojdu, bloc 54, , Min. Aninoasa; Min. Bărbăteni — Min. Ghelari;
apartament 19, după orele 16.
nală in decurs de trei ani. O BEIJING, - Guvernul date, cărămidă, parchet, eta (2850) | Streiul — C.F.R. Simeria; Voinţa C.L.F. — Min. Te-
* liuc ; Met. Criscior - C.F.R. Petroşani : Min.'Uricani
chinez a hotărit recent ex jul iii. Deva, telefon 11233.
© PHENIAN. - In anii tinderea instalaţiilor existen (2248) ANIVERSARE > — Avîntul Haţeg.
• Vind apartament trei ca
socialismului, industria a te in porturile Dalian, mere. Deva, telefon 23919. (2845) SERIA A II-A
•
cunoscut o dezvoltare rapi Qinhuagdao, Qingdao şi • Vind apartament două ca chetul Azi. cînd prinde in bu
18-lea
tranda
vieţii
al
dă in R.P.D. Coreeană, Nanjlng pentru primirea mere, confort I. Deva, telefon fir, mama, tata şi fratele urea Rezultate: Minerul Uroi -- Streiul Boşorod 1 — 3 ;
23241, după orele IC, (2843)
unde au lost construite fa petrolierelor. Capacitatea o Vind tobe Tacton, supra ză Danielei Sabău multă să ' Avîntul Bobîlna — Recolta Băcia 2—I ; Rapid Sime-
brici si uzine dintre cele de tranzit petrolier a celor dimensionate. Restaurantul nătate, noroc in viaţă şi „La | ria Triaj — Mureşul Pricaz 10—1 ; Viitorul Hunodoa-
mai moderne, care asigură patru porturi va atinge Gambrinus — Hunedoara, Lă mulţi ani !“.. (2812) . ra — Unirea /.am 3—0 ; Unirea Nădăştie a stat.
tăreţ Ion. (C. 26)
in proporţie de 98 la sută, 61 milioane tone, faţă de a clasamentul
necesarul de maşini — re 50 milioane tone în pre PIERDERI DECES 1. Rapid Simeria Triaj 7 6 0 1 37— 7 12
latează agenţia ACTC. in zent. După terminarea Iii- 2. Viitorul Hunedoara 7 5 0 2 28 -11 10
prezent, producţia indus crărilor, la Nanjing vor pu .o Pierdut legitimaţie de ser a Marin, soţie, anunţă 3. Unirea Nădăştie 7 4 1 2 20—13 9
trială este de 400 de ori tea ancora petroliere de viciu pe numele Lebădă Va- eu nemărginită durere 4. Unirea Zam 8 4 0 4 2 32—10 8
de
eliberată
mai mare decit cea reali pînă la 24 000 tone. sile, Vulcan Bucureşti. Întreprinde încetarea fulgerătoare din 5. Streiul Boşorod 7 1) 2 17—12 8
rea
O
de
zată în anul 1946. In Co in virtutea unui alt pro clar nulă. (C. 25) viaţă a soţului drag 0. Recolta Băcia 7 2 4 0 3 10—10 8
reea socialistă se produc iect, in următorii ani vor ti a Pierdut legitimaţie de ser PAPANDONATOS 7. Mureşul Pricaz • ' 7 1 4 9—18 5
GHEORGHE.
maşini dintre cele mai di construite noi cheiuri pen viciu pe numele Marin Arghi- Corpul neînsufleţit se 8. Mureşul* Lh'oi- 7 1 0 (i 7—25 2
I.A.M.R.C.T.
verse, cu un grad de teh tru petroliere la Dalian - ra, eliberată O de declar nulă. află depus la capela ci 9. Avîntul Bobîlna *.» - 7 1 0 0 0—54 2
Bucureşti.
nicitate ridicat, de la in pentru nave de 100 000 to (C. 23)' mitirului din' Deva. în Etapa de azi (ultima) : Recolta Băcia — Viitorul
stalaţii de foraj şi presa de ne - şi la Qingdao, unde 8 Pierdut iapă galbenă, cu humarea arc loc astăzi, Hunedoara ; Mureşul Pricaz — Avîntul Bobîlna ;
10 000 ione-iorţă, echipa vor putea li primite nave stea albă în frunte, şi pinte- 28 octombrie 1984, orele Streiul Boşorod — Rapid Simeria Triaj ; Unirea Nă
mente complete pentru di- de 200 000 tone. nată la picioarele din spate, 15. (2849) dăştie — Mureşul Uroi. Unirea Za’rn '—' stă.
eu culoare albă. Informaţii
Cugir, str, RăcUiţii 8.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioelei, Dumitra Gheonea. Tiberîu Istrate (redactor şei), Lucia Elena Lieiu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. 8 * 406:i I
iREDAGŢIA Şî ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza. nr.35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL t Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. ,.